5,673 matches
-
când cu Germania, când cu Bulgaria. De aceea, îngăduiseră celor rămași ca soțiile să le facă o vizită la Săveni înainte de plecarea lor în Bulgaria. Mariuța porni cu credința că va putea rămâne acolo câteva zile, ca celelalte neveste ale internaților, care au circulat în libertate. Când însă s-a urcat în tren a însoțit-o un soldat care nu a slăbit-o un moment și a asistat la întrevederea ei cu Ionică. După o oră și jumătate, a luat-o
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
facă propuneri. Nu s a sfiit nici cu jupâneasa pe care am trimis-o după actele necesare. La terminarea curei cu dr. Fessler, dr. Elias, care îmi îngrijea urechile, mai ceru opt zile. Se întorsese din concediu căpitanul Jelkmann, șeful internaților civili, om subțire și cumsecade, magistrat la Frankfurt; el pretindea că nu mai am nevoie de nici o cerere pentru a rămâne în oraș, deoarece toți internații vor fi liberați în schimbul celor sosiți din Moldova, chiar cei din Bulgaria trebuiau să
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
pe Jelkmann să lămurească în scris situația mea înainte de plecarea Liei, și tocmai la orele 4 am primit hârtia prin care îmi ridica obligația de a locui la Pasărea. Nu voiau cu nici un preț să ne zică nici prizoniere, nici internate, nici ostatice. Când îi întrebam însă de ce ne-au silit să circulăm în București și la Pasărea cu gardă armată la spate, erau foarte încurcați. Până mi-a mărturisit Jelkmann că prezența mea era nedorită la București din cauza atmosferei ce
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
a-i ști sosiți, întruniți cu cei de acolo, și mai ales de ce vor găsi la Iași și de cum vor decurge evenimentele de aici înainte, din cauza Rusiei. Alex. Alimăneștianu îi primi la Mărășești, unde era în comisiunea de schimb a internaților. De acolo îi duse la Pădureni, cartie rul generalului Paul Angelescu, ca să aștepte pe Vintilă. Acesta sosi cu întârziere, căci tocmai în noaptea aceea se aflase de complotul rușilor de la Iași, ca să facă prizonier pe regele Ferdinand, și avuseseră toată
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
băiat, în uniformă, cu cascul de tranșee în mână și gradul desinat de dânsul pe mânecă; dedesubt: Cireșoaia, era prima mențiune ce aveam de acea luptă. Aceste prime știri directe ne liniștiră, cu atât mai mult că începuseră să sosească internați germani din Moldova, care ne aduceau diferite mărunțișuri trimise de prietenul Lascăr Catargiu, care se ocupase cu multă bunătate de ei. crăciunul nostru Era o bună introducție pentru sărbătorile Crăciunului, care se apropiau mai puțin triste decât cele trecute. Chiar
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
iartă-l și d-ta.“ Arion îl și iertase. Acum aveam știri mai precise și mai dese de la Iași prin Papiniu și alții, care văzuseră înainte de plecare pe Ionel, și știam că tot ce se face este cu asentimentul lui. internații germani din moldova revin D. Gustav Bauschka, ginerele d-nei Peski, după ce făcuse carantină o lună și jumătate într-un lagăr la Ploiești, ne-a spus că în Moldova fuseseră mult mai bine tratați, și ca hrană, și pentru a călători
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
și ca hrană, și pentru a călători de la Huși la Focșani, decât cum îi trataseră germanii când au intrat pe mâna lor; că în Moldova viața era scumpă: găina 10 lei, untura 14 lei/kg, zahărul 20 lei, dar pentru internați [se dau] 1,80 de la guvern. Atențiune delicată, de care noi aici nu beneficiam ca internați. La Ploiești fuseseră foarte rău tratați. Cu inconștiență, ne mărturisea că Dinu, pe care îl cunoștea din București, îi dăduse un pachet pentru noi
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
când au intrat pe mâna lor; că în Moldova viața era scumpă: găina 10 lei, untura 14 lei/kg, zahărul 20 lei, dar pentru internați [se dau] 1,80 de la guvern. Atențiune delicată, de care noi aici nu beneficiam ca internați. La Ploiești fuseseră foarte rău tratați. Cu inconștiență, ne mărturisea că Dinu, pe care îl cunoștea din București, îi dăduse un pachet pentru noi și scrisori, dar că arsese scrisorile, văzând câtă animozitate era în contra Brătienilor în mediile germane. Pachetul
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
chiar acești trei primeau zilnic protestări de la cei mai cuminți. Constantin Chiru 195, apostrofat pe stradă, le răspunse că se va ridica la întrunirea convocată și va protesta. Gheorghiu primi o scrisoare de la d. Honoriu Bănescu din comisiunea pentru schimbul internaților, în care zicea: „Noi toți bine și aici toate bune. Îmi poți scrie prin Reșid Pașa orice pe față, el nu este nici german, nici austriac“. nizami pașa Într-adevăr, între turci și noi nu era spirit vrăjmășesc. Cei mai mulți se
