2,609 matches
-
ale celorlalte capacități intelective sunt, În bună parte, rezultatul acestei laturi educaționale. Numai că, excesul de scientism poate și, adesea, chiar conduce la o unidimensionalizare a personalității umane. Întradevăr, putem constata cu ușurință că, pentru marea majoritate a subiecților procesului instructiv-educativ actual, realizarea În plan științific sau tehnic reprezintă aspirația dominantă, desăvârșirea profesională și chiar speranța de Împlinire pragmatică În plan social. Nu vom osteni să subliniem că omul nu este numai rațiune, că În egală măsură el este și sensibilitate
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
mecanică, devansând astfel des invocatul Institut agronomic, după un plan al cărui proiect 11 fusese elaborat și înaintat cancelariei instituției chiar de către cel numit deja în funcția de profesor. În proiecția noului obiectiv, autorul gândise să armonizeze reperele didactice sau instructiv-educative cu cele economice și sociale, propunând organizarea școlii pe ateliere corespunzătoare învățării celor mai căutate și mai utile meșteșuguri de profil, și anume: stolerie, strungărie, cizmărie, fierărie, lăcătușărie, rotărie și alămărie, cu observația că primele trei le vedea debutând în
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
aceeași Epitropie, cu același subsemnatar, mitropolitul Veniamin Costachi, la 18 noiembrie 1839. Faptul devenise evident și respectivele autorități conștientizaseră, încă din primăvară, propria neputință de a afla acel local care să corespundă cerințelor pentru desfășurarea actului didactic și a procesului instructiv-educativ, de vreme ce Epitropia i-a schimbat, la sfârșitul lunii mai, programul de lucru al noului profesor (ba chiar "director") al școlii, Mihalic de Hodocin. La 4 noiembrie același an, el raporta superiorilor ierarhici că, "în urmarea poruncii cinstitei Epitropii din 30
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
geologului Carol Mihalic de Hodocin, în primăvara anului 1839, de către aceeași instituție a statului, a fost de fapt și cea dintâi finalizată printr-un amplu raport, dezvoltat și publicat ulterior sub forma unui studiu de către executant, studiu al cărui impact instructiv-educativ se pare că a fost mult mai puternic asupra urmașilor, decât asupra contemporanilor săi. Reamintim doar că, în virtutea ordinului primit atunci din partea Epitropiei, el a efectuat vreme de cinci luni de zile, de la începutul lui iunie, până la sfârșitul lunii octombrie
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
au scos în evidență caracterul global al educației. Pedagogii contemporani susțin necesitatea redimensionării învățământului și schimbarea paradigmei educaționale prin renunțarea la: * programa analitică cu structură rigidă; * folosirea exclusivă a metodelor și a regulilor fixe de instruire; * sensul unic al fluxului instructiv-educativ; * însușirea cunoștințelor într-un ritm obligatoriu pentru toți; * gândirea algoritmică și cunoașterea exclusiv teoretică și abstractă; * utilizarea etichetării în evaluarea cunoștințelor; * dezumanizarea învățământului prin acordarea unei încrederi exagerate mijloacelor tehnice. În contextul noii paradigme, învățământul este un proces flexibil, adaptabil
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3060]
-
la cerințele societății aflată într-o permanentă schimbare. Accentul cade pe receptivitatea în fața noului, reciprocitatea învățării, folosirea metodelor de instruire perfectibile care promovează creativitatea și valorizarea relației dascăl colectivitate-elev. Pedagogiile de inspirație herbartiană sau cele non-directive dau, prin complementaritate, soluții instructiv-educative actuale și pertinente. 2.1.2. Instruirea și educația modernă în viziune românească În România interbelică, pedagogii G.G. Antonescu și Ștefan Bârsănescu au încercat, prin construcții teoretice, să depășească opoziția dintre pedagogia intelectuală herbartiană, care limita educația la predare-asimilare, și
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3060]
-
