1,201 matches
-
pe cea de a doua, a conturat obiectul de studiu al sociologiei cunoașterii. Aceste două coordonate nu sunt însă net separate în contextul teoriei clasice ori în cel al cercetărilor contemporane din acest domeniu, așa cum ne-am putea aștepta. Dimpotrivă, interconexiunile dintre ideologie ca loc privilegiat al interesului și dominației și ideologie ca tip de gândire ce nu îndeplinește sau se îndepărtează de criteriile de obiectivitate științifică sunt evidente. Această realitate are drept cauză, în principal, faptul că, atunci când ia în
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
în construcția realității sociale și, prin asta, în cunoașterea acestei realități, voi pune sub lupă raporturile existente între mit și ideologie și, respectiv, între ideologie și utopie. Descriindu-le ca pe elemente fundamentale ale imaginarului social și aducând în atenție interconexiunile existente, îmi propun, practic, să evidențiez modul în care conceptul de ideologie își poate recupera valențele epistemologice în cunoașterea socialului. Încă o precizare devine, în acest context, necesară: mă voi concentra mai puțin asupra mitului, care poate fi înțeles, așa cum
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
faze ale mentalității utopice în perioada modernă, pe care le consideră a fi ideal-tipuri, ele neavând, prin urmare, statutul unor construcții epistemologice sau metafizice, ci, mai curând, pe acela al unor proiecții metodologice. Ca atare, aceste etape trebuie privite în interconexiunea lor, întrucât niciuna dintre ele nu se regăsește ca formă perfectă și unică a imaginarului unei epoci. Prima formă a mentalității utopice este aceea a chiliasmului orgiastic anabaptist, care își regăsește originea la nivelul straturilor oprimate ale societății, ce urmăresc
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
un demers care oferă posibilitatea menținerii fenomenului dominației prezent ca relația socială asimetrică în orice tip de societate în limitele legitimității. În cadrul mai larg al ordinii politice de factură democratică intervine ceea ce Habermas numea "acțiune comunicativă", adică acel tip de interconexiune a indivizilor și grupurilor care "(...) presupune deja întotdeauna (indiferent cât de ficțional o face) scopul emancipator, politic al subiecților de a trăi împreună și de a ajunge la un consens prin intermediul înțelegerii reciproce, al cunoașterii împărtășite, al acordului comun și
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
ca instrument care, așa cum am văzut pe parcursul celorlalte capitole, contribuie la construcția socială a realității, trebuie să fie regândită. Caracterizarea publică a procesului cunoașterii și participarea diverselor segmente sociale la acesta, schimbările socio-politice majore intervenite într-o lume aflate în interconexiune economică, politică și socio-culturală, reconfigurarea societății și efectele pe care aceasta le are asupra identității comunitare constituie suficiente motive pentru a încerca să aflăm posibilitatea unei regândiri a cunoașterii și ideologiei în condițiile postmodernității. Cu privire la cunoaștere, putem spune că, întrucât
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
muncii din ultimii ani"485. Poziționându-se în această logică, una a relațiilor economice extinse la scară planetară, postmodernismul se manifestă, din punct de vedere cultural, într-o formă ideologică, urmărind legitimarea unui discurs în care piața devenită globală -, prin interconexiunile sale cu socialul și politicul, joacă un rol deosebit de important. Înțeleasă, în analizele dezvoltate în extensia tradiției marxiste, ca factor determinant al noii ordini a lumii, piața delimitează, așadar, o logică proprie "capitalismului târziu", a cărei semnificație este preponderent ideologică
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
este caracterizată ea însăși de o logică a contradicției și că, prin urmare, spațiul "universal" pe care-l presupune sub aspect economic, politic sau socio-cultural nu poate fi decât unul al diferențelor, dar al unor diferențe aflate în relație de interconexiune. Tocmai această "universalizare a diferențelor" este cea care reclamă, și în epoca globalizării, prezervarea identității indivizilor și grupurilor sociale. Este vorba, practic, de ceea ce revendică, în continuare, prezența ideologiei. 4.2. Ideologia și logica globalizării Pe parcursul capitolelor anterioare am încercat
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
de a demonstra că tendințele accentuate astăzi de reafirmare a problemelor identitare sunt, de fapt, tendințe specifice procesului globalizării, în esență un proces socio-istoric dialectic. Accentuez, de aceea, asupra înțelegerii globalizării ca expansiune a societății la scară globală, caracterizată prin interconexiuni economice, politice și socio-culturale (care rezultă din această expansiune), prin revirimentul tendințelor etnonaționaliste și fundamentaliste, cât și prin transferul acestui proces din planul empiric în cel al conștiinței sociale și individuale. În acest context, argumentez că, deși înțelege fenomenul în
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
