5,610 matches
-
tip asiguratoriu au fost introduse de către cancelarul celui de-al Doilea Reich, Otto von Bismarck. Deși intenția sa nu a fost de a dezvolta o formă de solidaridate socială, ci de a evita conflictele de clasă într-o perioadă de industrializare rapidă a economiilor europene, concomitent cu menținerea diferențelor de clasă și a puterii monarhiei, sistemul inițiat de acesta pune bazele statului modern prin reformele instituționale și organizatorice pe care le inițiază. Principalul sistem asiguratoriu îl reprezintă sistemul de pensii publice
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
parte țări din Asia, precum China sau India, dar și din Europa, fiind citat exemplul Poloniei. Chiar dacă acest tip de abordare, fragmentară și oarecum vagă, a tipologizării statelor sub aspectul dezvoltării s-a rafinat odată cu dezvoltarea câmpului conceptual, gradul de industrializare, pe de o parte, și eficiența activității agricole, pe de altă parte, au rămas factori cu o mare putere de discriminare. Printre aspectele relevante ale s., câteva au fost privilegiate în majoritatea abordărilor privind s.. Între acestea, foarte importante rămân
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
parte, au rămas factori cu o mare putere de discriminare. Printre aspectele relevante ale s., câteva au fost privilegiate în majoritatea abordărilor privind s.. Între acestea, foarte importante rămân cele de ordin economic, precum venitul național scăzut și nivelul de industrializare scăzut. Un argument în favoarea acestei realități este și faptul că țările dezvoltate au fost asimilate, câteva decenii din a doua jumătate a secolului trecut, cu cele industrializate. ONU, într-o serie de studii inițiate în 1957 (Etude sur la situation
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
de Hossein Malek (Malek, 1992, p. 214) face, în cartea sa, Țările subdezvoltate, o sinteză a simptomelor subdezvoltării, realizând o convergență a pespectivei economice, sociologice, demografice, politologice și psihologice. Aceste simptome sunt : - insuficiența alimentară; - agricultura slab dezvoltată; - venitul național scăzut; - industrializarea redusă; - consumul scăzut de energie mecanică; - situația de subordonare economică; - sectorul comercial hipertrofiat; - structurile sociale înapoiate; - dezvoltarea slabă a claselor de mijloc; - integrarea națională slabă; - predominanța subocupării; - nivelul de industrializare scăzut; - natalitatea ridicată; - starea sanitară deficitară, chiar dacă în curs de
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
simptome sunt : - insuficiența alimentară; - agricultura slab dezvoltată; - venitul național scăzut; - industrializarea redusă; - consumul scăzut de energie mecanică; - situația de subordonare economică; - sectorul comercial hipertrofiat; - structurile sociale înapoiate; - dezvoltarea slabă a claselor de mijloc; - integrarea națională slabă; - predominanța subocupării; - nivelul de industrializare scăzut; - natalitatea ridicată; - starea sanitară deficitară, chiar dacă în curs de ameliorare; - gradul scăzut de percepere a situației. Față de lista lui Lacoste, Claude Levi introduce două elemente noi: condiția inferioară a femeii și încadrarea în câmpul muncii a copiilor. Așadar, pe lângă
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
dezvoltarea lor, trec prin șase etape: societatea tradițională, apariția precondițiilor creșterii, desprinderea, drumul spre maturitate, societatea de consum și societatea postconsumeristă. Dacă societățile tradiționale sunt cele predominant agrare fiind caracterizate de o eficiență scăzută a activității agricole, progresul tehnic și industrializarea sunt premisele „precondițiilor creșterii”. Un rol decisiv în desprinderea către modernitate îl are însă educația, care slăbește rezistența la schimbare a vechilor structuri. După cum remarcă Bogdan Voicu, în explicațiile de acest tip „determinismul economic primează, iar doctrina sugerată este cea
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
decisiv în desprinderea către modernitate îl are însă educația, care slăbește rezistența la schimbare a vechilor structuri. După cum remarcă Bogdan Voicu, în explicațiile de acest tip „determinismul economic primează, iar doctrina sugerată este cea a unor politici de accentuare a industrializării, de raționalizare a modurilor de producție din agricultură, de stimulare a progresului tehnologic și de investire în educație și infrastructură” „(Voicu, Pop, 2002, p. 263). .Perspectiva sociologică asupra modernizării introduce ca factori determinanți ai acesteia, alături de cei economici, factorii sociali
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
obține creștere economică, drept precondiție a dezvoltării. Precondițiile desprinderii sunt structurate în secolele XVII-XVIII, ca urmare a transpunerii în plan economic a diferitelor invenții și cuceriri tehnologice (revoluția industrială), care au dus la creșterea productivității muncii, creștere economică, extinderea comerțului, industrializare și creștere în complexitate a societății (începe să se producă „diferențierea structurală” definită de N.J. Smelser). Configurarea noilor manufacturi și industrii a generat procesul specializării funcționale și al diviziunii sociale a muncii, ceea ce a dus la dezvoltarea educației sub multiple
