1,667 matches
-
în trei reprize a lui M. Hroch (1985) în care se derulează mișcările naționaliste, școala devine o agenție statală de naționalizare în masă a populației abia în Faza C (stadiul terțiar), căreia îi corespund acțiuni coordonate de mare amploare vizând instituționalizarea mișcării naționale în rândul maselor. În tot acest proces, sistemul educațional este un aparat instituțional crucial de naționalizare populară, motiv care explică de ce, în lucrarea de față, elementul școlar este considerat o piesă indispensabilă în angrenajul instituțional de construire a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
post-autoritară. În locul unei "răfuieli cu trecutul" dictatorial care a durat 36 de ani (de la sfârșitul războiului civil câștigat de "naționaliștii" generalului Francisco Franco împotriva "republicanilor" comuniști din 1939 până la moartea sa survenită în 1975), elita politică post-franchistă a optat pentru "instituționalizarea uitării" (Grosescu și Ursachi 2009, p. 49) realizată prin legiferarea amnistiei generale; ii) prin promovarea uitării survenite pe cale naturală, odată cu trecerea timpului și cu dispariția biologică a purtătorilor amintirilor de primă mână referitoare la trecutul problematic. Această strategie din urmă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
stări sub care s-a stabilizat memoria istorică românească: i) în cadrul "patriotismului civic pre-naționalist" al perioadei regulamentare (1831-1859), dominat de filosofia iluministă, când statul național unitar român nu era încă centralizat iar sistemele de învățământ public erau abia la începutul instituționalizării lor, Țările Române au cultivat memorii colective relative regional. Gestionarea politică a trecutului se face în registre diferite, fiecare principat elaborându-și propria înțelegere a trecutului turnată în cadrele propriei statalități. Totuși, o serie de note comune sunt împărtășite de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
București, al cărei fond digitalizat l-am accesat virtual, prin intermediul website-ului digibuc.ro. 8 Caracterul federal al S.U.A. a făcut ca diferitele state să legifereze obligativitatea educației primare în vremuri diferite. Bornele temporale care marchează începutul și sfârșitul procesului de instituționalizare a sistemului de educație publică de masă în S.U.A. sunt 1852 (dată la care statul Massachusetts a fost primul care a adoptat legi în acest sens) și 1918 (an în care legi similare au fost adoptate și în ultimul stat
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
între libertarieni și anumiți compatibiliști. Cu excepția cazului în care un individ este cauza ultim] a unei acțiuni anumite, libertarienii insist] asupra faptului c] este nepotrivit] pedepsirea acestuia (deși ar putea fi potrivit], cu toate acestea, oferirea unei forme alternative de instituționalizare pentru a proteja comunitatea, cum ar fi un institut psihiatric sau reabilitarea terapeutic]). Dar, în ceea ce privește justific]ri precum ignoranța și incapacitatea, nu exist] nici un motiv pentru că libertarienii s] nu fie de acord cu compatibiliștii. Atunci cand compatibiliștii (cum ar fi Mackie
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cultural românesc (1996), În timp ce școala istorică de la Cluj, sprijinită de eforturile colaboratorilor săi bănățeni, a publicat trei volume intitulate Identitate și alteritate (1996, 1998, 2003), rezultate În urma simpozioanelor anuale desfășurate pe această temă la Lugoj. Tot ca un semn al „instituționalizării” imagologiei, În calitatea sa de ramură recunoscută a cercetării istorice, se remarcă faptul că În lucrările de sinteză sau În monografiile aplicate de istorie a mentalităților Încep să apară, În mod obligatoriu am putea spune, capitole consistente referitoare la „imaginea
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
acordat de membrii organizației eforturilor ce vizează schimbarea. Aceasta poate avea drept cauze interesul individual, slaba toleranță la schimbare, lipsa de Încredere În organizație, cultură organizațională rezistentă etc; c) un alt blocaj posibil se poate localiza la nivelul evaluării și instituționalizării schimbării. Stabilizarea noii situații create se realizează În raport cu reacțiile individului uman și ale organizației la schimbare, În raport cu abilitatea de Învățare a individului și a organizației, În raport cu schimbările comportamentale intervenite În conduitele profesionale, relaționale și organizaționale ale individului uman și de
