1,803 matches
-
de semnificații, vor accepta pasiv obiectivul școlii, dar nu se vor simți, probabil, niciodată atașați cu adevărat de aceasta. Nu e mai puțin adevărat că, la nivel managerial, există și riscul perpetuării dependenței de aceste viziuni, în detrimentul reflecției sau al interogației reale a fiecărui manager școlar. În acest sens, ei înșiși trebuie să fie capabili să-și susțină propriile viziuni, nu prin înăbușirea altora, ci prin puterea argumentelor, prin comunicare. Stabilirea unor obiective clare ale școlii, privită din perspectivă organizațională, poate
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
fenomenului și slaba transpunere a principiilor schimbării educaționale în practica zilnică a școlii, fie riscul de a considera schimbarea doar o "modă trecătoare", fie inexistența unui demers educațional de formare a formatorilor pentru promovarea schimbării la nivelul școlii. Dincolo de posibilele interogații și temeri ale unora sau altora, rămâne legitimă întrebarea: "care sunt posibilele izvoare ale educației pentru schimbare?". În opinia noastră o analiză succintă ar putea conduce la enumerarea următoarelor științe ca bază teoretică ale educației pentru schimbare: filosofia, psihologia, psihologia
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
putea conduce la enumerarea următoarelor științe ca bază teoretică ale educației pentru schimbare: filosofia, psihologia, psihologia socială, pedagogia, sociologia, antropologia, axiologia etc., pe care le vom analiza din perspectivă proprie. Filosofia Creată din nevoia de a conferi relevanță teoretică tuturor interogațiilor cu privire la raporturile omului cu ansamblul universului sau cu civilizația căreia îi aparține, filosofia propune demersuri metodologice, viziuni teoretice și criterii ce deschid largi perspective de abordare a lumii. Filosofiei nu i-a scăpat nici fenomenul schimbării. Acesta apare în maniere
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
că lasă mai degrabă cititorul să adauge la anumite fire narative propria sa poveste, pentru a înțelege singur, pentru a confrunta viața lui cu viața personajelor din povestire. În multe locuri ale lucrării îmi pare că discursul profesorului Tompea este interogație cu deschidere spre cititor. Privind cu atenție, putem constata că autorii folosesc interviul biografic în mai multe maniere, ferindu-se de un singur lucru: acela ca povestirea să devină o formă de prezentare a sinelui, în sens goffmanian. Este, într-
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
liniștitoare a neantului, el nu se referă le existența lui Dumnezeu. Nihilismul nu este altceva decăt refuzul europeanului, a omului actual de a corela realitatea existențelor cu principiul lor cauzal, prin demersuri intelectuale sau acceptări mistice. În viziunea lui Heidegger, interogația inițială de la care pornește filosofia este cea privitoare la diferența esențială dintre ființe și Ființă. Iar diferența stă în aceea că ființele sunt pentru noi fenomene, în vreme ce Ființei “îi place să se ascundă”. Din această perspectivă, opera lui Nietzsche ar
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Marius Robu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2290]
-
complicat; cine; cineva; cîrnați; completare; complicitate; conjuncții; coordonatoare; cu ceva în plus; cuplu; cuvînt de legătură; ce dacă?; deja; departe; deștept; dezinteres; dorință; dragoste; ea; cu el; este; etc.; familie; ar fi; Galaxie; galben; gata; gîndire; iarăși; inclusiv; insuficiență; interogare; interogație; împreună cu; însoțire; înșiruiri; întrebare; întrebări; își; laolaltă; litere; mai urmează; cu mama; manifest; măr; mda; și mere și pere; mereu; merg; merge; mie; moft; alt motiv; prea mult; multe posibilități; muncă în plus; na; neînțeles; din nou; nou; om; orice
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
cum; cînd?; cîndva; clare; clădire; complement; conexiuni; confuzie; copilărie; corpuscul; cu; curios; dai și unde crapă; dar; pe deal; deasa; dezorientare; dilatări ale aerului; drum; elastice; electrice; eu; exotic; facultate; fericire; focul; frecvențe; găsire; Ibiza; ideal; imaginație; incert; incertitudine; inimă; interogație; intersecție; împrejur; în care parte, loc; în ce parte; înspre; întîlnire; pe jos; la locul lui; libertate; lîngă; loc, întîlnire; localitate; Londra; lume; mama; la mare; maro; mașină; mă aflu; merg; mergem?; să mergi; mister; munte; mușchi; nesiguranță; neștiință; neștiut
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
de recoltare a informației, a unor itemi ai chestionarului utilizat în cercetarea realizată de către Jean Kellerhals și Cléopître Montandon (Les Stratégies éducatives des familles, Elveția, 1991). Evident, imaginea oferită de o asemenea perspectivă este una restrictivă am primit răspunsuri la interogațiile pe care le-am putut operaționaliza în cadrul limitat al instrumentului de cercetare utilizat dar prezintă avantajul, pe de o parte, de a reprezenta un demers replicabil și, pe de altă parte, de a putea fi ulterior completat și/sau amendat
by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
