5,050 matches
-
tema meritocrației, definind-o, indicând principalele rezultate ale încercărilor de a măsura gradul de evoluție al societăților occidentale către un model meritocratic și expunând criticile și polemicile din jurul respectivelor studii. În capitolele următoare voi detalia anumite aspecte critice pentru discutarea inegalităților școlare: corespondența dintre mecanismele societale de mobilitate și organizarea școlară; rezultatele marilor studii postbelice dedicate urmăririi inegalităților școlare în țările capitaliste avansate, dar și în țările socialiste; de asemenea, voi oferi un exemplu de calcul al indicilor de mobilitate școlară
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
occidentale către un model meritocratic și expunând criticile și polemicile din jurul respectivelor studii. În capitolele următoare voi detalia anumite aspecte critice pentru discutarea inegalităților școlare: corespondența dintre mecanismele societale de mobilitate și organizarea școlară; rezultatele marilor studii postbelice dedicate urmăririi inegalităților școlare în țările capitaliste avansate, dar și în țările socialiste; de asemenea, voi oferi un exemplu de calcul al indicilor de mobilitate școlară în România și voi aborda în final problema grupurilor cu risc de neparticipare școlară în România contemporană
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
nu? Ascensiunea socială a indivizilor din clasele modeste este oare doar un mit? Rolul educației în aceste probleme este central, iar analiza relației dintre statutul social și mobilitate face obiectul prezentei secțiuni a volumului. Cercetările din acea epocă au stabilit inegalitatea accesului la educație ca fapt statistic incontestabil. În plus, au recuzat credința liberală potrivit căreia expansiunea educației, facilitățile de ordin legal sau material și difuzia credințelor/expectațiilor meritocratice ar fi suficiente pentru democratizarea școlii. În fine, studiile dedicate acestei teme
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
difuzia credințelor/expectațiilor meritocratice ar fi suficiente pentru democratizarea școlii. În fine, studiile dedicate acestei teme au impus problematica stratificării și mobilității sociale ca domeniu de cercetare empirică, și nu doar de reflecții teoretice. 2. Premise ideologice ale cercetărilor privind inegalitățile educaționaletc "2. Premise ideologice ale cercetărilor privind inegalitățile educaționale" Perioada imediat următoare sfârșitului celui de-al doilea război mondial - cu ansamblul său de fenomene sociale, politice, economice și culturale - a impus o nouă viziune cu privire la societatea dezirabilă și la căile
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
democratizarea școlii. În fine, studiile dedicate acestei teme au impus problematica stratificării și mobilității sociale ca domeniu de cercetare empirică, și nu doar de reflecții teoretice. 2. Premise ideologice ale cercetărilor privind inegalitățile educaționaletc "2. Premise ideologice ale cercetărilor privind inegalitățile educaționale" Perioada imediat următoare sfârșitului celui de-al doilea război mondial - cu ansamblul său de fenomene sociale, politice, economice și culturale - a impus o nouă viziune cu privire la societatea dezirabilă și la căile prin care aceasta trebuie realizată. Noua concepție considera
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
ca fiind echivalente. Cu toate acestea, între ele există diferențe notabile. Reducerea meritului la calificări face abstracție de caracterul determinat social al rezultatelor școlare și pare în mai mare măsură tributară unei ideologii menite să mascheze contribuția școlii la reproducerea inegalităților sociale. Tratarea meritului ca „efort + inteligență”, deși aparent mai democratică, are, dincolo de avertismentele lui Young, criticii săi, care pun în discuție mai ales caracterul genetic determinat al rezultatelor la testele de inteligență și neutralitatea culturală a acestora. Sociologii marxiști Bowles
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
și Gintis (1976) susțin, de pildă, că ideologia inteligenței nu este decât o altă mască sub care se ascund mecanismele de reproducere socială de care este responsabilă școala capitalistă. Critica ideologiei meritocratice mai reține câteva contraargumente: 1. Tezele meritocratice explică inegalitatea socială prin diferențe în abilități, talente sau inteligență. Astfel, ele sunt foarte aproape, după cum se poate vedea, de teoria funcționalistă a stratificării (Davis și Moore, 1945), precum și de ipotezele școlii capitalului uman (care nu contrazic direct teoriile conflictualiste, ci mai
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
status. În cazul în care cei doi frați au același IQ și același nivel de instrucție, diferența scade la 21 de puncte. Pentru comparație, diferența medie de status social dintre doi indivizi luați la întâmplare este de 28 de puncte. Inegalitățile de venit par, la rândul lor, să nu fie determinate de nivelul de instrucție sau de moștenirea socială, ci de o anumită „inegalitate a norocului”. Concluzia lui Jencks este că, într-o societate diferențiatoare în mod febril, imprevizibil și irezistibil
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
