6,665 matches
-
79 2. Școala capitalului uman 79 3. Relația dintre nivelul de instrucție și venit 80 4. Determinanți ai cererii de educație. Profitul investiției în educație 82 5. Ratele de revenire din educație 83 6. Aplicația 1. Cum determină nivelul de instrucție veniturile unei persoane în România? 88 6.1. Determinarea resurselor monetare ale familiei 88 6.2. Determinarea veniturilor persoanei 89 6.2.1. Relația venit-vârstă-nivel de instrucție 90 6.2.2. Modelarea veniturilor persoanei 91 6.3. Concluzii 93 7
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
Ratele de revenire din educație 83 6. Aplicația 1. Cum determină nivelul de instrucție veniturile unei persoane în România? 88 6.1. Determinarea resurselor monetare ale familiei 88 6.2. Determinarea veniturilor persoanei 89 6.2.1. Relația venit-vârstă-nivel de instrucție 90 6.2.2. Modelarea veniturilor persoanei 91 6.3. Concluzii 93 7. Aplicația 2. Câștigurile brute ale investiției în educație în România 93 Rezumat 95 Capitolul V. Educație și creștere economică 97 1. Date empirice pozitive privind relația dintre
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
cu familia, politica și economia. În domeniul intrărilor avem următoarele teme: - elevii - descriși într-un spațiu de variabile fizice, psihologice, sociale (vârstă, sex, IQ, origine socială, cultură etc.); - profesorii și administratorii - descriși de variabile profesionale și politice precum nivelul de instrucție, modul de recrutare, poziția în structura socială, orientările politice și sociale. În ceea ce privește ieșirile, ne interesează rezultatele funcționării mecanismelor de socializare și de selecție. Mai concret, pot fi obiect al preocupărilor de ordin sociologic probleme precum: - gradul de asimilare a cunoștințelor
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
productivă din societate? Celălalt corifeu al sociologiei clasice, Max Weber (1864-1920), fără să fie preocupat în mod special de problematica școlii, a abordat-o în contextul discuției asupra birocratizării și, mai ales, în cadrul analizei stratificării sociale. El a observat că instrucția de factură liberală, universitară devenise o cale din ce în ce mai eficientă de a legitima statusuri tradiționale, având în vedere că aceasta nu pregătea studenții pentru muncă, ci pentru un anumit stil de viață. În schimb, specialitățile de tip politehnic, rezultate din emergența
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
și medicii - aveau un acces mai facil la învățătură, întrucât aceasta era de cele mai multe ori contra cost. Deoarece educația era necesară pentru ocuparea pozițiilor de conducere în societate, care nu le erau permise femeilor, acestea ajungeau foarte rar să capete instrucție școlară. Locuitorii din mediul rural erau și ei în dezavantaj, din cauza concentrării școlilor în orașe și a specificului muncii agricole care deturna copiii pentru perioade lungi de la activitățile școlare. O specificitate a curriculumului clasic era predominanța latinei. Aceasta rămăsese, după
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
erau tot în latină. Este de înțeles, prin urmare, caracterul indispensabil pe care îl avea cunoașterea latinei pentru cărturarii Evului Mediu din Occidentul european. Perioada dintre 1400 și 1600 a fost marcată de câteva modificări importante în structurarea și condițiile instrucției în Occidentul european: adoptarea curriculumului clasic umanist, introducerea tiparului și schimbările prilejuite de Reforma protestantă. Un rol important în asigurarea accesului la educație în Europa acestei epoci l-au avut și școlile religioase. 1.1.1. Curriculumul latin clasic al
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
latin clasic pentru lideri și pentru elita profesională și o educație populară pentru restul claselor sociale a făcut din școală un instrument-cheie pentru fenomenele de stratificare socială. Explicația rezidă în: 1. dificultatea învățării limbii latine, ce presupunea perioade lungi de instrucție care erau, astfel, costisitoare și pe care doar reprezentanții claselor superioare și le permiteau; și 2. caracterul indispensabil al latinei pentru a accede la orice calificare superioară. Din Renaștere până în secolul XX, curriculumul clasic, latin sau nelatin, a definit școlile
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
întreținute, dar și al unor școli destinate mai ales educației tinerilor din clasele superioare. Printre trăsăturile specifice școlilor iezuite erau promovarea pe baza rezultatelor, și nu a generațiilor - ceea ce producea clase amestecate din punctul de vedere al vârstei -, și organizarea instrucției pe baza unei programe unice detaliate, introdusă în 1599, care prescria textele, procedurile pedagogice, regulile și disciplina. Exemplul iezuiților a fost urmat și de alte ordine religioase. Notabil este, în acest sens, sistemul de Școli Pioase înființate de călugărul basc
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