se îmbulziseră în minte, unul singur stăruia: va fi acuzat că l-a omorât pe Păun cu voință". Argumentul legitimei apărări dispare, desigur, în fața mizei uriașe a moștenirii. Hăituit de propria imaginație, Brumă are halucinații, redate, diegetic, sub forma unei interogații în stilul indirect liber: Se ridică însă imediat, privind spre ușă. Nu se auziseră oare niște pași pe coridor?". Neprimind nici un răspuns, Costache se simte expus între murii conacului. Tensiunea epică devine de nesuportat, fiind completată de notațiile naratorului: "Ce
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
chiar politică, dăruire creștină, răceala bibliotecii sau cinism necruțător, patriotism ardent sau cioranizare vituperantă? De ce moralitatea îi ocolește pe români? Cum de s-au adunat atâtea complexe, uri, meschinării în sufletul neamului ăstuia nefericit? Este limpede în toate aserțiunile și interogațiile lui B. spumegația cioraniană, exasperată de România din prea înfocată pasiune pentru ea, după cum e limpede oscilația autorului, așa-zicând, între Cruce și Sabie: „Mi-a dispărut orice pasiune pentru România. Mă gândesc la ea cu acea duioșie mucalită cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285539_a_286868]
-
XP a verbului explică în mod direct de ce fenomenul de inversiune subiect-auxiliar (engl. Subject-Auxiliary Inversion (SAI)) nu este disponibil în română (Alboiu 1999: 3-4; Avram 1999: 34) (11)5. În această structură, a cărei funcție principală este de a legitima interogația directă (totală sau parțială) în limbi ca engleza și franceza (12)6, verbul auxiliar se ridică la C și subiectul rămâne într-un specificator din domeniul flexionar ([Spec, IP] prin convenție). În primul rând, dacă strategia de deplasare a verbului
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
cu interogativele directe se obține prin deplasarea la focus a participiului pasiv: (93) Întru păcate tu născut ești tot și tu ne veri învăța? (CC1.1567: 28r-v) Există și date statistice care întăresc ipoteza că inversiunea nu este obligatorie în interogația totală. Lucrând pe un corpus reprezentativ de limbă veche (care se suprapune în bună parte cu corpusul utilizat de noi), Gheorghe (2016) prezintă următoarea statistică pentru diviziunea inversiune / structură neinversată pentru interogația totală: 70% inversiune / 30 % structuri neinversate. E drept
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
întăresc ipoteza că inversiunea nu este obligatorie în interogația totală. Lucrând pe un corpus reprezentativ de limbă veche (care se suprapune în bună parte cu corpusul utilizat de noi), Gheorghe (2016) prezintă următoarea statistică pentru diviziunea inversiune / structură neinversată pentru interogația totală: 70% inversiune / 30 % structuri neinversate. E drept, Gheorghe (2016) ia în considerare și întrebările totale negative (92); am subliniat mai sus ideea că negația blochează în general inversiunea din motive care țin de localitatea deplasării verbului, astfel că se
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
următor: potențiala inversiune a verbului determinată de focalizare este blocată de proiectarea negației. Însă după cum arată exemplele de mai sus (91), structurile fără inversiune sunt atestate și în propoziții nonnegative, deci obiecția nu este întemeiată. Din corelația dintre inversiune și interogația totală se mai poate deriva un argument în favoarea analizei deplasării V-la-C ca o manifestare a unei gramatici V2: în limbile cu gramatică V2 strictă, interogația totală (ca și imperativele și construcțiile contrafactive) se exprimă prin structuri V1 (v. Zwart 1998
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
atestate și în propoziții nonnegative, deci obiecția nu este întemeiată. Din corelația dintre inversiune și interogația totală se mai poate deriva un argument în favoarea analizei deplasării V-la-C ca o manifestare a unei gramatici V2: în limbile cu gramatică V2 strictă, interogația totală (ca și imperativele și construcțiile contrafactive) se exprimă prin structuri V1 (v. Zwart 1998: 27 (n. 18), 60-63); în multe situații, interogația totală se realizează în româna veche prin structuri inversate cu verbul în prima poziție din propoziție (90a
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
în favoarea analizei deplasării V-la-C ca o manifestare a unei gramatici V2: în limbile cu gramatică V2 strictă, interogația totală (ca și imperativele și construcțiile contrafactive) se exprimă prin structuri V1 (v. Zwart 1998: 27 (n. 18), 60-63); în multe situații, interogația totală se realizează în româna veche prin structuri inversate cu verbul în prima poziție din propoziție (90a,e), eventual precedat de o particulă interogativă (oare, au) (90b,g). Din discuția de mai sus, putem conchide că, deși există o corelație
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
poate fi interpretată și ca strategie de "solidaritate" între anumite blocuri sintactice (relativă liberă/propoziție condițională - propoziție principală; propoziții principale coordonate). Foarte interesantă și nesemnalată în bibliografie este foarte rara situație în care dacă (condițional (127a) sau marcă a transpunerii interogației totale în vorbire indirectă (127b)) este omis / elidat, subordonarea făcându-se fără altă marcă decât inversiunea. (127) a. √ Face-veri dumneata acest lucru, noa<uo> părea-va foarte drag; carile dumneata veri împlea cu vârvu. (DÎ.1593: XCV) b. Megiiași<i
