1,076 matches
-
deconta doar serviciile medicale aferente bolilor profesionale. 1. CONSULTURI/INVESTIGAȚII/SERVICII MEDICALE DE SPECIALITATE A. Consultația medicală de specialitate Consultația medicală de specialitate cuprinde: - anamneza, examenul clinic general, examenul clinic specific specialității respective, stabilirea protocolului de explorări și/sau interpretarea integrativă a explorărilor și a analizelor de laborator disponibile efectuate la solicitarea medicului de familie și/sau a medicului de specialitate, în vederea stabilirii diagnosticului; - unele manevre specifice pe care medicul le consideră necesare, altele decât cele prevăzute la lit. B; - stabilirea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180070_a_181399]
-
cu impact asupra sănătății animalelor domestice și de acvacultura. Aspectele actuale privind problematica toxicologică și ecotoxicologică sunt extrem de complexe datorită existenței numeroaselor zone poluate și a apariției unor accidente ecologice. De aceea ele trebuie abordate într-un concept unitar și integrativ care să cuprindă principalele relații dintre mediul ambiant și organismul viu, dintre furaj și animal sau dintre animal și om, pentru a se asigura o profilaxie cât mai eficienta care să contribuie la apărarea sănătății oamenilor și animalelor. În acest
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180170_a_181499]
-
doua și a treia consultație în vederea stabilirii diagnosticului și/sau tratamentului, se face direct, fără alt bilet de trimitere. Consultația medicală de specialitate cuprinde: - anamneza, examenul clinic general, examenul clinic specific specialității respective, stabilirea protocolului de explorări și/sau interpretarea integrativa a explorărilor și a analizelor de laborator disponibile efectuate la solicitarea medicului de familie și/sau a medicului de specialitate, în vederea stabilirii diagnosticului; - unele manevre specifice pe care medicul le consideră necesare, altele decât cele prevăzute la lit. B; - stabilirea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181980_a_183309]
-
doua și a treia consultație în vederea stabilirii diagnosticului și/sau tratamentului, se face direct, fără alt bilet de trimitere. Consultația medicală de specialitate cuprinde: - anamneza, examenul clinic general, examenul clinic specific specialității respective, stabilirea protocolului de explorări și/sau interpretarea integrativa a explorărilor și a analizelor de laborator disponibile efectuate la solicitarea medicului de familie și/sau a medicului de specialitate, în vederea stabilirii diagnosticului; - unele manevre specifice pe care medicul le consideră necesare, altele decât cele prevăzute la lit. B; - stabilirea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/179079_a_180408]
-
doua și a treia consultație în vederea stabilirii diagnosticului și/sau tratamentului, se face direct, fără alt bilet de trimitere. Consultația medicală de specialitate cuprinde: - anamneza, examenul clinic general, examenul clinic specific specialității respective, stabilirea protocolului de explorări și/sau interpretarea integrativa a explorărilor și a analizelor de laborator disponibile efectuate la solicitarea medicului de familie și/sau a medicului de specialitate, în vederea stabilirii diagnosticului; - unele manevre specifice pe care medicul le consideră necesare, altele decât cele prevăzute la lit. B; - stabilirea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/179080_a_180409]
-
doua și a treia consultație în vederea stabilirii diagnosticului și/sau tratamentului, se face direct, fără alt bilet de trimitere. Consultația medicală de specialitate cuprinde: - anamneza, examenul clinic general, examenul clinic specific specialității respective, stabilirea protocolului de explorări și/sau interpretarea integrativa a explorărilor și a analizelor de laborator disponibile efectuate la solicitarea medicului de familie și/sau a medicului de specialitate, în vederea stabilirii diagnosticului; - unele manevre specifice pe care medicul le consideră necesare, altele decât cele prevăzute la lit. B; - stabilirea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181978_a_183307]
-
