1,882 matches
-
din datele utile întocmirii documentelor de planificare, care vizează starea de sănătate a elevului, situația școlară precedentă, nivelul indicilor de armonie și dezvoltare a unor calități motrice, nivelul intelectual, dotarea materială etc. 2. Evidența curentă culege datele necesare derulării procesului instructiv educativ care se referă la rezultatele înregistrate la probele de control, frecvența elevilor la lecție, situația scutirilor medicale, participarea elevilor la activități în cadrul cluburilor sportive. 3. Evidența bilanț înregistrează situația la probele de control, materializată în note și calificative și
by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
reglabil dar și autoreglabil, fiind conectat independent și conștient la sursă, influențat de comanda socială, purtînd amprenta personalității învățătorului. Evaluarea pentru cunoașterea subiecților nu se oprește la selecție sau după ce s-au format grupele omogene. Obiectivul ei este optimizarea procesului instructiv educativ, furnizarea de informații privitoare la modul în care se desfășoară predarea-învățarea. Organizarea evaluării se bazează pe principiile planificării instrucționale și are eficiență maximă dacă se realizează multidisciplinar. Informațiile obținute au dublu rol: confirmă sau infirmă permanent evoluția procesului de
by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
mai mare a instruirii și permite obținerea unor concluzii asupra modului de realizare a acestora. Acțiunile de evaluare formativă și sumativă necesită metode exacte, cu bază științifică care să asigure obținerea unor date convingătoare. Vom considera evaluarea limitată la procesul instructiv educativ. Acțiune complexă, evaluarea presupune următoarele operații: 1. Verificare. 2. Apreciere. 3. Notare. Verificarea. Subiectul este supus unor probe de control care sînt însoțite de norme de control (baremuri). Normele de control (baremurile) exprimă scala valorică după care noi verificăm
by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
diferite generații școlare. *** Rezumat • Evaluarea activității de educație fizică și sport se face prin analiza și interpretarea datelor culese în scopul cunoașterii subiecților. Neoprindu-se la selecție sau după ce s-au format grupe omogene, evaluarea are drept obiectiv optimizarea procesului instructiv educativ și furnizarea de informații referitoare la modul în care se desfășoară predarea. Verificați-vă cunoștințele! * Definiți conceptul de evaluare. * Vorbiți despre tipurile de evaluare cunoscute. * Ce operații presupune evaluarea? * Care sînt probele de control utilizate în evaluare? * Care sînt
by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
are un rol central în procesul instructiv-educativ al copilului și nu trebuie să lipsească din programul școlar al acestuia. 11.1. Program de educație psiho-motrică Aceste programe reprezintă o modalitate prin care specialiștii domeniului pot aborda sau stimula în procesul instructiv educativ o componetă psiho-motrică sau mai multe în funcție de etapa în care ne aflăm în instruire. Obiectivele educației psihomotrice 1. Ierarhizarea-cunoașterea-organizarea etapelor necesare percepției schemei corporale a posibilităților de mișcare, și a noțiunilor de lateralitate (st., dr., față, spate etc.). 2
by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
lecției. În formularea obiectivelor operaționale trebuie să se țină cont că : • trebuie să corespundă nivelului de dezvoltare intelectuală a elevilor, • trebuie să fie reale (să descrie operații sau acțiuni ce pot fi asociate cu experiențe de învățare adecvate în situații instructive programate cu elevii), • operațiile sau comportamentele specifice trebuie să fie cât mai variate, • obiectivul nu descrie activitatea profesorului, ci schimbarea ce urmează să se producă în comportamentul elevului; • obiectivul operațional trebuie exprimat în termeni comportamentali expliciți, prin utilizarea unor verbe
Proiectarea Didactica Informatica by Ariadna-Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/370_a_588]
-
de prestigioasa formațiune corală Camerata condusă de Prof. I. Pavalache. Orașul Soroca așezat pe malul Nistrului cu adânci rezonanțe istorice și de un pitoresc aparte ne-a lăsat o impresie de neuitat. Am apreciat nivelul învățământului, organizarea corpului didactic, programele instructive, laboratoarele didactice sub conducerea d-ne. Directoare Maria Bejan. La muzeul local de istorie am asistat la un Simpozion cu o agendă foarte bogată și la dezvelirea unei plăci în memoria fostului director al Liceului A. D. Xenopol din perioada interbelică
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
cultural și relațional. Este de preferat să se caute un context complex format din cercetători, medici, educatori, psihologi, psihoterapeuți în parteneriat cu părinții decât să se fixeze pe ipoteze organice. În ultimii ani se pot observa progrese importante în intervenția instructiv educativă și terapeutică a autiștilor. Totuși limitările funcționale, comunicative și comportamentale ce caracterizează autismul fac obiectul unei lipse de contragreutate a colectivităților în materie de îngrijire. Mulți dintre autiști rămân în grija anturajului lor, chiar dacă au deficiențe grave. Alții sunt
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