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
cu ardoarea unui bolnav reînviat, vorbeau ca de un lucru firesc de ziua apropiată în care, după victoria franceză cea mare, regele și Ionel călare, în fruntea armatei, vor intra triumfători în București. Maicile își pregăteau steagurile, proiectate de când eram internată, pentru a le arbora la trecerea lor. Poporul avea o concepție foarte simplificată despre mersul evenimentelor, făcea o sinteză artistică, eliminând toate amănuntele neplăcute, toate greutățile prezente, se crea un ideal, o legendă, care, ca toate legendele, era mai puternică
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
ca mine, doamnă, zece luni am fost internată de germani într-o mănăstire, unde nu puteam primi pe nimeni. Voi face ce voi putea, dar nu vă pot promite nimic.“ Într-adevăr, am telefonat amiralului Coandă, care se ocupa de internați; împrejurul meu toți protestau, dar îmi era milă să văd o femeie care își făcuse datoria închisă într-o locuință așa de murdară, lipsită de tot ce era viața ei obișnuită. Nu mă gândeam la răzbunare. A și fost pornită
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
la vindecarea unui pacient, acesta va primi un bilet de ieșire, fără a se specifica ce boală anume a avut (probabil o interpretare a principiului secretului profesional, inutilă însă deoarece biletul cuprindea însemnele ospiciului). Pentru a schimba oarecum profilul bolnavilor internați, în același an, Epitropia a tratat cu Direcția Penitenciarelor transferul bolnavilor cronici de la mănăstirea Neamțu la ospiciul Orgoești, care era sub conducerea acesteia. Cu aprobarea Ministerului de Interne (6 iunie 1867), sunt trimiși la Orgoești, 30 de bolnavi incurabili. Mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
3 spălătorese, 1 portar, 1 vezeteu, 1 argat". Rezultă de aici, fapt important, că exista o schemă de încadrare apropiată de tipul schemelor preconizate astăzi. Acest personal, care utiliza foarte probabil, ca mână de lucru, o bună parte din bărbații internați, valizi somatic, așa cum s-au obișnuit și se obișnuiește încă, în cadrul ergoterapiei, asigură nu atât tratamentul bolnavilor, ci, mai ales, întreținerea spitalului. Din acest punct de vedere inspecția a constatat lucruri satisfăcătoare, "întreținerea stabilimentului, băile, ograda, latrinele, șura etc. sunt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
același spirit o secție a alienaților criminali. Pe lângă aceste unități se prevede înființarea unei rețele medicale. Fiecare unitate corecțională avea o infirmerie și un medic dator să țină un jurnal statistic, făcând o dare se seamă atentă asupra evoluției sănătății internaților. În acest fel, controlul sanitar depista eventualele îmbolnăviri, inclusiv decompensările sau agravările suferințelor psihice preexistente. Menirea așezămintelor pentru copii era de a crește pe micii infractori "sub o disciplină aspră, de a-i deprinde la muncile agricole sau la meșteșugul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
nimic important. Cu excepția relațiilor vagi ale unor prieteni și a Veronicăi Micle, care nici ea nu îl vizitase pe bolnav până la 16 aprilie 1889 (deci cu două luni înaintea morții), după cum reiese dintr-o scrisoare a sa: "...nu știu unde se află internat, la Mărcuța sau Șuțu...", mărturisind că nu poate suporta să-l vadă într-op casă de sănătate cu această excepție, nu se găsesc documente contemporane medicale sau de altă natură privitoare la starea mintală. În această perioadă, Mărcuța a anunțat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
nesfârșite, după religie, noaptea dormind la un loc cu elevii, iar ziua, când se înapoiau de la facultate, stăteau grămadă în cămăruța de sub scările de la intrarea fostului palat al lui Mihalache Sturza, din actuala stradă Lozonschi. Alții erau pedagogi la Liceul Internat ori Liceul Militar ca și la Școala de arte și meserii sau ca externi fără plată la Spitalul "Socola", în timp ce câte o studentă, fiică de funcționar neînsemnat, lucra ca meditatoare la liceul particular de fete "Humpel". În general, aceștia erau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
valoare, sala de curs, sunt opera profesorului I. Mironescu, demonstrând perseverența și competența acestui om dezavantajat de o suferință somatică îndelungată" (G. Năstase). Profesorul I. Mironescu s-a născut la Tazlău, în județul Neamț. A urmat cursurile secundare la Liceul Internat, pe care l-a absolvit în 1904, și apoi s-a înscris la Facultatea de Medicină din Iași, pe care a absolvit-o în 1913, după ce, un timp, a fost student la Berlin. După ce, câțiva ani, a deținut funcția de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