aplatizare a curbelor care semnifică o scădere a ratei de creștere. Figura 6 atestă faptul că evoluția cifrelor de școlarizare din învățământul primar francez a corespuns, în realitate, acestui model. După 1975, curba evoluției efectivelor înscrise în forme superioare de instrucție s-a aplatizat, îndepărtându-se de tendința specifică curbei exponențiale. Figura 5. Modele ale expansiunii efectivelor școlare Sursa: Cherkaoui, 1986 Figura 6. Evoluția numărului de școli la 100 de copii în Franța, 1810-1910 Sursa: Grew și Harrigan, 1992 Pentru unele
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
ori dezvoltarea instituțiilor de învățământ superior, din mai multe considerente: - dezvoltarea cantitativă înseamnă investiții, ceea ce se traduce adesea prin profituri pentru cei care obțin contractele pentru derularea respectivelor investiții; - existența universităților locale îmbunătățește capitalul uman local prin creșterea accesului la instrucție superioară pe plan regional, ceea ce limitează plecarea celor talentați în alte centre, mai vechi, pe de o parte, și permite școlarizarea celor care, altfel, nu au resursele materiale pentru a acoperi costurile instruirii superioare, pe de altă parte. Un asemenea
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
Un alt grup de teorii fac responsabil statul de expansiunea sistemelor de învățământ. Potrivit lui Green (1990), sistemele educaționale publice moderne s-au dezvoltat odată cu formarea statelor naționale moderne. Faptul că modernizarea cere educație, că integrarea națională nu este posibilă fără instrucție - în condițiile eterogenității etnice -, că administrația recurge la o birocrație în care agenții sunt selectați pe baza diplomelor achiziționate ar justifica ipoteza potrivit căreia creșterii puterii statului îi este corespunzătoare o expansiune a sistemelor educaționale. După acest model ar fi
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
în toată lumea occidentală. Diplomele oferite erau similare celor actuale: licența presupunea trei ani de pregătire în gramatica latină, retorică și logică; titlul de master presupunea câțiva ani în plus de studiu al matematicii, științelor naturii și filosofiei, iar doctoratul presupunea instrucție specializată în drept, medicină sau teologie (Day, 2001). Universitățile medievale au jucat un rol important în popularizarea literaturii clasice, latine și grecești, precum și a celei arabe, atât de importantă pentru apariția Renașterii. În plus, ele au furnizat funcționari profesioniști pentru
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
în func]ionarea institu]iilor educa]ionale. Func]iile [colii" O privire fugară asupra principalelor texte din științele educației, dar și a celor de politici educaționale permite constatarea persistenței unui mod de gândire funcționalist în tratarea locului sistemelor formale de instrucție în ansamblurile sociale. Majoritatea politicilor educaționale se legitimează prin apelul la presupuse funcții, sau „finalități”, ale școlii. Mai aproape de domeniul acestei cărți, tratările sociologice convenționale ale școlii, marile manuale americane de sociologie generală, de pildă, continuă să privească abordarea funcțiilor
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
de altă parte, influența școlii asupra educativului este mai dificil de conceptualizat. Ipoteza „tare” afirmă că școala poate programa indivizii conform prescripțiilor unei anumite organizări instituționale. Ipoteza „slabă” afirmă că instituțiile școlare au o eficiență transformativă modestă. Potrivit acestei viziuni, instrucția are mai degrabă efecte indirecte asupra funcționării societăților: poate atribui instrumente și identități care ajută la integrarea simbolică și economică a națiunilor. Alfabetizarea, de exemplu, este un puternic instrument de transformare a unei societăți primitive într-una modernă. Mai nou
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
umantc "Economia educa]iei. Rentabilitatea investi]iei în educa]ie. {coala capitalului uman" 1. Introduceretc "1. Introducere" Pentru epoca modernă sunt valabile două constatări care au stimulat studiile referitoare la relația educației cu economia: 1. Corelația pozitivă dintre nivelul de instrucție și veniturile persoanelor. 2. De la începutul secolului XX, creșterea PNB este mai rapidă decât sporul formării capitalului brut. Altfel spus, se utilizează din ce în ce mai puțin capital pentru a se obține aceeași cantitate de produs. Această evoluție a sistemelor economice a dus
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
puternic reprezentată în economie. Conceptul de capital uman a dominat economia educației și a influențat puternic analizele pieței muncii, determinării salariilor, creșterii economice sau ale evaluării politicilor de sănătate și pe cele din domeniul migrației. 3. Relația dintre nivelul de instrucție și venittc "3. Relația dintre nivelul de instrucție și venit" Pentru societățile moderne, venitul este corelat pozitiv cu variabile precum vârsta, sexul, clasa socială. Dar în condiții egale (ceteribus paribus), nivelul de instrucție are efectul cel mai puternic asupra veniturilor
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