sau al ielelor, ideile cu care scriitorul și gînditorul conviețuia. Romul Munteanu face parte dintre autorii pe care i-am citit deopotrivă cu plăcere și interes. Cărțile sale monografice, eseurile pe varii teme au fost pentru mine dintre cele mai instructive acte de lectură, cum însuși obișnuia să le denumească. Am revăzut nu demult un volum, cel de-al treilea, din suita intitulată Jurnal de cărți (Ed. Eminescu, 1982) Cum se știe, acestea erau doar o parte din preocupările care se
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
epistemologică fecundă rezidă numai în îmbinarea empiriei cu munca de concepție. Aceasta poate fi numită, odată cu Kant, tipul critic."119 În legătură cu poziția lui Dilthey în această privință, Husserl după ce se întreabă cum ar putea depăși scepticismul "o analiză atât de instructivă asupra structurii și tipologiei unei Weltanschauung" și constată că o știință empirică a spiritului precum istoria (Historie), "nu poate argumenta nici pentru, nici contra a ceva ce ridică pretenții la o valabilitate obiectivă" -, consideră că "e cu totul altceva, și
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
A botezat această nouă știință „teoria curriculumului” (curriculum theory) și i-a atribuit patru funcții. Prima era considerată cea de luare a deciziilor cu privire la alegerea conținuturilor, stabilirea scopului instruirii, secvențierea etapelor de parcurs și definirea obiectivelor fiecărei etape a procesului instructiv. A doua funcție privea aplicațiile practice ale teoriei. A treia funcție a teoriei curriculumului consta în rezolvarea problemelor de logică a cunoașterii și învățării pe care le ridică fiecare disciplină în parte, cuprinsă în proiectul de dezvoltare curriculară. În fine
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
deși orice educator le percepe ca neavând nici o legătură cu procesul instructiv-educativ real. A treia formă de „plutire teoretică” este opusă celei precedente. Ea constă într-o „coborâre” (downward) a discursului despre problemele practice ale curriculumului; discursul devine infantilizat, problemele instructive și educative sunt tratate naiv și practicienii le percep ca pe un fel de reîntoarcere la starea de „inocență adamică”. Deși nu-i numește, Schwab îi are în vedere pe „neoumaniști”, precum Maslow (cu teoria sa despre „experiențele cruciale” ale
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
adepții „Raționalului lui Tyler”, dar și ai „Școlii lui Gagné”; ei au dezvoltat diverse „tehnologii educaționale” pentru trainingul din întreprinderi și pentru formarea profesională a diverselor categorii de lucrători. Obsesia tehnologiștilor este aceea a dirijării corecte și a controlului procesului instructiv în vederea atingerii rezultatelor scontate, prespecificate. După Eisner, tehnologismul este cea mai brutală și mai dezumanizantă dintre toate cele cinci viziuni curriculare. Subiectiviștii sunt obsedați de problema sinelui și a „autorealizării” (self-actualization). După ei, curriculumul trebuie să organizeze școala și școlarizarea
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
a ajutoarelor sociale a incidentei sarcinilor la adolescente, o mai mare stabilitate la locurile de muncă și creșterea ratei de absolvire a liceului. Capitolul III: Adaptarea școlară 3.1. Nevoia de adaptare la cerințele vieții școlare Adaptarea copilului la procesul instructiv educativ la noile condiții de viață, de mediu fizic și social din școală este o impresionantă cerință psihopedagogică și medico-socială necesară menținerii și perfecționării integrității și (perfecționării integrității) echilibrului morfofuncțional, psihomoral și social al elevului. Este important ca fiecare școlar
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
-
concepție piagetiană, adaptarea desemnează procesul de echilibru între asimilare și acomodare, intervenit în cadrul interacțiunii dintre om și realitatea înconjurătoare. Adaptarea școlară presupune compatibilitatea eforturilor, a dificultăților cu capacitatea elevului, cu probabilitatea subiectivă a realizării sarcinilor școlare. Concordanța dintre cerințele obiectivelor instructive și răspunsul comportamentului elevului față de ele reprezintă condiția de bază a adaptării. Esența adaptării școlare constă în ajustarea informativă a produsului instructiv educativ, pe de o parte, și a caracteristicilor și trăsăturilor de personalitate ale elevului, pe de altă parte
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
-
compatibilitatea eforturilor, a dificultăților cu capacitatea elevului, cu probabilitatea subiectivă a realizării sarcinilor școlare. Concordanța dintre cerințele obiectivelor instructive și răspunsul comportamentului elevului față de ele reprezintă condiția de bază a adaptării. Esența adaptării școlare constă în ajustarea informativă a produsului instructiv educativ, pe de o parte, și a caracteristicilor și trăsăturilor de personalitate ale elevului, pe de altă parte. Dar este cunoscut că personalitatea copilului se află în continuă evoluție în timp ce exigențele școlare și alte pregătiri de specialitate sunt din ce în ce mai mari
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
-