comparație, diferența medie de status social dintre doi indivizi luați la întâmplare este de 28 de puncte. Inegalitățile de venit par, la rândul lor, să nu fie determinate de nivelul de instrucție sau de moștenirea socială, ci de o anumită „inegalitate a norocului”. Concluzia lui Jencks este că, într-o societate diferențiatoare în mod febril, imprevizibil și irezistibil, este iluzoriu să vrei să egalizezi condițiile sociale oferind șanse de pornire egale, căci inegalitățile nu sunt neapărat transmise sau reproduse, ci recreate
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
sau de moștenirea socială, ci de o anumită „inegalitate a norocului”. Concluzia lui Jencks este că, într-o societate diferențiatoare în mod febril, imprevizibil și irezistibil, este iluzoriu să vrei să egalizezi condițiile sociale oferind șanse de pornire egale, căci inegalitățile nu sunt neapărat transmise sau reproduse, ci recreate și modificate fără întrerupere. Lucrările lui Jencks nu au scăpat de critici. S-a pus problema dacă nedeterminarea constatată statistic nu a fost interpretată în mod abuziv ca lipsă de cauzalitate. Multe
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
de selecție școlară și socială din țările avansate, cercetările și teoretizările dedicate acestei probleme au fost supuse unui tir intens de critici. A conceptualiza meritocrația în termenii modelului formulat de Boudon înseamnă un compromis serios cu mecanismele de reproducere a inegalităților sociale. În fond, modelul denumit de Boudon „meritocratic” exprimă un model de reproducere socială mediată prin școală, care ar înlocui mecanismele de reproducere directă, fără ca prin aceasta inegalitățile de șanse sociale să fie influențate în mod real. Într-o meritocrație
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
formulat de Boudon înseamnă un compromis serios cu mecanismele de reproducere a inegalităților sociale. În fond, modelul denumit de Boudon „meritocratic” exprimă un model de reproducere socială mediată prin școală, care ar înlocui mecanismele de reproducere directă, fără ca prin aceasta inegalitățile de șanse sociale să fie influențate în mod real. Într-o meritocrație adevărată, nici nivelul de instrucție realizat, nici destinația socială nu trebuie să fie dependente de originea socială. În modelul meritocratic propus de Boudon, școala este doar un mediator
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
alte paradigme conflictualiste, a susținut că doar prin mistificare se poate susține ipoteza contribuției școlii moderne la sporirea egalității de șanse. Din punctul de vedere al criticilor marxiști și neoweberieni, asistăm, în fond, doar la sofisticarea proceselor de reproducere a inegalităților sociale, în a căror legitimare școala joacă un rol deosebit de important. Astfel de atacuri sugerează existența unei anumite intenționalități în desfășurarea inegalitară a fluxurilor de mobilitate socială, presupoziție viguros respinsă de gânditorii liberali. Inovatoare au fost, în contextul secțiunii de
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
din Tratatul de sociologie (1997), ca și în traducerea în limba română a lucrării Efecte perverse și ordine socială (1998), mă voi limita la prezentarea unor teme și concluzii relevante la care a ajuns sociologul francez. 1. Creșterea rapidă a inegalităților școlare în raport cu treptele sistemului de învățământ este explicată prin câteva ipoteze simple referitoare la probabilitățile de decizie de școlarizare pentru fiecare etapă în funcție de reușita școlară anterioară și de apartenența socială. Considerându-se rațională acea decizie de continuare a studiilor în
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
ipotezele convenționale privind relația dintre mobilitatea școlară și cea socială, iar paradoxul lui Anderson nu se mai manifestă. 3. Conceptul de efect pervers caracterizează multe dintre fenomenele din spațiul școlar analizate de către Boudon. Distribuția inegală a resurselor între membrii societății, inegalitatea șanselor de acces la învățământ, gratuitatea învățământului și o structură meritocratică a alocării pozițiilor de status duc la exploatarea sistemului de învățământ de către cei bogați, care sunt subvenționați de către cei din clasele inferioare și care, mai mult, își permit să
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
procese de socializare care transmit valori și atitudini diferențiate reprezentanților categoriilor sociale, elemente culturale cu impact decisiv asupra șanselor sociale. Din acest punct de vedere, teoria lui Turner anticipează modelul habitusului formulat de către Bourdieu. 5. Anchete din ultimele decenii privind inegalitățile școlare și sociale tc "5. Anchete din ultimele decenii privind inegalitățile școlare și sociale " În paginile care urmează voi trece în revistă câteva studii importante referitoare la șansele școlare realizate în țările dezvoltate în perioada care a urmat celui de-
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