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
conflictul nu mai sunt neglijați, ci dețin un rol important în explicarea dezvoltării multidirecționale. 2. Teoria dependenței Așa cum arată Voicu (2002), teoriile dependenței au furnizat o explicație alternativă, comparativ cu cele ale dezvoltării sociale ca proces de modernizare (îndeosebi prin industrializare). Punctul critic de pornire a fost incapacitatea teoriei modernizării de a explica diferențele de dezvoltare dintre țările avansate și cele subdezvoltate. Bazele teoriei dependenței se regăsesc în analiza situației Americii Latine, făcută la inițiativa ECLAC în anii ’50 făcută de pe
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
preferențial capitalului național; - permiterea intrării de capital străin doar urmând prioritățile deja fixate prin planurile naționale de dezvoltare; - promovarea cererii interne de o manieră mult mai eficace - în special în ceea ce privește susținerea piețelor interne ca bază pentru (re)întărirea procesului de industrializare; - generarea unei cereri interne de bunuri și servicii mult mai mari prin creșterea salariilor, care se va resimți pozitiv prin creșterea cererii agregate pe piețele interne; - dezvoltarea unor scheme și mecanisme publice eficace de acoperire cu servicii sociale, destinate în
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
să nu devină dependenți, ci chiar să devină competitivi. În esență, aceste elemente și principii propuneau „o strategie de dezvoltare a țărilor latino-americane axată pe reducerea importurilor de materiale prelucrate, prin înlocuirea lor cu cele din producție proprie, stimulând astfel industrializarea”, însă „instabilitatea politică a țărilor latino-americane, dar și concurența țărilor dezvoltate au făcut ca proiectul ECLA să eșueze, deși a avut rezultate notabile în anii ’60, îndeosebi în Mexic și Brazilia” ( HYPERLINK \l "Voicu" Voicu, 2002). HYPERLINK \l "Frank" A.G.
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
Ilie Bădescu (2006); Bogdan Voicu (2002); Iuliana Precupețu (2006). ECLAC - Economic Commission for Latin America and the Caribbean. Inițial, comisia s-a numit ECLA Economic Commission for Latin America. Martin Landsberg (1979) arată că imperialismul manufacturier este o strategie de industrializare a țărilor din lumea a treia prin exportul de produse finite către țările dezvoltate, capitaliste). PAGE 67 PAGE 1 FILENAME \p D:\microsoft\worduri\Enciclopedia dezvoltarii sociale 2.doc centralizate manifest latent potențial centralitate potențial latent manifest stare de centralizatate
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
și-au creat rețele globale de afaceri utilizând progresele în domeniul transporturilor și cel al comunicațiilor. Aceste rețele sunt administrate de la sediul din țara de origine - SUA, Japonia, statele vest-europene și, în număr foarte mic, economii emergente, în curs de industrializare rapidă - și cuprind filialele, subcontractanții, clienții și alți actori economici din sfera corporațiilor transnaționale (Held, McGrew, Goldblatt, Perraton, 2004, p. 297). La baza expansiunii CTN se află investițiile externe directe (IED), iar guvernele țărilor-gazdă optează uneori pentru măsuri de limitare
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
de ideologiile noi și dinamice, susținute de masive aparate propagandistice. Este cazul Uniunii Sovietice, care în primii săi ani a atras un număr relativ mare de state ce i s-au aliniat, pe baza succesului repurtat pe plan intern prin industrializarea urgentă și stabilitatea politică și economică. Statele din Europa Centrală și de Sud-Est - precum Ungaria, România, Moldova, Ucraina etc. - se aliniază acesteia considerând că sistemul ei politic și economic reprezintă tendința viitoare a sistemului internațional. Același comportament s-a constatat
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
militare (Weiss, 2002, p. 27) și, prin aceasta, de asigurare a securității externe a populației cuprinse între granițele sale. Ulterior, pe măsura avansării integrării în zona capitalului mondial, ele s-au definit ca „protectori ai economiei naționale și agenți ai industrializării” (Ibidem), autodefinire paralelă cu preluarea rolului de „constructori ai «națiunii», prin expansiunea cetățeniei sociale” (Ibidem). În final, sfârșitul secolului XX surprinde o largă majoritate a statelor dezvoltate în calitatea de „state manageriale” (Thrift, 2001, pp. 71-102), „state competiționale” (Cerny, 1990
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
întâlnim câteva dintre aceste componente ale comportamentului uman preconizat și în ceea ce înțelegem prin globalizarea actuală. Istoria globalizării începe cu marile fluxuri migratoare, cu descoperirea de noi continente și teritorii, cu formarea imperiilor, se accentuează odată cu progresul adus de epoca industrializării. În plan economic, creșterea comerțului interstatal, bazat pe instituții stabile, autorizate să facă schimb de bunuri cu alte state, premerge perioada liberalizării comerțului denumită și „Prima eră a globalizării”, care are specific Pax Britania, aurul ca standard economic în comerțul
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
