4,226 matches
-
, publicație care apare la București din 1990 de trei ori pe an, apoi din 1991 anual, cu subtitlul „Revistă de interferențe culturale româno-japoneze”. Redactor-șef este Florin Vasiliu, secretar responsabil de redacție - Gabriel Stănescu, redactori - Angela Hondru, Mioara Gheorghe și Silvia Mărgineanu. Din redacție au făcut parte ulterior Lucia Vasiliu, Rodica Ștefănescu și Vasile Moldovan. Revista are inițial un colegiu de
HAIKU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287397_a_288726]
-
o formă modificată. În cultura românească au circulat numeroase copii fragmentare concomitent cu variante orale, ceea ce a dus la o contaminare reciprocă. Unele motive au fost asimilate de folclor, dar și povestirile din Halima au suferit o influență autohtonă. Aceste interferențe au fost probate de numeroase texte din culegeri sau prelucrări folclorice aparținând, printre alții, lui Petre Ispirescu, Anton Pann, Petre Dulfu, Ovid Densusianu. În afară de manuscrisele și reeditările integrale sau parțiale ale culegerii grecești, s-au făcut numeroase traduceri și după
HALIMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287401_a_288730]
-
trad., Varșovia, 1970; Șmierć Ipu. Opowiadania rumunskie [Moartea lui Ipu. Povestiri românești], Varșovia, 1971; Matei Călinescu, Życie i opinie Zachariarza Lichtera [Viața și opiniile lui Zacharias Lichter], Varșovia, 1972; Dana Dumitriu, Biesiada lichwiarza [Masa zarafului], Varșovia, 1975. Repere bibliografice: Velea, Interferențe, 69-71; Velea, Plămada, 100-102. St.V.
HARASIMOWICZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287412_a_288741]
-
Dragomirescu- Ulmeanu, Petre V. Haneș, VR, 1966, 9; Flora Șuteu, Petre V. Haneș, SCL, 1967, 5; Piru, Varia, I, 309-311; Al. Duțu, „Studii de istorie literară”, VR, 1971, 1; Mircea Braga, „Studii de istorie literară”, TR, 1971, 4; Constantin Marinescu, Interferențe, III, București, 1973, 229-335; Bucur, Istoriografia, 208-210; Balacciu-Chiriacescu, Dicționar, 137-138; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 269, passim; Dicț. scriit. rom., II, 482-483. V.D.
HANES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287409_a_288738]
-
Critică și cultură, București, 1967; Brâncuși ou l’Anonymat du génie, București, 1967; Geografii spirituale, București, 1973; Nostalgia sintezei, București, 1984; Dimensiuni ale artei moderne, București, 1992. Repere bibliografice: Al. Andrițoiu, O carte frumoasă despre frumos, RMB, 1968, 7270; Râpeanu, Interferențe, 209-216; Valeriu Râpeanu, Interpretări și înțelesuri, Iași, 1975, 196-200; Streinu, Pagini, IV, 270-272; Mihăilescu, Conceptul, II, 50-51, 247-248; Lovinescu, Unde scurte, IV, 181-183; Dicț. scriit. rom., II, 493-495; Popa, Ist. lit., II, 1066. L.H.
HAULICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287420_a_288749]
-
printre acei romaniști care au denunțat, încă din anii ’60, falsul așa-zisei limbi moldovenești, opinie pentru care autoritățile politice de la Chișinău l-au taxat drept „trubadur al antisovietismului”, „înverșunat antisovietist”. O mare parte a scrierilor lui H. sunt dedicate interferențelor culturale româno-germane. Astfel, s-a simțit îndemnat să supună analizei critice variatele relatări în limba germană despre români, luați ca indivizi - fizionomie, trăsături de caracter, comportament -, dar și ca membri ai unui grup etnic. Acest vast material documentar este filtrat
HEITMANN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287425_a_288754]
-
Nu i-a călăuzit Steaua Polară, pref. trad., București, 1980; Anka Kowalska, Sâmburele, București, 1972; J. I. Kraszewski, Contesa Cosel, București, 1973; Krystyna Berwinska, Con amore, București, 1982; Tadeu Hâjdeu, Scrieri alese, îngr. și pref. trad., București, 1985. Repere bibliografice: Velea, Interferențe, 96, passim; Stan Velea, Literatura polonă în România, București, 2001, passim. St.V.
LINŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287821_a_289150]
-
Cotruș, Wybór poezji [Poezii alese], Lvov, 1936; Mihai Eminescu, Poezje [Poezii], Varșovia, 1960 (în colaborare), Poezje [Poezii], Varșovia, 1977 (în colaborare), Poezje wybrane [Poezii alese], Varșovia, 1983 (în colaborare); Tudor Arghezi, Ex libris, Varșovia, 1966 (în colaborare). Repere bibliografice: Velea, Interferențe, 20-21. St.V.
LEWIK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287794_a_289123]
-
SOCIOPSIHOLOGIA ȘI ANTROPOLOGIA FAMILIEI Cuprins Introducere - De ce sociopsihologia și antropologia familiei? 11 Capitolul 1 Abordarea complexă a familiei 1.1. Conexiuni și interferențe disciplinare 15 1.2. Sociologia familiei și antropologia culturală 17 1.3. Tendințe actuale în studierea familiei 20 1.3.1. Actualități tematice de investigație 20 1.3.2. Orientări teoreticometodologice 22 1.4. Relevanța teoretică și practic-aplicativă a studierii
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
cele mai mari satisfacții -, precum și alte teme conexe pot avea valoare și pentru uzul personal, pentru raționalizarea deciziilor premaritale și optimizarea vieții de familie. Capitolul 1tc "Capitolul 1" Abordarea complexă a familieitc "Abordarea complexă a familiei" 1.1. Conexiuni și interferențe disciplinaretc "1.1. Conexiuni și interferențe disciplinare" Cunoașterea științifică a familiei, având în mentalitatea cotidiană o sursă esențială de informație și inspirându-se masiv în ceea ce privește ipotezele și teoriile, urmărește depășirea nivelului simțului comun prin asumarea câtorva deziderate principale: dobândirea de
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
teme conexe pot avea valoare și pentru uzul personal, pentru raționalizarea deciziilor premaritale și optimizarea vieții de familie. Capitolul 1tc "Capitolul 1" Abordarea complexă a familieitc "Abordarea complexă a familiei" 1.1. Conexiuni și interferențe disciplinaretc "1.1. Conexiuni și interferențe disciplinare" Cunoașterea științifică a familiei, având în mentalitatea cotidiană o sursă esențială de informație și inspirându-se masiv în ceea ce privește ipotezele și teoriile, urmărește depășirea nivelului simțului comun prin asumarea câtorva deziderate principale: dobândirea de date cât mai exacte despre multitudinea
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
la microsocial (microsociologia, psihologia socială, psihiatria); de la formal-normativ (politice, juridice, etice) la descriptiv-informal (sociologia, antropologia culturală, demografia, psihologia socială, psihiatria). Dar respectivele delimitări sunt mai mult de principiu, în fapt, între diversele ramuri ale științelor ce studiază familia funcționând numeroase interferențe și suprapuneri. E ușor de imaginat câte legături există, de exemplu, între dreptul familiei și contribuțiile psihiatriei, între demografie și psihologia socială a familiei. Legislația condiționează legalitatea constituirii și desfacerii căsătoriilor de starea sănătății mintale, tot așa cum psihiatria își aduce
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
se numește „ciclul de viață familială”, într-o viziune diacronică a condus la relaționarea reciprocă a schimbărilor individuale, familiale și societale. După anii ’70, aria tematică a studiilor despre familie s-a lărgit continuu, producându-se și o mai mare interferență între sociologie și antropologia culturală, prima interesându-se tot mai mult de varietatea în spații culturale, iar cea de-a doua făcând tot mai dese referiri la familie și sistemul parental din societățile complexe, postindustriale. Se poate releva, de asemenea