conversația euristică, susținute cu atîta entuziasm de Diesterweg, învățămîntul avea prin excelență un caracter intelectualist și autoritar. Către sfîrșitul secolului însă, se manifestă o puternică reacție față de acest sistem de instrucție, în diverse țări apar așa-numitele școli noi școli internat, care utilizau procedee didactice mai atractive, mai variate, care îngăduiau copiilor să vină mai mult în contact cu natura, le ofereau condiții pentru alternarea muncii intelectuale cu munca manuală, acordau atenție dezvoltării lor integrale, iar relațiile educator-educat erau foarte apropiate
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
sale L'éducation nouvelle (1898). Treptat, se deschid și alte școli, care se intitulau "școli noi" și care se opuneau școlii tradiționale printr-o nouă concepție asupra copilului (natura lui este bună), o nouă înțelegere a rolului școlii (o școală internat, care să-l protejeze pe copil de influența societății și care să-i ofere mai mult decît celelalte școli posibilitatea de a desfășura unele activități manuale) și noi tehnici de instruire (tehnici care stimulează potențele și interesele latente ale elevului
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
orele 21, emisiune pe care o asculta foarte multă lume, chiar și grupul Ilie Ilașcu în temnița de la Tiraspol. Am mers apoi la redacția săptămânalului “Literatura și Arta”, dar doamna Raisa Ciobanu mi-a spus că domnul Dabija se află internat. Am mers la spitalul din Chișinău unde era internat împreună cu dumneaei și am oferit domnului Dabija o copie a casetei. Revenit la Iași, am mers la prof. Ioan Alexa, care a ascultat înregistrarea cu ochii plini de lacrimi și a
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
care le faceți, de câțiva ani, în susținerea familiei mele. Cunosc faptul că atât cât a fost mama în viață ați ajutat-o de câte ori a fost nevoie; că în fiecare zi erați la spitalul ieșean unde a fost un timp internată. Domnule Chirilă, vă mulțumesc din suflet pentru tot ce faceți pentru mine și apropiații mei. Zilele trecute (sâmbătă, 15.04.2000), la „Focul din Vatră”, de la postul de Radio Chișinău, prin vocea prezentatoarei Luminița Dumbrăveanu, am aflat că ați adus
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
suplinitorilor, repartizarea orelor suplimentare, închirierea unor spații, încheierea contractelor cu diverse firme pentru aprovizionarea cantinei sau pentru prestări de servicii, toate acestea pot aduce oarece profit dacă știi să le exploatezi în folos personal. În cazul că școala are și internat, apar și alte oportunități. Aprovizionarea propriei familii cu toate cele necesare se poate rezolva excelent și fără costuri, lenjeria familiei, inclusiv cea intimă este spălată la serviciul specializat al internatului, iar personalul de îngrijire își extinde, și el, aria de
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
voi că organizați aceste emoționante întâlniri pentru a vă revedea școala, dascălii, colegii, că nu uitați anii adolescenței pe care i-ați petrecut împreună în acest sanctuar de cultură și înălțare spirituală care este Școala Normală „Vasile Lupu”. Viața de internat timp de cinci ani, momentele plăcute și fericite petrecute împreună, ca și eveni mentele mai puțin faste v-au unit sufletește, au sudat relații trainice de prietenie între voi și au generat dorința de a vă revedea, de a fi
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
cetitul cărților.” Mărturisesc faptul că am fost de-a dreptul fericit să mă număr printre cei care au avut parte, în primăvara acestui an, de o imensă bucurie parcurgând paginile cărții distinsului pedagog și scriitor (fostul meu director de la Liceul Internat „C. Negruzzi” al anilor ’60) Vasile Fetescu, intitulată așa de frumos Chemarea amintirilor, o carte scrisă cu sufletul și pentru suflete și care face parte dintre acele scrieri pe care, odată luate în mână, nu te înduri să le abandonezi
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
permanentă căutare“ culegerii, arhivării și investigării teatrului folcloric și a unor obiceiuri tradiționale. S-a născut la 24 aprilie 1929, în satul Florești, comuna Huruiești, județul Bacău. A urmat școala primară în comuna natală, a continuat studiile secundare la Liceul Internat „Costache Negruzzi“ din Iași (1940-1944) și la Liceul „Unirea“ din Focșani (1944-1948). Între anii 1948-1952 și-a continuat studiile la Facultatea de Filologie a Universității „Al. I. Cuza“ din Iași. În perioada 1952-1959 a fost profesor în învățământul preuniversitar din
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]