a dominat economia educației și a influențat puternic analizele pieței muncii, determinării salariilor, creșterii economice sau ale evaluării politicilor de sănătate și pe cele din domeniul migrației. 3. Relația dintre nivelul de instrucție și venittc "3. Relația dintre nivelul de instrucție și venit" Pentru societățile moderne, venitul este corelat pozitiv cu variabile precum vârsta, sexul, clasa socială. Dar în condiții egale (ceteribus paribus), nivelul de instrucție are efectul cel mai puternic asupra veniturilor, cu excepția vârstei (Cherkaoui, 1986). După cum se poate vedea
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
domeniul migrației. 3. Relația dintre nivelul de instrucție și venittc "3. Relația dintre nivelul de instrucție și venit" Pentru societățile moderne, venitul este corelat pozitiv cu variabile precum vârsta, sexul, clasa socială. Dar în condiții egale (ceteribus paribus), nivelul de instrucție are efectul cel mai puternic asupra veniturilor, cu excepția vârstei (Cherkaoui, 1986). După cum se poate vedea din digrama de mai jos, relația dintre venit și vârstă este mediată de nivelul de instrucție: Figura 8. Relația dintre vârstă și venit pe niveluri
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
socială. Dar în condiții egale (ceteribus paribus), nivelul de instrucție are efectul cel mai puternic asupra veniturilor, cu excepția vârstei (Cherkaoui, 1986). După cum se poate vedea din digrama de mai jos, relația dintre venit și vârstă este mediată de nivelul de instrucție: Figura 8. Relația dintre vârstă și venit pe niveluri de instrucție Sursa: Cherkaoui, 1986 Pe baza graficului de mai sus se pot face câteva observații: 1. Salariul crește în funcție de vârstă până la un punct de maxim, după care scade indiferent de
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
efectul cel mai puternic asupra veniturilor, cu excepția vârstei (Cherkaoui, 1986). După cum se poate vedea din digrama de mai jos, relația dintre venit și vârstă este mediată de nivelul de instrucție: Figura 8. Relația dintre vârstă și venit pe niveluri de instrucție Sursa: Cherkaoui, 1986 Pe baza graficului de mai sus se pot face câteva observații: 1. Salariul crește în funcție de vârstă până la un punct de maxim, după care scade indiferent de nivelul de instrucție. 2. Salariul de debut depinde de nivelul de
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
Relația dintre vârstă și venit pe niveluri de instrucție Sursa: Cherkaoui, 1986 Pe baza graficului de mai sus se pot face câteva observații: 1. Salariul crește în funcție de vârstă până la un punct de maxim, după care scade indiferent de nivelul de instrucție. 2. Salariul de debut depinde de nivelul de instrucție. Salariul crește mai rapid în primele faze ale vieții. 3. Creșterea nivelului de instrucție duce la creșterea salariului maxim. Prima remarcă se explică ușor dacă luăm vârsta ca un bun indicator
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
Sursa: Cherkaoui, 1986 Pe baza graficului de mai sus se pot face câteva observații: 1. Salariul crește în funcție de vârstă până la un punct de maxim, după care scade indiferent de nivelul de instrucție. 2. Salariul de debut depinde de nivelul de instrucție. Salariul crește mai rapid în primele faze ale vieții. 3. Creșterea nivelului de instrucție duce la creșterea salariului maxim. Prima remarcă se explică ușor dacă luăm vârsta ca un bun indicator al experienței practice și al cunoștințelor achiziționate prin muncă
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
1. Salariul crește în funcție de vârstă până la un punct de maxim, după care scade indiferent de nivelul de instrucție. 2. Salariul de debut depinde de nivelul de instrucție. Salariul crește mai rapid în primele faze ale vieții. 3. Creșterea nivelului de instrucție duce la creșterea salariului maxim. Prima remarcă se explică ușor dacă luăm vârsta ca un bun indicator al experienței practice și al cunoștințelor achiziționate prin muncă. Pe de altă parte, aptitudinea de a învăța scade odată cu vârsta. Chiar dacă, spre deosebire de ceea ce
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
1990, în care, prin politici de salarizare arbitrare, se încerca gestionarea exhaustivă a pieței muncii, nu numai în scop economic, dar și politic și cultural. Pe de altă parte, dacă salariul crește cu atât mai repede cu cât nivelul de instrucție este mai ridicat, lucrurile ar putea să stea astfel deoarece cei cu instrucție mai ridicată știu să-și utilizeze mai bine competențele. Iar dacă salariul nu le scade decât târziu, s-ar putea să se întâmple așa întrucât la o
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
pieței muncii, nu numai în scop economic, dar și politic și cultural. Pe de altă parte, dacă salariul crește cu atât mai repede cu cât nivelul de instrucție este mai ridicat, lucrurile ar putea să stea astfel deoarece cei cu instrucție mai ridicată știu să-și utilizeze mai bine competențele. Iar dacă salariul nu le scade decât târziu, s-ar putea să se întâmple așa întrucât la o vârstă avansată au deja poziții care îi protejează de o eventuală evaluare a
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]