1,618 matches
-
dogmei de la Calcedon (451 d.Hr): firea omenească nu este destructurată de evenimentul Întrupării Cuvântului, ci devine „rațiune plasticizată” (D. Stăniloae). Când funcționează în regim de excelență, limba poate media - ca și trupul - o sublimă revelație 3. Limba atestă rezervorul inepuizabil de creativitate al gândirii, instituind prin puterea cuvintelor lumi care, departe de-a rămâne producții ficționale, răspund și corespund realității. Deși ilustrată cu exemple din istoria artei, ontologia hermeneutică rămâne structural lingvistică: „în experiența hermeneutică nu se poate separa forma
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
pentru speculație în domeniul teologiei naturale. O definire a naturii divinului ca „irezistibilă putere” apare limpede la Hobbes 2 și montează, desigur, un set de propoziții destabilizatoare pentru antropologia și cosmologia spirituală a tradiției creștine. Reducția dimensiunii iconice (apofatică, deci inepuizabilă) a umanității, în care se reflectă divinul, la natura unei voințe determinate, obligă individul să acționeze după principiul economiei puterii, dozându-și energiile pentru control și manipulare. Pe de altă parte, disoluția vechii paradigme a participației conduce către o criză
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
vremea respectivă, acțiunile erau atât de căutate, că valoarea lor aproape s-a dublat în aproximativ o lună. Cererea a generat oferta și numeroase acțiuni noi au apărut pe piață. Când s-a dovedit clar că oferta noilor trusturi era inepuizabilă, prețurile au scăzut aproape la fel de repede cum au crescut. Evident, cei care au citit raportul meu nu ținuseră cont de ușurința cu care se putea intra în joc, greșeala lor fiind corectată în scurtă vreme. Cu toate acestea, entuziasmul lor
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
imanență pe care o numim frumusețe”. A alege „dintre toate NAȚIUNILE... imagi-NAȚIUNEA” devine astfel o opțiune fundamentală În sensul eliberării ființei de opresiunile „realului” Într-un spațiu mereu nesigur, care e locul genezic al poeziei, spațiu de așteptare tensionată a inepuizabilelor Întîlniri „revelatoare”. Se Înțelege atunci de ce poemul poate fi identificat cu existența Însăși, În expresia ei cea mai dinamică - pentru că aflată mereu În stare de alertă, predată neprevăzutului, hazardului, Într-un spațiu deschis liberei mișcări a cuvintelor, jocului asociațiilor, frumoase
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
referință Încetează să mai fie aici lumea civilizației tehnice și a orașului modern, pentru a ceda locul unui cosmos elementar, proaspăt și pur, simili-paradisiac, În care fiecare prezență naturală devine un reflector sui generis al ființei elogiate, proiectată Într-o inepuizabilă rețea de analogii. Poetul se situează, totuși, foarte departe de ordinea și echilibrul tradițional-romantic, orice coagulare de tip anecdotic fiind evitată. Nu se poate vorbi, de asemenea, nici de precisa conturare a unui „cadru” natural al confesiunii: planurile interferează, sistemul
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
mările sufletului. Ceea ce teoreticianul poeziei noi numea „revelația, de o clipă numai, a invizibilului” Își are În asemenea versuri echivalentul perfect. Problema ce se pune În fața poetului este, În fond, aceea de a asigura discursului o stare de productivitate practic inepuizabilă, În tumultul căreia absoluta disponibilitate a spiritului să se poată exprima ca degajare de normă și „formulă”, abandon În voia „armoniilor deșteptate de Întîmplare”, În „succesiunea de hazarduri” a poemului. „Aventură spirituală”, deci, dar și aventură a limbajului, - cum se
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