omogenitatea internațională. Plecând de aici, trec în revistă aspectele importante ale dimensiunii politice a procesului globalizării, care, ca și dimensiunea culturală, nu se află în relații de interdependență necesară cu globalizarea economică. Sugestia mea este că între acestea există doar interconexiuni reciproce și că, din unghi politic, globalizarea proces dezvoltat în logica universalismului și a particularismului impune existența a două lumi ale relațiilor inter-naționale: lumea etatocentrică și lumea multicentrică. Acestor două lumi li se asociază cele două tipuri de globalizare amintite
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
simțită prezența într-un ritm accelerat. Globalizarea economică, așa cum voi arăta, nu impune cu necesitate și o cultură globală, deși globalizarea culturală este în plin avans. Între aceasta din urmă și globalizarea economică nu există relații de interdependență, ci de interconexiune. Întrebarea care se ridică în continuare este următoarea: globalizarea politică, adică abandonarea concepției potrivit căreia statul-națiune este unitatea primară în cadrul relațiilor internaționale, este o consecință necesară a globalizării economice? Cu alte cuvinte, poate globalizarea economică să influențeze, în vreun fel
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
în cadrul relațiilor internaționale? În acest context, conjectura pe care o avansez este aceea că între globalizarea economică, pe de o parte, și globalizarea politică și socio-culturală, pe de altă parte, nu se interpun relații de necesitate, de interdependență, ci de interconexiune. Toate aceste fenomene reprezintă, în fapt, dimensiuni ale procesului socio-istoric al globalizării. Interacțiunea dintre aceste aspecte globalizante, în particular dintre globalizarea economică și cea politică relevă totuși o erodare a statutului de unitate politică primară a statului-națiune. Însă atâta vreme cât statul-națiune
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
spațiu unic? Potrivit anumitor teoreticieni, o cultură globală ar presupune, înainte de toate, cel puțin diminuarea importanței culturilor particulare și, prin aceasta, a identității comunitare a diferitelor societăți naționale sau grupuri etnice. Arătam mai sus că globalizarea economică se află în interconexiuni continue cu ceea ce am identificat a fi dimensiunile globalizării politice și, respectiv, socio-culturale. Nu este însă vorba, după cum am subliniat deja, despre o interdependență necesară. Putem conveni că globalizarea economică nu mai poate fi pusă sub semnul întrebării, de vreme ce organisme
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
globalizării s-ar apropia periculos de mult de imaginea unui proiect de inginerie socială, nemafiind interpretată în termenii unei dezvoltări dialectice contingente. Ca atare, pentru a rămâne în spațiul contingenței, trebuie să apelăm la o distincție conceptuală, aceea dintre termenii interconexiune și interdependență. Astfel, în vreme ce ultimul termen ar implica o condiție de vulnerabilitate mutuală între evenimentele economice, pe de o parte, și cele politice și socio-culturale, pe de alta, noțiunea de interconexiune este sinonimă, în teoria socială, cu aceea de globalizare
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
să apelăm la o distincție conceptuală, aceea dintre termenii interconexiune și interdependență. Astfel, în vreme ce ultimul termen ar implica o condiție de vulnerabilitate mutuală între evenimentele economice, pe de o parte, și cele politice și socio-culturale, pe de alta, noțiunea de interconexiune este sinonimă, în teoria socială, cu aceea de globalizare 532. Așadar, între dimensiunile economică, politică și, respectiv, socio-culturală ale globalizării există interconexiuni reciproce, care au loc în cadrul acestui proces socio-istoric al cărui mecanism de desfășurare este unul dialectic. Revenind acum
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
mutuală între evenimentele economice, pe de o parte, și cele politice și socio-culturale, pe de alta, noțiunea de interconexiune este sinonimă, în teoria socială, cu aceea de globalizare 532. Așadar, între dimensiunile economică, politică și, respectiv, socio-culturală ale globalizării există interconexiuni reciproce, care au loc în cadrul acestui proces socio-istoric al cărui mecanism de desfășurare este unul dialectic. Revenind acum la ideea de cultură globală, faptul că se poate vorbi despre o interconectare complexă între dimensiunea economică și cea culturală a globalizării
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
de tip particular, așa cum este, bunăoară, cea națională, e marcată de eclectism, dar acesta operează în cadrul unor constrângeri culturale stricte 543, care țin tocmai de condițiile determinate socio-istoric în care s-a format. Desigur că o cultură globală, aflată în interconexiuni strânse cu dimensiunile economică și politică ale procesului globalizării, poate fi proiectată. Dar, tocmai pentru că e o proiecție sustenabilă tehnic, ea este marcată, în mod genuin, de elementul artificial. Aceeași situație se regăsește și în cazul emergentei idei a identității
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
stabilit că, din punct de vedere economic, este observabil un avans fără precedent al capitalismului, există în aceeași măsură și răspunsuri culturale dezvoltate dialectic, la nivel local, în cadrul globalizării, la adresa acestuia. În plus, deși dimensiunea culturală poate fi influențată datorită interconexiunilor de dimensiunea economică a globalizării, aceasta din urmă nu poate determina emergența unei culturi globale care, ideologic, ar integra întreaga umanitate, conferindu-i un tip de identitate care să o înlocuiască pe aceea proprie grupurilor locale de apartenență. În cel