împrumutului de 20 de miliarde de dolari de la FMI în anul 2001; stabilitatea macroeconomică; scăderea continuă a datoriei externe; folosirea sumelor obținute din privatizări în scopul dezvoltării economiei țării; creșterea economică continuă și crearea de noi locuri de muncă; extinderea industrializării pe întreg teritoriul țării; reformarea continuă a structurii economiei pentru a mări competitivitatea Turciei pe piețele externe și majorarea exportului folosind tehnologii moderne, calitatea forței de muncă, produse cu valoare adăugată mare; supravegherea băncilor de credit. Integrarea Turciei în procesul
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
mitologică, chiar dacă este afectată de o eternă inegalitate socială, ori Italia din perioada fascistă sau post-fascistă, în care „viața era ca atunci când eram copii, și vreme de treizeci de ani nu s-a mai schimbat” - în comparație cu distrugerea produsă prin urbanizare, industrializare și modernizare. Este o teză cu care putem să nu fim de acord, dar care anticipează, fără îndoială, temele puse pe tapet astăzi (globalizarea economică, epuizarea resurselor, degradarea ambientului, sărăcirea la nivel mondial). După cum spune Gianni Scaglia, în legătură cu Pasolini trebuie
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
atât de bine diferențiată și de bogată în culturi originale. A început astfel o operă de omologare distrugătoare a oricărei forme de autenticitate și de concretețe. A impus, practic - după cum spuneam -, modelele sale, și anume pe cele dorite de noua industrializare, ce nu se mai mulțumește cu un „om care consumă”, ci pretinde că sunt de neconceput alte ideologii în afară de cea a consumului. Un hedonism neolaic, indiferent orbește față de orice valoare umanistă și care s-a înstrăinat orbește de științele umane
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
Vatican, nici în Capetele creștin-democrației, nici în Forțele Armate. N-o mai recunosc nici în marea industrie, dat fiind că aceasta nu mai este constituită dintr-un număr limitat de mari industriași: mie îmi apare mai degrabă ca un tot (industrializare totală), ba chiar ca un tot non-italian (transnațional). Mai cunosc - pentru că le trăiesc și le văd - câteva caracteristici ale acestei noi Puteri încă fără chip; de exemplu, refuzul vechiului conservatorism și al vechiului clericalism, decizia de a părăsi Biserica, hotărârea
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
și unificării ulterioare înfăptuite de revoluția burgheză și industrială. Trauma italiană a contactului dintre „arhaismul” pluralist și nivelarea industrială are, poate, un singur precedent: Germania dinainte de Hitler. Și aici valorile diferitelor culturi regionale au fost distruse de omologarea violentă a industrializării, fapt ce a avut drept consecință formarea acelor mase enorme care nu mai erau vechi (țărănești, meșteșugărești), dar nu deveniseră încă moderne (burgheze) și care au constituit corpul sălbatic, aberant, imponderabil al trupelor naziste. În Italia se întâmplă ceva asemănător
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
acelor mase enorme care nu mai erau vechi (țărănești, meșteșugărești), dar nu deveniseră încă moderne (burgheze) și care au constituit corpul sălbatic, aberant, imponderabil al trupelor naziste. În Italia se întâmplă ceva asemănător, cu o și mai mare violență, deoarece industrializarea anilor ’70 constituie o „mutație” decisivă comparativ chiar cu cea germană de acum cincizeci de ani. După cum știm cu toții, nu ne mai aflăm în fața unor „vremuri noi”, ci a unei epoci noi din istoria umană, ale cărei scadențe sunt milenariste
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
Este evident: cine vrea „dezvoltare” în acest sens este cel care produce; adică, industriașii. Și pentru că „dezvoltarea”, în Italia, reprezintă această dezvoltare, este vorba, ca să fim exacți, despre industriașii ce produc bunuri inutile. Tehnologia (aplicarea științei) a creat posibilitatea unei industrializări practic nelimitate, ale cărei caracteristici sunt de-acum, la modul concret, transnaționale. În ceea ce-i privește, consumatorii de bunuri inutile sunt de acord în mod irațional și inconștient în a-și dori „dezvoltarea” (această „dezvoltare”). Pentru ei, ea înseamnă promovare
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
întunecată, dar cu siguranță nu mai puțin grandioasă, pentru „dezvoltare”. Aș vrea să adaug însă - nu fără să ezit - că aceasta nu este o condiție obligatorie pentru a aplica marxismul revoluționar și pentru a realiza o societate comunistă. Industria și industrializarea totală nu le-au inventat nici Marx, nici Lenin: le-a inventat burghezia. A industrializa o țară comunistă țărănească înseamnă a intra în competiție cu țările burgheze deja industrializate. Este ceea ce, în speță, a făcut Stalin. Și, de altfel, nici
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
cazul în care Stânga câștigă lupta pentru putere, iată că și ea vrea „dezvoltare” - pentru a putea cu adevărat să progreseze social și politic. O „dezvoltare”, însă, a cărei imagine s-a format deja și s-a fixat în contextul industrializării burgheze. În orice caz, aici, în Italia, lucrurile stau altfel din punct de vedere istoric. N-a fost câștigată nici o revoluție. Aici, Stânga care vrea „progresul” - în cazul în care acceptă „dezvoltarea” - trebuie să accepte tocmai această „dezvoltare”: dezvoltarea expansiunii
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]