cerințelor de viteză și precizie în executarea temelor școlare, ritmul de lucru este încetinit, adesea anarhic. În sistemul condițiilor perturbante ale adaptării școlare incipiente pot figura dereglări și ale abilităților intelectuale, logice ce definesc potențialul de asimilare a unor conținuturi instructive. Astfel copiii maturi școlari intensitatea (concentrarea volumul) atenția precum și mobilitatea, distribuția acestuia în situații problematice sunt sub limita celorlalți aflați la același nivel de instruire. Instalarea precoce a oboselii atrage după sine și scăderea vigilenței, flexibilitatea comportamentului ceea ce reduce capacitatea
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
-
corectă. La copilul cu dificultăți de adaptare limbajul este stigmatizat din cauza volumului sărac al vocabularului și al tulburărilor de vorbire. Capacitatea de comprehensiune este slabă. Caracterul veridic al deosebirilor dintre elevii cu dificultăți de adaptare și cei adaptați optim solicitărilor instructivi educative sunt confirmate de către cadrele didactice cărora li s-a cerut informații despre caracteristicile psihopedagogice individuale implicate în procesul adaptării școlare. Acestea se referă la particularitățile capacității de învățare, la nivelul de organizare a activității, nivelul deprinderilor școlare. Elevii cu
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
-
momentul „facerii”. Poezia și eseul teoretico-istorico-literar se împletesc la M., frecvent stimulativ, cu obligațiile didactice și cu programul de traduceri din critica, istoria artei și literatura franceză. Textele și analizele produse de Irina Mavrodin duc la trei posibilități de recepție, instructive și pentru scriitorul român, preocupat - ca oricare altul - de succes: 1. A scrie voit pentru succesul unui anumit public; este cazul cel mai banal. 2. A scrie liber, deschis și natural, urmând ca publicul viitor să selecteze ce va voi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288067_a_289396]
-
1970) consideră că fiecare profesor trebuie să-și pună câteva întrebări importante: a) cum poate să dobândească cunoștințele despre capacitățile fiecărui elev; b) care sunt cunoștințele de acest fel de care are nevoie; c) ce fel de decizii cu privire la procesul instructiv poate lua dacă dispune de asemenea cunoștințe. Pentru a diagnostica și a interveni adecvat, el trebuie mai întâi să identifice precis dificultățile de învățare. Nu este suficient să se cunoască faptul că elevul are dificultăți la matematică, ci trebuie să
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
măsoare masa lichidului, profesorul trebuie să decidă care este pasul următor pe care acești elevi trebuie să-l facă, ceea ce presupune o diagnosticare anterioară. Un alt tip de diagnoză permite plasarea optimă și cât mai timpurie a elevilor în cadrul activităților instructive. Dacă un profesor de matematică vrea să-i învețe pe elevi terminologia și operațiile referitoare la mulțimi, va constata că unii elevi știu aceste lucruri mai bine, iar alții sunt în măsură să alcătuiască mulțimi specifice de obiecte sau numere
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
ale elevului, pe de altă parte. Vom spune, prin urmare, că un elev este adaptat atunci când realizează, în egală măsură, adaptarea pedagogică (sau instrucțională) și adaptarea relațională. Primul tip de adaptare desemnează răspunsul adecvat al elevului la exigențele de ordin instructiv, respectiv disponibilitatea acestuia de a-și însuși informațiile transmise și de a le operaționaliza într-un mod eficient, creativ. În evaluarea adaptării de tip pedagogic trebuie luați, așadar, în vedere indicatori referitori la: gradul de operaționalizare a cunoștințelor însușite; nivelul
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
învățământ, sunt importante deoarece creează ceea ce se numește o „atitudine creativă” și mai ales „aptitudinea de a căuta și găsi probleme”, aspecte cu rol hotărâtor în asimilarea temeinică a oricărei științe. f. Progresul creativității și cu evidente beneficii de ordin instructiv se realizează prin metode și procedee specifice. Gr. Nicola, în volumul editat de el, prezintă studiul efectuat la orele de fizică. Mai întâi trebuie precizat că și înainte exista o preocupare de cultivare a creativității, deși într-o proporție redusă
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
și artă. Care blocaje sunt mai greu de combătut? 4. Cum ați stimula creativitatea elevilor la disciplina pe care o veți preda (sau o predați)? Capitolul IXtc "Capitolul IX" Gândirea. Dezvoltarea gândirii în procesul instructiv-educativtc "Gândirea. Dezvoltarea gândirii în procesul instructiv‑educativ" Andrei Cosmovicitc "Andrei Cosmovici" 1. Caracterizarea gândiriitc "1. Caracterizarea gândirii" Gândirea este un proces de mare complexitate. Mai firesc ar fi să o considerăm o activitate, fiindcă ea constă într-o succesiune de operații care duc la dezvăluirea unor
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
sale fraze are impresia că și pentru elevul care le debitează, chestiunile sunt tot așa de clare cât îi sunt și lui. Or... e o mare eroare! Poate fi o memorare mecanică, despre care am menționat lipsa ei de valoare instructivă: cunoștințele nu pot fi utilizate în diferite situații problematice. De aceea, cadrele didactice au obligația să verifice gradul de aprofundare a cunoașterii, punând variate probleme elevilor. Numai posibilitatea de a utiliza cunoștințele pe plan teoretic și practic garantează seriozitatea asimilării
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]