doua și a treia consultație în vederea stabilirii diagnosticului și/sau tratamentului, se face direct, fără alt bilet de trimitere. Consultația medicală de specialitate cuprinde: - anamneza, examenul clinic general, examenul clinic specific specialității respective, stabilirea protocolului de explorări și/sau interpretarea integrativa a explorărilor și a analizelor de laborator disponibile efectuate la solicitarea medicului de familie și/sau a medicului de specialitate, în vederea stabilirii diagnosticului; - unele manevre specifice pe care medicul le consideră necesare, altele decât cele prevăzute la lit. B; - stabilirea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181982_a_183311]
-
doua și a treia consultație în vederea stabilirii diagnosticului și/sau tratamentului, se face direct, fără alt bilet de trimitere. Consultația medicală de specialitate cuprinde: - anamneza, examenul clinic general, examenul clinic specific specialității respective, stabilirea protocolului de explorări și/sau interpretarea integrativa a explorărilor și a analizelor de laborator disponibile efectuate la solicitarea medicului de familie și/sau a medicului de specialitate, în vederea stabilirii diagnosticului; - unele manevre specifice pe care medicul le consideră necesare, altele decât cele prevăzute la lit. B; - stabilirea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181984_a_183313]
-
Clase virtuale - Videoconferințe - Discuții online Comunități virtuale - Avatar - Învățare colaborativă - Comunicație on line - Cultură în ciberspațiu - Audiere de conferințe Brainstorming - Activități colaborativeInteracțiune dinamică de grup - Evaluare de grup - Mentorat - Modelare - Negociere - Reflecție - Sinteză 3. INTEGRATIONAL MEDIA (APLICAȚII INFORMATICE INTEGRATOARE) Media Integrative au ca bază recenta emergență a instrumentelor de proiectare a cursurilor pe Web (de ex., WebCT, LearningSpace, Blackboard), care încearcă să combine elemente ale demersului exploratoriu și ale environementului de învățare dialogată într-un curs central sau un “portal de
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Alexandra BARBU, Gheorghe BARBU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93150]
-
televizorului, În timp ce copii Între doi și șapte ani urmăresc televizorul singuri mai mult decât 81% din timp29. Pentru a depăși sentimentul de izolare personală și alienare, care poate Însoți un ambient plin de medii electronice, este necesară o nouă misiune integrativă care să fie suficient de puternică pentru a fi transformativă În natură. Ceea ce lipsește din păcate este un motiv atotcuprinzător pentru ca miliarde de ființe umane să fie din ce În ce mai conectate. În ce scop? Mai mult comerț, participare politică sporită, mai multă
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
continue munca predecesorilor săi. Astfel, a continuat seria manifestărilor anuale, în diverse locații regionale, sub egida "Zilele Spitalului Socola", prilej de a-i aduna pe psihiatri din toată țara și chiar dinafară țării. A continuat editarea acelui "Buletin de Psihiatrie Integrativă" și a încercat să publice comunicările și lucrările științifice prezentate la aceste întâlniri, editând unele volume tematice. În același timp, a căutat să adapteze serviciile de psihiatrie din spital și din ambulatoriu la nevoile populației. Astfel, a înființat Centrul CRISIS
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
acuzativului. Propunerea de revizuire terminologică a autorului − interesantă, dar greu de acceptat în condițiile în care s-a impus deja o anumită terminologie − este următoarea: (a) Caz absolut ("default", de desemnare, de exemplu, nominativul din latină) − nominativul, absolutivul − vs Cazuri integrative − ergativul, acuzativul, ergativul extins, acuzativul extins; (b) antiacuzativ − Cazurile integrative aflate în distribuție complementară cu acuzativul − vs antiergativ − Cazurile integrative aflate în distribuție complementară cu ergativul. 3.2. Corespondențe între denumirile cazurilor În câteva studii (Nash 1998b, Legate 2006a, 2007
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