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
și extrașcolare; ( A. Cosmovici, Luminița Iacob, 1999, pp.158-160) Creativitatea presupune realizarea unor acțiuni complementare: a) Formarea cadrelor didactice presupune stimularea capacității acestora de proiectare dezvoltare curriculară a activității de instruire educare, realizabilă în mediul școlar și extrașcoloar. Aceasta implică: instituționalizarea unor noi structuri de organizare a perfecționării care oferă informații fundamentale, cu valoare metodologică superioară; elaborarea unor noi modele de discurs pedagogic, prin orientarea cunoștințelor, în vederea rezolvării unor probleme sau a unor situații problematice; redefinirea obiectivelor, reorganizarea structurilor care stimulează
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
procesului, hiperglobaliștii anticipează sfârșitul statului-națiune și instaurarea unor forme de guvernanță globală într-un mediu economic global, scepticii consideră că statele vor rămâne principalii actori politici și economici, de ale căror interese și acțiuni va depinde în permanență gradul de instituționalizare internațională, în vreme ce transformaționaliștii estimează că arena internațională va consemna desfășurarea simultană a globalizării și fragmentării, fenomene opuse. Făcând în mod repetat recurs la această dezbatere, în cele ce urmează, construirea unei înțelegeri a fenomenului va porni de la operaționalizarea conceptului în
Globalizarea între concept şi realitatea desemnată. In: RELATII INTERNATIONALE by Ionuț Apahideanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1530]
-
mai degrabă neintenționată a conjugării unor factori materiali, precum cei folosiți de concepțiile raționaliste, cu factori de ordin cultural și instituțional. Dezvoltarea comunităților de securitate Marele merit al cercetării echipei conduse de Deutsch este faptul că a ridicat problema posibilității instituționalizării unor relații care exclud violența între actori suverani, identificând la nivel empiric și nu doar normativ-prescriptiv o comunitate internațională nonrăzboinică. Pe de altă parte, lipsa cea mai importantă din demersul lui Deusch este că nu identifică mecanismele prin care se
Comunități de securitate. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1524]
-
instituții și organizații, mecanisme ale învățării sociale definirea și interpretarea comună a realității). În a treia etapă se formează condițiile necesare schimbării pașnice, prin formarea încrederii reciproce și a identității comune, pentru ca în final acestea să fie general recunoscute. În ceea ce privește instituționalizarea comunităților de securitate, se observă că, de regulă, aceasta se realizează pe scheletul unor mecanisme construite inițial pe o logică diferită. În capitolul destinat regimurilor de securitate am prezentat cazul relațiilor dintre Statele Unite și Canada, care au ajuns la stabilirea
Comunități de securitate. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1524]
-
instrumente de politică externă propuse de curentul de gândire liberal la începutul secolului XXI și cele vehiculate la debutul disciplinei Relațiilor Internaționale ca obiect academic de studiu. În acest context, este cu atât mai importantă (re) cunoașterea rădăcinilor ideatice ale instituționalizării disciplinei. În cele ce urmează, vom prezenta în acest capitol nucleul teoretic al ideilor ce stau la baza teoriei liberale, așa cum au fost ele exprimate în perioada interbelică mai întâi vom trece în revistă conținutul idealismului interbelic reflectat în literatura
IDEALISMUL UTOPIC. In: RELATII INTERNATIONALE by DANIEL BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1509]
-
a opune mecanismului realist al balanței de putere, principiul (internaționalismului) liberal al securității colective. Mult mai expusă controversei, dar și mai productivă din punct de vedere intelectual, este încercarea de a privi opțiunea securității colective ca o formă particulară de instituționalizare a balanței de putere în vederea descurajării agresiunii într-o primă fază, dar și ca formă de contrabalansare a agresiunii în cazul eșecului descurajării. Este evident că pentru teoreticienii liberali, primul război mondial a fost interpretat esențialmente ca o dovadă a