8. Studiu de caz experimental Deoarece cercetarea noastră urmărește creșterea eficienței procesului instructiv-educativ din cadrul lecției de educație fizică, au fost vizate conținuturile programelor claselor V VIII. Cercetarea noastră a fost structurată două etape. În prima etapă (2007-2008) am utilizat observația și interviul. Această fază a cercetării ne-a permis să determinăm gradul de
Jocuri pentru dezvoltarea forței în învățământul gimnazial by Prof. Ursu Eduard și Prof. Ursu Dorin Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/1598_a_3021]
-
a forței la particularitățile de vârstă ale elevilor din ciclul gimnazial (clasele V VIII). Scopul cercetării este perfecționarea procesului educativ al educației fizice din ciclul gimnazial, prin dezvoltarea forței prin mijloace specifice. Sarcinile cercetării: 1. studierea sugestiei metodologice a procesului instructiv-educativ din cadrul lecției de educație fizică din ciclul gimnazial; 2. aprecierea nivelului pregătirii motrice și a stării funcționale a elevilor din clasele ciclului gimnazial; 3. elaborarea mijloacelor de dezvoltare a forței, adaptate la particularitățile elevilor ciclului gimnazial; 4. verificarea experimentală a
Jocuri pentru dezvoltarea forței în învățământul gimnazial by Prof. Ursu Eduard și Prof. Ursu Dorin Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/1598_a_3021]
-
asupra posibilităților de adaptare a metodelor și mijloacelor de dezvoltare a forței la particularitățile somatice ale elevilor. Compararea rezultatelor obținute, prin documentarea bibliografică și analiza documentelor școlare, ne-a oferit o imagine de ansamblu asupra modului de desfășurare a muncii instructiv-educative la lecțiile de educație fizică și sport în clasele la nivelul cărora se desfășoară cercetarea. Cunoștințele noi le-am asociat cu alte categorii de informații, provenite din abordarea concretă a colectivității școlare, din procesul de antrenament etc. Metoda observației. În
Jocuri pentru dezvoltarea forței în învățământul gimnazial by Prof. Ursu Eduard și Prof. Ursu Dorin Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/1598_a_3021]
-
instruire, metoda reprezintă un anumit fel de a proceda. In educație fizică și sport s-a statornicit un sistem de metode, unele ,,clasice” și altele ,,moderne”. Criteriile de clasificare a acestor metode vizează aspectele principale pe care le presupune procesul instructiv-educativ specific. Înainte de a prezenta sistemul metodelor de instruire propriu-zisă, este necesar a fi făcute două precizări. In privința primei precizări, prof. Gh. Carstea consideră în ,,Teoria și metodica educației fizice și sportului” că trebuie deosebite ,,metodele” de ,,orientările metodologice” . Unele
Jocuri pentru dezvoltarea forței în învățământul gimnazial by Prof. Ursu Eduard și Prof. Ursu Dorin Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/1598_a_3019]
-
efort, din partea cadrelor didactice și a elevilor pentru îndeplinirea acestor sarcini. Îndeplinirea în mod creator a funcțiilor exercitate de către profesor este principala condiție de optimizare a activității instructiv educative după opinia autorului M. Stoica, 1966. În conducerea desfășurări acestei activități instructiv-educative, profesorul exercită mai multe funcții: orientarea și planificarea activității instructiv-educative; proiectarea și desfășurarea metodică a situațiilor instructive (a lecțiilor și a altor situații instructiv-educative); dirijarea procesului de predare-învățare; reglarea procesului de învățământ pe bază de feedback; optimizarea, ameliorarea și inovarea
Jocuri pentru dezvoltarea forței în învățământul gimnazial by Prof. Ursu Eduard și Prof. Ursu Dorin Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/1598_a_3016]
-
sarcini. Îndeplinirea în mod creator a funcțiilor exercitate de către profesor este principala condiție de optimizare a activității instructiv educative după opinia autorului M. Stoica, 1966. În conducerea desfășurări acestei activități instructiv-educative, profesorul exercită mai multe funcții: orientarea și planificarea activității instructiv-educative; proiectarea și desfășurarea metodică a situațiilor instructive (a lecțiilor și a altor situații instructiv-educative); dirijarea procesului de predare-învățare; reglarea procesului de învățământ pe bază de feedback; optimizarea, ameliorarea și inovarea procesului de predare-învățare și evaluare; evaluarea și autoevaluarea activității instructiveducative