de acceptat în condițiile în care s-a impus deja o anumită terminologie − este următoarea: (a) Caz absolut ("default", de desemnare, de exemplu, nominativul din latină) − nominativul, absolutivul − vs Cazuri integrative − ergativul, acuzativul, ergativul extins, acuzativul extins; (b) antiacuzativ − Cazurile integrative aflate în distribuție complementară cu acuzativul − vs antiergativ − Cazurile integrative aflate în distribuție complementară cu ergativul. 3.2. Corespondențe între denumirile cazurilor În câteva studii (Nash 1998b, Legate 2006a, 2007 etc.) sunt prezentate abordările teoretice ale ergativității care au propus
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
o anumită terminologie − este următoarea: (a) Caz absolut ("default", de desemnare, de exemplu, nominativul din latină) − nominativul, absolutivul − vs Cazuri integrative − ergativul, acuzativul, ergativul extins, acuzativul extins; (b) antiacuzativ − Cazurile integrative aflate în distribuție complementară cu acuzativul − vs antiergativ − Cazurile integrative aflate în distribuție complementară cu ergativul. 3.2. Corespondențe între denumirile cazurilor În câteva studii (Nash 1998b, Legate 2006a, 2007 etc.) sunt prezentate abordările teoretice ale ergativității care au propus stabilirea unor concordanțe sistematice între denumirile cazurilor din limbile acuzative
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
profunde care nu sunt mutual exclusive, ci mai degrabă complementare, tinzând să fie asimilate în gândirea comunității. În cazul teoriilor clasice, divergența și lipsa de continuitate sunt dramatizate. Dacă analizăm însă mai cu atenție practica gândirii sociologice, putem detecta tendințe integrative accentuate ce par să ducă la o paradigmă unică. Întreaga lucrare evidențiază, în consecință, dincolo de modurile personale de formulare, acele structuri elementare general acceptate care ar putea fi considerate drept temelia unei paradigme unice agândirii sociologice. Accentul este pus, în
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
un mod unic de gândire. Există mai multe linii de analiză: a. Structurile gândirii explicative. Sunt analizate câteva mari modele explicative, respectiv modelele analizei sistemelor sociale și analiza cauzală. Una dintre ideile noi propuse de lucrare este o schemă explicativă integrativă a analizei cauzale și a celei structural-funcționale. O linie distinctă de analiză o prezintă analiza dinamicii fenomenelor sociale, cu o selecție mai particulară: tipologia științelor în funcție de considerarea temporalității, istorie și sociologie, ideea de evoluție socială și progres. La sugestia unor
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
de până acum. În consecință, o formulare mai generală și mai corectă a legii ar suna în următorul fel: „Orice proces de creștere rapidă și care este caracterizat de dezorganizare și dezagregare a vechilor forme comunitare, de descompunere a mecanismelor integrative, va genera o rată ridicată a sinuciderilor”. În această formulare, nu „gradul de urbanizare” este cauza, ci „procesul rapid de creștere (schimbare) caracterizat printr-un grad scăzut de organizare și integrare”. O asemenea lege poate explica de ce urbanizarea este însoțită
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
de organizare și integrare”. O asemenea lege poate explica de ce urbanizarea este însoțită într-un context social de o creștere a ratei sinuciderilor, pe când în altul, în care ea ar fi realizată într-o manieră mai organizată, dezvoltându-se mecanisme integrative eficace, acest lucru nu ar mai fi valabil. Același tip de critică se poate formula și în legătură cu legea productivitate/ stratificare. Ne putem întreba dacă în mod inevitabil starea de raritate este însoțită de inegalitate socială sau există posibilități stabile de
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
un rol important în educație, cât și la nivelul generației mature de mijloc (între 30 și 40 de ani) - cea mai activă social. În această explicație sunt cuprinse trei cauze distincte ale creșterii delincvenței: eficiența controlului social și a factorilor integrativi, structura demografică și decizia politică de a se construi un cartier pentru tineri. Observăm că aceste cauze nu acționează independent asupra efectului, ci formează un lanț cauzal în care una este cauza alteia: decizia politică-structura demografică-eficiența controlului social-delincvența juvenilă. În