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
30, iar cea minimă 0. Scorul oricărei valori poate fi așadar, pe totalul testului, între 0 și 60. Proba succint prezentată are ca principală limită faptul că restrânge extrem de mult câmpul valorilor și al intereselor propuse și că nu surprinde interferența și conflictul valorilor. De asemenea, dacă deosebim interesele de valori, testul le vizează mai mult pe primele. Este de subliniat însă că acest test a fost utilizat cu oarecare succes în consultingul marital și premarital în SUA și că ideea
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
la secția sibiană a Filialei Cluj a Academiei RPR, devenită în 1970 Centrul de Științe Sociale Sibiu. Lucrând în cadrul sectorului de dialectologie, a publicat o serie de studii și comunicări referitoare la specificul limbii germane vorbite în Transilvania și la interferențele lingvistice româno-germane. Este coautoare a Dicționarului graiurilor săsești. Părăsind țara în 1978, se stabilește în Germania, la Mosbach, mai târziu la Gundelsheim/Neckar, unde își continuă activitatea lingvistică, în calitate de redactor al Dicționarului graiurilor săsești din nordul Transilvaniei. În 1994 obține
RICHTER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289283_a_290612]
-
al Liceului nr. 27 din București (1959-1961) și apoi lector de limba română la Institutul de Petrol, Gaze și Geologie din București (din 1964). Este doctor în științe filologice cu teza Folclorul din Valea Vâlsanului (1978). Colaborează la „Gazeta învățământului”, „Interferențe”, „Museum”, „Revista de etnologie și folclor”, „Tribuna școlii”, „Tribuna școlii argeșene”. Specialist bine familiarizat cu aspectele etnografice ale zonei Argeș, M. tipărește culegerile Basme, snoave, legende și povestiri populare (1979), Folclor poetic din Stroești-Argeș (1980), Basmul cu Ion Săracu și
ROBEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289287_a_290616]
-
românești, București, 1996; Proză populară din Stroești-Argeș, București, 1997; Băiatul de împărat și Iosefina cea frumoasă, București, 1998; Proverbe și ghicitori, București, 1998; Proverbe, zicători, ghicitori și strigături, București, 2001. Repere bibliografice: Al. Dobre, „Basme, snoave, legende și povestiri populare”, „Interferențe”, 1979, 280-282; Constantin Negreanu, „Basme populare românești”, REF, 1989, 1; Maria Cuceu, „Basme populare românești”, AAF, 1993; Ion T. Alexandru, „Basme și legende populare românești”, REF, 1996, 3-4; Datcu, Dicț. etnolog., II, 185-186. I.D.
ROBEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289287_a_290616]
-
iar stihurile („o luptă cu vechi arme și fără de trofeu”) se înșiruie cuminți, mărturii „sub al tristeții arc”, fără miză estetică, doar ca semne ale trecerii prin lume. În altă zonă, ca rod al unor cercetări asidue a spațiilor de interferență între istorie și cultură, studiile lui S. despre Mihai Eminescu, îndeosebi lucrarea Eminescu - cât veșnicia (1997), conturează profilul poetului din perspectiva „atributelor cugetării sale în domenii extrem de variate”. Sunt evidențiate elementele care definesc gândirea eminesciană aplicată la teme istorice, economice
SAIZU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289437_a_290766]
-
t. XXXIII, 1987; Mihai Ungheanu, „Eminescu: sens, timp și devenire istorică”, LCF, 1989, 23; Ioan Holban, Panoramic editorial, CRC, 1992, 17; Constantin Hlihor, „Eminescu - cât veșnicia”, „Revista de istorie militară”, 1997, 1; Daniel Dimitriu, „Eminescu - cât veșnicia”, ALA, 1997, 351; Interferențe: istorie și literatură. Istoricul poet dr. Ioan Saizu, îngr. C. Gh. Marinescu, Iași, 2001; Busuioc, Scriitori ieșeni (2002), 369-370. E.M.