sociale, elemente culturale cu impact decisiv asupra șanselor sociale. Din acest punct de vedere, teoria lui Turner anticipează modelul habitusului formulat de către Bourdieu. 5. Anchete din ultimele decenii privind inegalitățile școlare și sociale tc "5. Anchete din ultimele decenii privind inegalitățile școlare și sociale " În paginile care urmează voi trece în revistă câteva studii importante referitoare la șansele școlare realizate în țările dezvoltate în perioada care a urmat celui de-al doilea război mondial. O sursă importantă de inspirație a paragrafelor
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
că nici unul dintre criteriile meritocrației nu este realizat în țările dezvoltate, pretins meritocratice, și nici în fostele țări socialiste. În final mă voi referi la problematica egalității de șanse în context românesc post-1990, arătând că în România contemporană persistă importante inegalități de șanse școlare. 5.1. Anchete francezetc "5.1. Anchete franceze" 5.1.1. Ancheta lui Christian Peyretc "5.1.1. Ancheta lui Christian Peyre" În 1959, Christian Peyre a realizat un studiu referitor la originea socială a elevilor din
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
din efective; - distorsiunile de mai sus erau mai puternice pentru învățământul clasic decât pentru cel modern (teoretic vs aplicativ); de asemenea, distorsiunile sporeau cu fiecare an de școală. Studiul s-a limitat să citeze o listă cu posibile cauze ale inegalităților de șanse înregistrate: aptitudini inegale, obstacole de ordin economic, distanța dintre cultura din familie și cultura de liceu, presiuni sociale care determină abandonul sau eșecul școlar. 5.1.2. Ancheta INED (Institut National des Études Démographiques)tc "5.1.2
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
cel geografic. În ceea ce privește obținerea bacalaureatului, raportul copii de cadre superioare/copii de muncitori era în 1972 de 3,5/1, iar în ceea ce privește prezența în învățământul superior, același raport era în 1971-1972 de 5,7/1. Concluziile acestor studii dezvăluie importanța inegalităților de acces la studii și agravarea lor pe parcursul studiilor (contrar ipotezei destul de plauzibile potrivit căreia cei care au fost selecționați cel mai puternic la început vor fi eliminați mai greu mai târziu). - inegalitățile de reușită nu reproduc doar inegalitățile de
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
7/1. Concluziile acestor studii dezvăluie importanța inegalităților de acces la studii și agravarea lor pe parcursul studiilor (contrar ipotezei destul de plauzibile potrivit căreia cei care au fost selecționați cel mai puternic la început vor fi eliminați mai greu mai târziu). - inegalitățile de reușită nu reproduc doar inegalitățile de acces: studiul din 1969 al lui Paul Clerc arată că la venituri egale reușita copiilor depinde de nivelul diplomei părinților, în timp ce la nivel de instrucție egal al părinților, reușita copiilor nu depinde de
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
importanța inegalităților de acces la studii și agravarea lor pe parcursul studiilor (contrar ipotezei destul de plauzibile potrivit căreia cei care au fost selecționați cel mai puternic la început vor fi eliminați mai greu mai târziu). - inegalitățile de reușită nu reproduc doar inegalitățile de acces: studiul din 1969 al lui Paul Clerc arată că la venituri egale reușita copiilor depinde de nivelul diplomei părinților, în timp ce la nivel de instrucție egal al părinților, reușita copiilor nu depinde de veniturile părinților; - inegalitățile de acces nu
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
nu reproduc doar inegalitățile de acces: studiul din 1969 al lui Paul Clerc arată că la venituri egale reușita copiilor depinde de nivelul diplomei părinților, în timp ce la nivel de instrucție egal al părinților, reușita copiilor nu depinde de veniturile părinților; - inegalitățile de acces nu sunt explicate doar de reușita la examenele anterioare. La aceeași notă la CM2, în clasa a VI-a intră mult mai puțini copii de muncitori decât copii de cadre superioare (36% față de 94%). Cauza principală o constituie
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
comparațiile cu cercetări ulterioare sunt făcute dificile mai ales prin introducerea obligativității ciclului secundar în învățământul francez. Alte studii realizate ulterior, prin anii ’70 și ’80 mai ales, confirmă rezultatele expuse mai sus și indică păstrarea tendinței de agravare a inegalităților pe parcursul biografiei școlare, situație care este valabilă și pentru celelalte țări dezvoltate luate în discuție. 5.2. Date statistice comparative internaționaletc " 5.2. Date statistice comparative internaționale" 5.2.1. Date pentru țările OECDtc "5.2.1. Date pentru țările
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
mediu al tatălui și al mamei. La acesta se adaugă resursele culturale din familia de origine și, cu un efect mai slab, dar consistent, capitalul politic al familiei, măsurat prin apartenența la partidul comunist. Cum se explică persistența acestor puternice inegalități ale șanselor de acces la educație în condițiile unor politici orientate explicit către nivelarea diferențelor sociale? Două dintre explicațiile furnizate de autori ni se par plauzibile. Potrivit primei interpretări, cu excepția primei părți a perioadei, în anii ’50, efortul de nivelare
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]