IDEALISMUL UTOPIC. In: RELATII INTERNATIONALE by DANIEL BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1509]
-
realinierii într-o alianță împotriva agresiunii, marile puteri operând în conformitate cu logica balanței de putere s-au văzut închise în două blocuri antagonice. În consecință, în încercarea de a proiecta idealul domniei legii din sfera internă în sfera internațională, liberalii propun instituționalizarea acesteia sub 1. Două comentarii sunt necesare. A privi principiul securității colective așa cum a fost el expus de susținătorii liberali, ca un efort de instituționalizare a principiului balanței de putere, nu este echivalent cu a răspunde și, cu atât mai
IDEALISMUL UTOPIC. In: RELATII INTERNATIONALE by DANIEL BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1509]
-
încercarea de a proiecta idealul domniei legii din sfera internă în sfera internațională, liberalii propun instituționalizarea acesteia sub 1. Două comentarii sunt necesare. A privi principiul securității colective așa cum a fost el expus de susținătorii liberali, ca un efort de instituționalizare a principiului balanței de putere, nu este echivalent cu a răspunde și, cu atât mai mult, a nega principala critică realistă referitoare la posibilitatea unei asemenea instituționalizări într-un sistem politic dominat de principiul anarhiei. Aceasta este o dezbatere separată
IDEALISMUL UTOPIC. In: RELATII INTERNATIONALE by DANIEL BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1509]
-
colective așa cum a fost el expus de susținătorii liberali, ca un efort de instituționalizare a principiului balanței de putere, nu este echivalent cu a răspunde și, cu atât mai mult, a nega principala critică realistă referitoare la posibilitatea unei asemenea instituționalizări într-un sistem politic dominat de principiul anarhiei. Aceasta este o dezbatere separată în care trebuie consemnate argumentele confruntării dintre neorealism și instituționalismul neoliberal, dar și analize ale conceptului de anarhie așa cum derivă din varianta structurală a constructivismului reprezentată de
IDEALISMUL UTOPIC. In: RELATII INTERNATIONALE by DANIEL BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1509]
-
absența (după declinul) unui hegemon. Prin urmare, el contrazice teza realistă potrivit căreia prezența hegemonului este esențială pentru asigurarea conformării participanților. Keohane nu este la fel de optimist în ceea ce privește formarea regimurilor: aici, prezența unui hegemon care să impună termenii cooperării facilitează mult instituționalizarea acesteia sub forma unui regim. Actorii raționali și egoiști pot ajunge la concluzia că instituirea unui regim într-o arie tematică dată este profitabilă, însă în practică există dificultăți considerabile. Din acest motiv, în loc să încerce crearea unor regimuri noi, este
Neoliberalismul. In: RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1514]
-
cooperare deja existent într-un domeniu anterior neacoperit decât crearea unuia nou. În perioada postbelică și cu precădere după sfârșitul Războiului Rece , numărul OIG a crescut semnificativ, ajungând astăzi la peste 300. De asemenea, am asistat la o tendință de instituționalizare a cooperării, care a dus la crearea unor OIG pe scheletul unor instituții internaționale preexistente: Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) a înlocuit Conferința pentru Securitate și Cooperare în Europa (CSCE) sau, pentru a ne referi la o
ACTORI ÎN SISTEMUL INTERNAŢIONAL. In: RELATII INTERNATIONALE by LUCIAN-DUMITRU DÎRDALĂ () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1507]
-
rambursare progresivă, prin trageri la sorți anuale. În același timp, s-au dezvoltat și agenții de schimb, care apăruseră în Franța, la Paris, încă din anul 1141, având spații speciale unde își desfășurau activitatea. Toate aceste practici au condus la instituționalizarea bursei. Apariția burselor s-a datorat faptului că oamenii de afaceri au căutat să se întâlnească între ei, în anumite locuri determinate și la anumite ore stabilite, pentru a trata și negocia anumite operațiuni comerciale. La început, aceste operațiuni se
Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU () [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
-
copilul a prezentat o întârziere în apariția și structurarea fireasca a limbajului oral (sub aspect articulator și al vocabularului activ). Aceste dizabilități de limbaj au fost complicate și de întârzierile în structurarea comportamentului relațional și afectiv emoțional, datorate sindromului de instituționalizare. Istoricul adaptării pedagogice. Primele contacte cu grupa de preșcolari au evidențiat serioase probleme de interrelaționare și integrare deficitară în grupul de copii. Această adaptare scăzută s-a datorat comportamentelor dizarmonice manifestate (de tipul negativismului, hiperagitației, lipsei autocontrolului și, în general
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
Familia mai are 5 copii, dintre care alți trei sunt internați în diverse centre de ocrotire. De la abandonarea gemenelor în spital nici un membru al familie naturale nu a luat legătura cu cele două surori care au urmat ruta “clasică” de instituționalizare: leagăn Casa de copii „Primăverii”Casa de copii „C. Păunescu Iași (actual Centru de Plasament). În spital, fetița a beneficiat de atenția și sprijinul unei asistente medicale care a ținut legătura cu cele doua surori și ulterior, pe durata internării
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
dar inferioară celei observate la sora sa geamănă, care nu a prezentat nici o deficiență fizică sau organică și care a avut o evoluție mult mai bună sub aspect somatic. 5. Examenul psihopedagogic a evidențiat următoarele aspecte: manifestări specifice sindromului de instituționalizare structurat și frecvente tulburări de comportament: negativism, capacitate scăzută de autocontrol și inhibiție voluntară etc.; deficiențe cognitive, tulburări de învățare și de adaptare; instabilitate psihomotrică; bizarerii și ticuri verbale (ex: repeta anumite cuvinte/ expresii perioade diferite de timp); crize disproporționate
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
în formularea propozițiilor. Aceste fenomene de retard cantitativ și calitativ țin și de particularitățile cognitive, întârzierea mintală potențând și complicând aspectul limbajului. 7. Examen neuropsihiatric: Întârziere mintala moderată, dislalie polimorfa, instabilitate psiho-emoțională și psihomotrică, comportamente patologice pe fondul sindromului de instituționalizare structurat. 8. Diagnostic logopedic: Întârziere în dezvoltarea limbajului (de nivel moderat, datorită și manifestărilor dislalice în articularea consoanelor/ grupelor de consoane). 9. Prognostic: Evoluție lentă în recuperarea retardului de limbaj datorită complicării particularităților limbajului cu dizarmoniile din planul întregii personalități
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
a fost cel al amplificării și stabilirii unor contacte regulate cu persoana-suport care a îngrijit fetița în perioadele de spitalizare din prima copilărie și care s-a atașat foarte mult de ea. Importanța acestui obiectiv a argumentat, ulterior, diminuarea efectelor instituționalizării și compensarea handicapului afectiv (reușite care s-au constatat chiar din perioada celui de-al doilea an de frecventare a Grădiniței Speciale). Terapia psihologică a constituit o altă strategie esențială pentru diminuarea manifestărilor de tipul imaturității emoționale, instabilității psihice și
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
-i susținea curiozitatea și faptului că nu dorea să se afirme în grup); dezechilibrul între vârsta mintală și potențialul afectiv, reflectat în starea de infantilism și dependenta afectiva. „Foamea” de afectivitate și comportamentele patologice sunt prezente și datorită sindromului de instituționalizare; este sensibilă, interiorizată, nesigură, egocentrică. Relativa sa insecuritate și nesiguranța provine din faptul că are impresia că nu poate evita factorii agresivi din mediul înconjurător. Evaluarea finală a determinat echipa interdisciplinară să continue programul terapeutic aplicat, și pentru anul școlar
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]