SAIZU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289437_a_290766]
-
68-78; Stancu Ilin, Liviu Rebreanu în agora, București, 1988; Tihan, Apropierea, 19-34; Zamfir, Cealaltă față, 11-20; Băileșteanu, Aorist, 104-115; Popovici, Eu, personajul, 104-108, 144-157; Holban, Literatura, 116-126; Niculae Gheran, Rebreanu. Amiaza unei vieți, București, 1989; Ungureanu, Imediata, II, 247-252; Velea, Interferențe, 24-30, 102-113, 243-244; Regman, Nu numai, 72-78; Negoițescu, Ist. lit., I, 213-216; Mircea Zaciu, Liviu Rebreanu în actualitate, F, 1992, 7-8; Mircea Muthu, Liviu Rebreanu sau Paradoxul organicului, Cluj-Napoca, 1993; Negoițescu, Scriitori contemporani, 492-495; Constantin Cubleșan, Istoria ca mit și
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
aduce lucrarea privind cele mai variate probleme ale esteticii: geneza procesului de creație, rolul inconștientului înnăscut și dobândit, ca și acela al conștiinței care se cristalizează în cele trei faze ale procesului, și anume inspirația, elaborarea și executarea, în sfârșit - interferența factorului colectiv în dialectica eului originar al artistului, care este veritabilul izvor al creației, zonă nucleară a unității existențiale, în opoziție cu caracterul individuat și pragmatic al așa-numitului eu derivat. Tripla tipologie a formelor și viziunilor artistice va fi
RUSU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289410_a_290739]
-
vieții economice. Această mână invizibilă era asemănătoare cu pendulul mecanic al unui orologiu, reglementând În mod meticulos cererea și oferta, munca, energia și capitalul, asigurând În mod automat echilibrul Între producție și consumul resurselor terestre. Dacă era lăsată neîngrădită de interferențe externe sau reglementări, mâna invizibilă a capitalismului ar funcționa ca un perpetuum mobile, asigurând autonomia fiecărui individ Într-o economie autonomă, care se reglementează singură. Chiar și astăzi, atunci când vorbesc despre „mecanismul pieței”, economiștii continuă să descrie procesul economic În
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
o relație sustenabilă și armonioasă cu planeta și să se bucure de roadele lumii naturale. În al patrulea rând, există noțiunea de cetățenie cosmopolită - dreptul fiecărei ființe umane de a intra În relații cu alți cetățeni, societăți și culturi fără interferența autorităților statului. În al cincilea rând, cetățenia consumatorului, prin care Înțelegem dreptul oamenilor la acces liber la fluxurile globale de bunuri, servicii și informații. În al șaselea rând, este cetățenia mobilității, care cuprinde drepturile și responsabilitățile vizitatorilor și turiștilor În
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
de treizeci și cinci de ani. În 1967, Indonezia, Malaezia, Filipine, Singapore și Thailanda au Înființat Asociația Națiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN) având ca obiectiv adâncirea cooperării economice și sociale În regiune și de a oferi o măsură de securitate colectivă În față interferenței externe. În 1976, țările care formau ASEAN au semnat Declarația Acordului ASEAN, care obligă statele membre la „stabilirea rapidă a zonei de pace, libertate și neutralitate”3. Părțile au căzut de acord „să nu se amestece În afacerile interne ale
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
mai concretă și la nivelul cercetărilor efective, distincțiile, relativ ușor de făcut pe plan pur teoretic, se estompează sau, oricum, devin problematice. Delimitările conceptuale nu trebuie supralicitate și artificializate, în fapt între conținutul și sfera diferiților termeni discutați existând puternice interferențe și suprapuneri. Privite în contextele semantice în care sunt inserate, conceptele de atitudine, valoare, nevoi și altele sunt în înalt grad interșanjabile. Între atitudini generalizate și valori (interiorizate), diferențele se dizolvă, mergând până la identitate totală (Linton, 1968). Tot așa cum valorile
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]