În joc aici, fără Îndoială, și refuzul programatic al „logicii” și „gramaticii”, al limbajului conceptual-reflexiv, a cărui necesară coerență „anecdotică” periclita, ca Închidere, apetitul dinamic al unei viziuni de tip simultaneist, prin excelență deschisă, aptă de cuprinderi din ce În ce mai vaste, practic inepuizabile, ale spectacolului vieții moderne. Sfărîmarea, atomizarea discursului se impunea, așadar, iar miza pe imagism devenea o soluție adecvată acestei aspirații: linearitatea „meditației” putea fi dinamitată prin aducerea eului liric Într-o stare de absolută disponibilitate asociativă, oferindu-și mereu noi
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
putea crede că nivelurile inferioare ale nevoilor vor fi în general satisfăcute în funcție de înaintarea în vârstă și vor duce la apariția unor nevoi superioare... Dar cercetările arată că nevoia de afecțiune domină indiferent de vârstă. Iubirea, mereu iubirea... O temă inepuizabilă pentru cântece, romane și filme! Concluzie Nu există o ierarhie a nevoilor, întrucât anumite nevoi fundamentale coexistă și cer să fie satisfăcute în mod concertat. Nici toate necesitățile biologice nu sunt întotdeauna satisfăcute. Observarea directă sau biografiile arată că unele
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
și în interiorul interpretării depășește simpla corespondență între planuri (ontologic, respectiv simbolic), deschizând, din cerc în cerc, domeniul unei totalități care, în cele din urmă, nu mai poate fi totalizată. Conceptul de eterogenitate originară, ca și principiul „dispersiei”, trebuie privite în legătură cu inepuizabilul joc de forțe dintre prezență și diferență 3. Cu alte cuvinte, mimesis-ul platonic ni se prezintă - în urma unui lung șir de permutări - ca o tentativă (utopică) de a acoperi intervalul unei ezitări: totalitatea ca aspirație sau totalitatea ca nostalgie. 1
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
sa solitudine și de celebrarea neobosită a cuvântului ca logos. Pe bună dreptate s-a vorbit despre o dublă polemică (indirectă) purtată de autor în aceste pagini: pe de o parte, împotriva retoricii tradiționale a poeziei românești (tributară unei serii inepuizabile de poncife și efuziuni pășuniste), pe de alta, împotriva „liricii moderne”, prea adesea înclinată să distrugă orice punte între semn și referent, făcând din limbaj un cod pentru inițiați. În legătură cu cel din urmă aspect, s-a discutat pe larg de
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
unui timp mai bun crede că „tot ce e-nalt aide” și piere. Apare, astfel, o nepotrivire Între morala omului și vizionarismul poetului. Viitorul este construit pe o mare decepție. Voința de Înălțare, mărire a obiectului este frînată de irepresabila, inepuizabila dezamăgire. Se pune astfel Întrebarea dacă Gr. Alexandrescu nu-și construiește, sub influența literaturii, o morală decepționistă. Pentru mentalitatea lirică a epocii a suferi este un titlu de noblețe. Poetul Anului 1840 nu-i unicul proprietar al decepției. Interesează, În
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
așa spune) pentru „pricini străine”. N-are spor, mîna se oțărăște, mintea se Îngreuiază: „Ah, scrisul (s.n.) nu-mi sporește decît numai către tine MÎna mea se oțărăște a-nsămna pricini străine.” Însă pricinile se schimbă des, Conachi are o vocație inepuizabilă de a intimiza obiectul erotic, de a-l asuma rapid. Zulnia este, ca Beatrice, imaginea pură a iubirii lui. LÎngă Zulnia există În versuri Anica, Casandra, Lucsandra, Elenco, Marioara, Marghioala, Smărăndița, față de care stihuitorul arată aceeași patimă și aceeași jale
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
și În bucurie, să ardă. Din scrum se naște o inimă nouă gata s-o ia de la Început, să Întrețină, ca vastelele, focul sacru. SÎnt și alte forme de tortură erotică În afara arderii, pîrjolirii eterne. Poeții noștri au o fantezie inepuizabilă la acest capitol. Unele chinuri sînt abstracte, Începînd cu chinul Însuși, invocat În toate Împrejurările. O formă de manifestare a lui este suspinul. Există o Întreagă mitologie a suspinului la Conachi. A suspina este la el totuna cu a respira