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
adeziunii la idealul novator avangardist și neliniștea, angoasa, nesiguranța unui spirit pentru care totul devine de o realitate dureroasă. „Certitudinea universale incertitudini” - despre care vorbea undeva - colorează în profunzime textele-manifest, conferindu-le o inconfundabilă notă de dramatism al implicării, de interogație neliniștită, traducând un sentiment al fragilității și precarității ființei pe care cei mai mulți dintre confrații de crez au reușit să-l stăpânească oarecum, prin distanțare ironică, sarcasm ori invectivă. Discursul lui Voronca e întotdeauna fundamental grav, el ia totul în serios
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
programele analitice și manualele școlare) luăm de bună o arie de cuprindere mult mai largă a acestuia, așa cum ea s-a prefigurat În ultima vreme. O arie extinsă la toate acele componente și interacțiuni de natură să furnizeze răspunsuri unei interogații ce vizează buna funcționare a oricărui proces deînvățământ. Sunt Întrebări care centrează atenția noastră pe câteva elemente-cheie, și anume: Cine? sunt subiecții Învățării, caracteristicile acestora; (respectiv cui? se predă); de ce? sau În ce scop? se predau sau se studiază anumite
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
analizei unor situații-problemă, unor cazuri tipice, să emitem ipoteze etc. cărora urmează să le dăm răspunsul cuvenit, pregătit de noi sub forma unui bloc unitar și organic de idei și dedemonstrații. Se pot folosi cu succes procedee ale „dialogului oratoric” (interogația și invocația retorică), În sensul că, În loc să ofere simple afirmații, profesorul formulează Întrebări și, făcând uz de argumente pro și contra, Înfiripează o controversă cu el Însuși, urmând ca tot el să dea răspunsurile cuvenite. Se pot adresa, de asemenea
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
obiectivitate. Așa se explică de ce actualele orientări ale Învățământului ne Îndeamnă ca de fiecare dată când există posibilități să-i aducem pe elevi În contact nemijlocit cu documentul autentic sau cu reproducerea lui și să le provocăm o atitudine de interogație În fața realului istoric. c) Condiții de studiere a documentelor istoricetc "c) Condiții de studiere a documentelor istorice" Referirea la izvoarele istoriei prin observarea directă și concretă a diferitelor documente, sau indirectă, mediată de reproducerile acestora, necesită o grijă deosebită pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
la noi domenii. În felul acesta lărgește câmpul de reprezentări care facilitează Înțelegerea mai profundă a materiei noi de studiat; - IAC se dovedește a fi o metodologie ideală de prezentare a noilor cunoștințe Într-o manieră interactivă, apelând la o interogație inteligentă, care lansează diverse tipuri de Întrebări celor care Învață. În același timp receptează diverse Întrebări și răspunsuri, folosindu-se de avantajele feedbackului imediat În valorificarea acestora. În esență, IAC creează un mod conversativ de lucru, reușind să Întrețină un
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
însuși modul lui de viață), preferă "să vadă" în continuare lumea cu susul în jos, îndrăgostindu-se fără speranță de (mutilata sufletește) Estella. Mai apoi, cînd toți din jurul său se arată oripilați de propunerea lui Jaggers, eroul o acceptă fără interogații suplimentare. Conversația cu Biddy ne lămurește și de ce. Pip are un scenariu nemărturisit în minte, care i-a dat deja toate explicațiile posibile: domnișoara Havisham este "binefăcătorul" misterios și doar ea conștientă de iubirea lui disperată pentru Estella poate să
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
secvențe edificatoare. De cele mai multe ori urmează proba etică, și anume relația dintre discursul literar și realitatea din România. Finalul constă într-o concluzie clasificatoare, un îndemn spre lectură sau spre evaluarea aspră a textului, o judecată de valoare. Exclamațiile și interogațiile retorice prezente în majoritatea textelor ridică semne de întrebare ce-și găsesc răspuns concomitent cu receptarea lor de către ascultător. O asemenea interogație apare în cronica din 28 noiembrie 1964 intitulată E.M. Cioran și căderea în timp. Subiectul cronicii este evident
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
concluzie clasificatoare, un îndemn spre lectură sau spre evaluarea aspră a textului, o judecată de valoare. Exclamațiile și interogațiile retorice prezente în majoritatea textelor ridică semne de întrebare ce-și găsesc răspuns concomitent cu receptarea lor de către ascultător. O asemenea interogație apare în cronica din 28 noiembrie 1964 intitulată E.M. Cioran și căderea în timp. Subiectul cronicii este evident, nu și perspectiva din care îl urmărește: "ne-a venit brusc ideea de a ne comporta diferit: de a trece peste formule
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]