Jocuri pentru dezvoltarea forței în învățământul gimnazial by Prof. Ursu Eduard și Prof. Ursu Dorin Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/1598_a_3016]
-
optimizare a activității instructiv educative după opinia autorului M. Stoica, 1966. În conducerea desfășurări acestei activități instructiv-educative, profesorul exercită mai multe funcții: orientarea și planificarea activității instructiv-educative; proiectarea și desfășurarea metodică a situațiilor instructive (a lecțiilor și a altor situații instructiv-educative); dirijarea procesului de predare-învățare; reglarea procesului de învățământ pe bază de feedback; optimizarea, ameliorarea și inovarea procesului de predare-învățare și evaluare; evaluarea și autoevaluarea activității instructiveducative. Pentru optimizarea activității instructiv educative profesorul dispune de o gamă variată de căi și
Jocuri pentru dezvoltarea forței în învățământul gimnazial by Prof. Ursu Eduard și Prof. Ursu Dorin Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/1598_a_3016]
-
principiilor didactice a legilor învățării sunt, de asemenea, importante căi de optimizare a proceselor de predare-învățare-evaluare. Dirijarea procesului de învățare-predare se realizează cu ajutorul metodelor de învățământ (verbale, intuitive, practice, reproductive, de căutare, inductive, deductive, de lucru independent. Pentru optimizarea activității instructiv-educative profesorul dispune de o gamă variată de căi și mijloace, începând cu proiectarea didactică, raportate la resursele umane și materiale de care dispune. Precizarea obiectivelor pedagogice, structurarea logică a conținutului, stabilirea relațiilor interdisciplinare și pluridisciplinare, esențializarea, actualizarea și adecvarea conținutului
Jocuri pentru dezvoltarea forței în învățământul gimnazial by Prof. Ursu Eduard și Prof. Ursu Dorin Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/1598_a_3016]
-
sunt modalități complexe de organizare și conducere a procesului de instruire pe baza combinării metodelor, a mijloacelor de învățământ și a formelor de grupare a elevilor, în scopul realizării obiectivelor pedagogice. Strategiile didactice au o contribuție deosebită la optimizarea procesului instructiv-educativ, întrucât cu ajutorul lor profesorul stăpânește acțiunea instructivă, o dirijează, o controlează și o reglează continuu în direcția impusă de finalitățile actului de învățământ (I. Cerghit, 1983). Ele au un caracter dinamic, fiind în permanentă înnoire, în scopul realizării unui învățământ
Jocuri pentru dezvoltarea forței în învățământul gimnazial by Prof. Ursu Eduard și Prof. Ursu Dorin Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/1598_a_3016]
-
actului de învățământ (I. Cerghit, 1983). Ele au un caracter dinamic, fiind în permanentă înnoire, în scopul realizării unui învățământ formativ-educativ, cerut de tendința de informatizare a societății contemporane. Ele se aleg, ca și metodele, în funcție de obiectivele și conținutul procesului instructiv-educativ, de nivelul de cunoștințe al elevilor, de tipul activității didactice și de locul unde se desfășoară (G. Văideanu, 1988). Criteriul eficienței și calității procesului de învățământ poate fi considerat și corespondența dintre nivelul de cunoștințe, priceperi, deprinderi și de educație
Jocuri pentru dezvoltarea forței în învățământul gimnazial by Prof. Ursu Eduard și Prof. Ursu Dorin Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/1598_a_3016]
-
și din punct de vedere psihopedagogic, ca reprezentând o latură esențială a procesului instructiv educativ. Din perspectiva psiho-pedagogică, eficiența învățării depinde de interacțiunea următorilor factori: conținutul învățământului; metodele de învățământ; pregătirea profesorului; particularitățile și structura personalității elevului etc. În cadrul procesului instructiv-educativ din lecția de educație fizică, aceste metode și orientări metodologice se regăsesc și sunt în permanentă mobilitate, iar utilizarea jocurilor dinamice de luptă constituie în cea mai mare parte o matrice a acestor metode.