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
jeluitoare: plăcerea, desfătarea, bucuria simțurilor bolnave de o boală dulce. SÎnt cîteva momente de jubilație erotică În interminabilul bocet. Aleg unul singur, spre a ilustra capacitatea lui Conachi de a elogia cu invariabilă energic ceasurile de desfătare după ce se dovedise inepuizabil În elogiul durerii. Este vorba de poemul Steaua ce strălucitoare unde Înfățișează clipa În care fata neștiutoare se leapădă de frică și de sfială. E faza dulcei violențe inițiale. Priceputul logofăt Îl notează: „O, ceasuri de desfătare, de ibovnici numărate
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
de a mă purta? Tommaso, o știi mai bine decât mine, chiar nepăsarea și absența înseamnă ceva rău. Lăsa capul în jos, rămânea tăcut și Dionisio se uita la el minunându-se: ar fi vrut și el să aibă mintea inepuizabilă a lui Tommaso, capacitatea lui de lucru și de elaborare, dar se mulțumea cu a-i fi prieten credincios; și oamenii normali care trăiesc în preajma unor inteligențe fără limite au și ei meritele lor, fie și simplul fapt de a
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
cheag de durere: ar fi fost sfârșitul, prădătorii aceia ar fi profitat imediat pentru a-l devora. Durere, spasme și zbucium sunt o aură abia tangibilă de a deveni alt om. Prometeu i-a învățat pe oameni că viața este inepuizabilă și că tocmai moartea e cea menită s-o reînnoiască în profunzime. Temnicerii îi aruncau ceva hrană cu o privire pe care Catarinella n-ar fi avut-o nici măcar atunci când dădea de mâncare la porci sau la găini. Începea să
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
meargă la Prefectura Poliției; îndată își aduse aminte de Tudorel. ("Nenorocitul!") A întreba despre Pica e totuna cu a denunța pe Doru, întrucît el a condus pe Gavrilcea. Ioanide merse la Gaittany, om, în ciuda superficialității, în stare de o solicitudine inepuizabilă, din simplu sentiment de obligație. Când acesta auzi cine se anunță, clătină din cap și zise și el: - Nenorocitul! Era mai bine informat decât toți, nu totuși pe deplin. După știrile lui, Pica fusese împușcată - împreună cu, sau fără Gavrilcea, bine
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
această dublă sarcină a medicinei, asumată de medic: arta de a păstra sănătatea și de a vindeca boala. Obiectivul lucrării este acela de a face conștienți medicii în primul rând, de prezența în imediata noastră apropiere a unor rezervoare practic inepuizabile de remedii naturale, atât pentru profilaxie, cât și pentru vindecări aparent miraculoase pentru acest zbuciumat început de secol XXI și cu repercusiuni incalculabile asupra evoluției omenirii în ansamblu. Multe din rețetele magistrale emise de medicii de odinioară sunt în bună
I. Medicină alternativă și/sau o nouă viziune asupra fitoterapiei și (bio)laserterapiei. In: Fitoterapie clinică by Gabriela Anastasiu, Vasile Bodnar () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2094]
-
sensul și la schimbarile necesare În programul național de educație În noul context al recentei integrări europene. Efervescența căutării și cercetării, dialogul profesional, investigația științifică sunt tot atâtea premise și argumente ale deschiderii și punerii În dezbatere a unui domeniu inepuizabil și captivant cum este cel al pedagogiei si psihologiei În beneficiul formării și devenirii personalității umane. Tematica generală a simpozionului național „INTEGRAREA ȘCOLARĂ A COPIILOR CU CES ȘI SERVICIILE EDUCAȚIONALE DE SPRIJIN ÎN ȘCOALA INCLUZIVĂ” ca și secțiunile propuse de