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
globale cu un conținut omogen. Din perspectiva critică la adresa culturii globale omogene, pe care o asum aici, aceasta funcționează doar ca un surogat ideologic pentru instituirea unei identități colective la scară planetară. Indicarea artificialității sale nu înseamnă, desigur, minimizarea importanței interconexiunilor identitar-culturale la nivel global, ci doar sublinierea posibilității de recuperare a ideologiei în limitele identităților colective ale unor comunități particulare. Pe de altă parte, evidențierea limitei pe care ideea unei culturi globale omogene o impune ideologiei nu își propune să
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
corpi striați, neocortex), iar această situație asigură caracterul specific - orientat tempo spațial al actului comportamental: * durere* teamă* emoție * cenestopatie* cenestezie ↔ emoție (pozitivă) ↔ emoție (nega ↓ insatisfacție ↔ satisfacție ↑ → plăcere (identificată fizic) ↔ fericire * p. Prin integrare talamică, excitația periferică, senzitivă și senzorială prin interconexiunile limbice se transformă în senzație conștientă în funcție de modularea interactivă a celorlalte formațiuni nervoase și prin conexiune inversă trecîndu-se de la durere la plăcere prin pragul stereotaxic: p [Botez, 2002]. Emoția Comportamentul constituie totalitatea reacțiilor obiective de răspuns somatic și visceral ale
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
utilizării tehnologiei pulstonice (a laserilor) în biologie și medicină, iar în acest sens de o reală importanță sunt aserțiunile TPEI în măsură să explice mecanismele de transfer energo-informațional de la un tip de sistem (tehnic) la altul (biologic) și reciproc; o interconexiune biotehnologică: ce cercetează procesele de generare, conservare și transmitere (interferență) a emisiilor (info)laserbioenergetice la nivelul sistemelor (bio)logice descrise în analogie cu sistemele de laseri (bio)tehnici spre a explica efectele câmpurilor exterioare (naturale și/sau artificiale) asupra sistemelor
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
telecomunicațiilor codul din diferitele nivele este aproape întotdeauna software parte a sistemului de operare, în timp ce la PCI Express totul este făcut în hardware. 6.2. Formate standard de cartele Backplane Backplane este termenul anglo-saxon pentru fund de sertar, placă de interconexiune sau placă de bază. Această placă asigură interconectarea diferitelor plăci de anumite dimensiuni ce au semnalele electrice grupate sub forma unor magistrale standardizate, cu anumite nivele de tensiune și format de conectoare utilizate. Cel mai întâlnit backplane în practică este
CONSTRUCŢIA ŞI TEHNOLOGIA SISTEMELOR EMBEDDED by Andrei DRUMEA () [Corola-publishinghouse/Science/674_a_1090]
-
ființe umane sunt înțelese că un tot, însă nu unul static, ci unul dinamic, în care, pe lângă sinteză, există și cultivarea diferențelor. Termenul prin care este de semnată ordinea dinamică în scrierile tomiste este cel de continuatio, continuationis a continuitate, interconexiune, concatenare. Înțelegând articulațiile acestui tip de ordine se poate vedea cum anume este posibil să ne gândim la obiecte individuale. Procesul care are loc aici este unul de cvasi-reflectie, un soi de întoarcere a intelectului către ima ginile sensibile create
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
Din aceste motive, guvernele adoptă adesea o abordare informativă specifică acestor tipuri de activități. În loc să aștepte comiterea unei anumite infracțiuni asupra căreia să se concentreze, agențiile adună informații timp îndelungat cu privire la anumiți indivizi și la anumite grupări - motivațiile lor, resursele, interconexiunile, intențiile și așa mai departe. Se impune adesea folosirea unor informatori, care se infiltrează în grupările implicate și operează asemenea spionilor. Este posibil, de asemenea, să fie interceptate comunicațiile sau să fie folosite alte metode tehnice pentru culegerea de informații
[Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
În cartea sa, How American Is Globalization?, Marling examinează rolul și influența limbii engleze, a companiilor americane, a Hollywood-ului, ubicuitatea lanțului de fast-food McDonalds (vezi MCDONALDIZATION referitor la teoria lui G. Ritzer) și alte fluxuri aparent 100% americane în vârtejul interconexiunilor mondiale actuale. Răspunsul lui Marling la întrebarea din titlul cărții sale este: globalizarea nu e chiar așa de americană pe cât pare. GRAHAM, BILLY (1918 ) Celebru predicator evanghelist, născut în North Carolina, exprimând în mod foarte elocvent spiritul asociat cu o
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
special grețurile) continuau și după ameliorarea durerilor. În momentele de acalmie relativă (induse medicamentos), pacientul trebuie sfătuit să nu consume lichide sau alimente pentru că, există riscul de reapariție a grețurilor și vărsăturilor. Explicația fiziopatogenică a acestor manifestări o găsim În interconexiunile nervoase existente: fibrele nervoase aferente și eferente rinichiului au legături cu ganglionii celiac, aorto renal și mezenteric inferior, iar influența acestora asupra tubului digestiv este cunoscută. Nu de puține ori, calculii migrați pe ureterul terminal pot provoca simptome intestinale ca
LITIAZA RENALĂ GHIDUL PACIENTULUI ŞI AL MEDICULUI by CĂTĂLIN PRICOP () [Corola-publishinghouse/Science/91500_a_93180]