Jocuri pentru dezvoltarea forței în învățământul gimnazial by Prof. Ursu Eduard și Prof. Ursu Dorin Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/1598_a_3016]
-
5. Specificul lecției de educației fizică și sport la nivelul ciclului gimnazial Optimizarea procesului instructiv-educativ, al educației fizice în ciclul gimnazial, impune cunoștințe privind particularitățile de vârstă ale elevilor cu vârsta cuprinsă între 11 - 14 ani. Numai pe baza lor se poate realiza o pregătire adecvată a nivelului de dezvoltare, a nevoilor și a dorințelor
Jocuri pentru dezvoltarea forței în învățământul gimnazial by Prof. Ursu Eduard și Prof. Ursu Dorin Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/1598_a_3017]
-
8.5. Analiza programei experimentale având la bază jocuri pentru dezvoltarea forței Activitatea de proiectare a conținutului educației fizice școlare se constituie ca un proces complex de programare și planificare a procesului instructiv-educativ, în concordanță cu o multitudine de factori. Scopul acestei acțiuni este de a crea condiții favorabile pentru parcurgerea sistematică a tehnologiilor didactice, care stau la baza realizării obiectivelor programei școlare de educație fizică și sport. Deoarece programarea conținutului educației fizice
Jocuri pentru dezvoltarea forței în învățământul gimnazial by Prof. Ursu Eduard și Prof. Ursu Dorin Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/1598_a_3023]
-
de a transmite și apoi de a recepționa un mesaj. Comunicarea având o multitudine de metode de exprimare, este o activitate complexă, care necesită o pregătire pentru a asigura efectul dorit. În școală, ea capătă valențe speciale, datorită specificității activității instructiv-educative și ca urmare acest mediu impune respectarea unor cerințe de bază. Clasa școlară, având ca scop principal realizarea actului învățării, se ocupă atât de individ cât și de întreg colectivul. Școala are menirea de a transmite informații din diferite domenii
Învăţarea, calea către cunoaștere by SIMONA CHIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1240_a_2106]
-
izvor de neînțelegeri", ca al doilea element. Răbdarea este importantă în educație deoarece pare a fi rezultatul unor opțiuni fundamentale: pentru unicitatea concretă a copilului în defavoarea abstractizării unificatoare reprezentată de elev, pentru un scenariu educațional necesarmente individualizat în defavoarea unui proces instructiv-educativ mecanizat și repetitiv, pentru entuziasm și spontaneitate în defavoarea unor strategii și metode concepute din perspectiva unor obiective prestabilite, pentru autoritate slabă (despre care vom vorbi ulterior) în defavoarea puterii etc. Practic, vulpea propune un proiect educațional de factură postmodernă, ca un
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
școlii și cu inspectorul (S. Marcus, 1999, p. 11). Acestea sunt cele două extreme teoretice ale unui continuum. În realitate profesorul și elevul nu trebuie să fie nici față în față, în conflict, nici identificați, ceea ce ar anula scopul actului instructiv-educativ. Dezirabilă, dar și cel mai dificil de atins și de menținut este poziția de mijloc, pentru că nu este suficientă numai cunoașterea teoretică a științei pedagogice sau numai înțelegerea și dragostea pentru elevi. Fiind o relație interumană, în cadrul relației pedagogice există
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
mult decât elevul sau decât elevul un coleg de catedră b. autoritatea deontică este exercitată de profesorul care conduce acțiunea educativă, cel care dă directive elevului și explică necesitatea lor (J.M. Bachenski apud M. Călin, 1996, p. 47). În cadrul procesului instructiv-educativ profesorul exercită ambele tipuri de autoritate, dar în proporții diferite și în situații diferite. Este responsabilitatea de a decide cum își va utiliza autoritatea pe care o deține în construirea autonomiei elevului. În cazul în care profesorul nu este suficient
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
sensibilității și a gustului lor artistic și estetic; Aceste obiective se realizează prin: familiarizarea elevilor cu gramatice unor elemente de limbaj plastic; iiinițirea lor în problemele actului de creație; contactul cu frumusețile mediului înconjurător și alte produse artistice. 2. Obiective instructiv-educative La sfârșitul ciclului primar, elevii care au parcurs toate problemele de studiu din programă vor fi capabili: să recunoască anumite culori și efectul lor termic (cald-receă; efectul dinamic (mișcare repausă; pigment colorat-necolorat (albnegruă; locul lor în steaua culorilor (R.O.
FANTEZIE ŞI ÎNDEMÂNARE TEHNICI FOLOSITE ÎN ORELE DE EDUCAŢIE PLASTICĂ ŞI ABILITĂŢI PRACTICE / EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ by BRÎNDUŞA GEORGETA GHERASIM () [Corola-publishinghouse/Science/1277_a_1880]
-
și al gradului de dezvoltare a capacităților intelectuale. Tot prin joc, se pot cunoaște particularitățile individuale ale școlarului. Pentru a putea contribui la realizarea obiectivelor activității artisticoplastice și a compozițiilor aplicative, jocul didactic trebuie bine pregătit, conținutul tematic cunoscut, valețele instructiv-educative bine stabilite și mijloacele de învățământ asigurate la timp. Jocurile didactice conduc elevii spre bucuriile creației, oferindu-le prilejul de a fi ei înșiși, de a exprima starea lor sufletească și chiar dorințele și năzuințele lor. Astfel, dorința de cunoaștere
FANTEZIE ŞI ÎNDEMÂNARE TEHNICI FOLOSITE ÎN ORELE DE EDUCAŢIE PLASTICĂ ŞI ABILITĂŢI PRACTICE / EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ by BRÎNDUŞA GEORGETA GHERASIM () [Corola-publishinghouse/Science/1277_a_1880]