CALITATE ŞI DIVERSITATE ÎN EDUCAȚIE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Ionela BĂRBUŞ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2115]
-
periodică. Deoarece arhetipul obligă la imitație și repetare, putem vorbi de funcția sa recurentă, și reeditarea unor manifestări din illo tempore, Însăși participarea și afirmarea (asumarea) imitării unor atare modele sunt apte de a revela semnificații care sunt nesfârșite, deoarece inepuizabilă este Însăși cauza generatoare. Raportarea la modelul mitic, transuman, transistoric devine obligatoriu pentru dobândirea sensului. Multitudinea arhetipurilor se reduce la unul singur, primordial: Mitul cosmogonic: totalitatea situațiilor existențiale, primele intuiții și revelații umane se grupează Întrun singur complex: „arhetipul situației
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
unei coerențe sistematice, putând fi transpuse În termeni raționali, deoarece toate relevă un comportament ce depășește condiția „istorică” a ființei umane, determinată de secvența temporală contemporană. Am putea spune că semnificația cea mai generală a simbolului constă În potențialul său inepuizabil, deoarece instituie și impune semnificații, dar le și provoacă, „dă de gândit” (R. Ricoeur), adică „spune mai mult decât spune, nu sfârșește niciodată de spus ... și trebuie mereu reînceput a-l gândi” (/193). Este de fapt o multivalență, o polisemie
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
sublimi, pe care nimic nu vă oprește, nici măcar contradicțiile. N-am dreptate, fără îndoială, și retractez cu toată inima. Nu cer mai bine, fiți siguri, decât ca dumneavoastră să fi găsit într-adevăr, înafară de noi, o ființă binefăcătoare și inepuizabilă, numindu-se stat, care să aibă pâine pentru toate gurile, muncă pentru toate brațele, capitaluri pentru toate întreprinderile, credite pentru toate proiectele, untdelemn pentru toate plăgile, balsam pentru toate suferințele, sfaturi pentru toate perplexitățile, soluții pentru toate îndoielile, adevăruri pentru
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
instrucție și, un altul, pensii pentru toți cetățenii. Iată aici un altul care vrea să răstoarne toți regii de pe suprafața pământului și să decreteze, în numele fraternității, războiul universal. Mă opresc. Este destul de evident că, pe această cale, sursa utopiilor este inepuizabilă. Ele vor fi respinse, se zice. Fie; dar este posibil ca ele să nu fie respinse și asta este de-ajuns ca să se creeze incertitudine, cea mai mare nenorocire la adresa muncii. Sub acest regim capitalurile nu vor putea să se
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
tuturor inteligențelor, balsamuri tuturor plăgilor, aziluri tuturor nefericiților și chiar ajutor și sânge francez pentru toți oprimații de pe suprafața globului. Încă o dată, cine nu ar dori să vadă toate aceste binefaceri curgând în lume din lege ca dintr-un izvor inepuizabil? Cine nu ar fi fericit să vadă statul luând asupra sa toată osteneala, toată prevederea, toată responsabilitatea, toată datoria, toate activitățile laborioase și grele pe care Providența, ale cărei proiecte sunt impenetrabile, le-a pus în sarcina umanității și rezervând
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
-șef al revistei "Transilvania", prin care îi cerea acestuia să-l însoțească la forurile de conducere ale județului Sibiu, pentru a pleda acolo transformarea Sibiului într-o "Jena a Romîniei". Asistăm uluiți la această irepresibilă vitalitate, la spectacolul acestui potențial inepuizabil de utopie, care construiește de fiecare dată mai crâncen, alegând locul în inima ultimului eșec. Ediția Coridaleu, facsimilarea caietelor Eminescu, Institutul de orientalistică sub conducerea lui Mircea Eliade - toate, eșecuri glorioase -, iar acum, transformarea Sibiului în capitala culturală a României
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]