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
parte sau pentru alte sisteme învecinate care nu reprezintă însă rațiunea menținerii sale. Funcțiile laterale vor fi foarte importante și ele. Pregătirea militară are o funcție finală clară: pregătirea tinerilor pentru apărarea țării. Totodată însă, stagiul militar are importante funcții integrative pentru tineri. Ei își însușesc un spirit de disciplină, de respect pentru normele sociale, se călesc fizic și moral, își îmbogățesc cuantumul de cunoștințe și deprinderi, uneori dobândesc chiar și o profesie. Desigur, armata nu a fost creată și nu
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
coparticipării este, de asemenea, predominant, fără a fi însă excluse și elemente ale modelului client/consultant. De asemenea, în societățile capitaliste dezvoltate, pe măsură ce paradigma capitalismului clasic a „pieței libere” este tot mai mult limitată și corectată prin intervenția unor mecanisme integrative globale, modelul client/consultant cunoaște și el o deplasare vizibilă spre modelul coparticipării. Sociologul începe să se facă tot mai mult purtătorul unor valori globale, în contrast cu valorile sectoriale ale subsistemelor, să fie tot mai prudent în ceea ce privește posibilitatea de a fi
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
ia în considerare un posibil mecanism aberant al sistemelor sociale. Orice sistem social, fie societate globală, fie subsistem al ei, se caracterizează printr-un anumit mod de organizare. Pentru a funcționa, sistemul social organizat într-un anumit fel dezvoltă forțe integrative, de apărare împotriva factorilor perturbatori, distructivi. Structural, sistemul este orientat spre menținere, perpetuare. Există însă aici o potență negativă: o tendință structurală conservatoare a oricărui mod de organizare. Sistemul nu poate distinge între factori strict distructivi și factori constructivi care
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
rurale și de rudenie. Modul exterior și impersonal de realizare a selecției, bazat pe determinarea cerințelor posturilor de muncă și a capacităților personale, deși incomparabil mai eficient, este însă de natură să scadă sensibil atât autoritatea ierarhică, dar și forțele integrative interpersonale întărite de sistemul tradițional. Feedbackul neconstructiv. Se întâmplă adesea ca cercetarea sociologică să scoată în evidență limitele, nereușitele, eficacitatea scăzută a funcționării unui sistem, fără a indica însă cu claritate căile de perfecționare a acesteia. În această situație, în loc să
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
complexă; eliberarea deciziilor de includere În programul de integrare și de acordare a serviciilor de sprijin educațional; adaptarea curriculară; elaborarea programelor de intervenție personalizată, a programelor terapeutic recuperatorii personalizate/de grup și a programelor de abilitar sprijin. Analiza Întregului demers integrativ derulat la nivelul Școlii „Ionel Teodoreanu” Iași a relevat următoarele puncte tari ale dezvoltării acestuia pe parcursul anilor: procesul de integrare a Început având ca beneficiari copiii cu nevoi educaționale speciale din școală, aflați În clasele de debut; derularea procesului s-
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Daniela GURGU, Luciana FRUMOS, Coca-Marlena VASILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2116]
-
la un inventar cronologic de date punctuale, sau se poate construi pornind de la unele evenimente trăite sau raportate de anturaj, de la impactul resimțit sau atribuit unora dintre acestea. Watt și Wong au diferențiat povestirile (reminiscente) instructive și narative de povestirile integrative și instrumentale. Acestea pot fi de evadare sau obsesive. Aceste povestiri sunt influențate de discursurile socioculturale și sunt dirijate de întrebările sau atitudinile terapeutului. Acesta pune întrebări și în legătură cu evenimentele pozitive, nu doar cu referire la cele prezentate ca fiind
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]