1,806 matches
-
sa fără vreo intenție ironică. Textul parodic va fi definit drept o sinteză formală, o încorporare a textului din fundal (prim) în textul secund, cel care ni se oferă lecturii. Aceeași etimologie greacă arată că eironeia presupune disimulare, dar și interogație, așadar mecanismul ironiei "lucrează atât prin antifrază, cât și prin strategia evaluativă care implică o anumită atitudine a emițătorului față de text, aceasta permițând și necesitând, la rândul ei, interpretarea și evaluarea exercitate de cititor"69. Punctând necesara distanță dintre ironie
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
construct parodic rafinat În anii șaizeci ai secolului trecut, apariția unui "simplu" termen postmodernism a produs o emulație intelectuală comparabilă, sub multe aspecte, cu Renașterea. Ambii sunt, după expresia lui Matei Călinescu, termeni periodizanți 298, dar acoperă și nuanța de interogație, de meditație chiar asupra istoriei, dublată adesea de un spirit polemic, parodic și autocritic. Postmodernismul și Renașterea pun în oglindă un anume "prezent cultural al lumii occidentale"299, dar o fac la mod spectaculos și își adjudecă ironia drept marcă
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
povestiri organizate va reuși să transmită parțial adevărul mărturiei 85. V. Șalamov, autor al unor povestiri și poezii despre lagăr care au circulat în samizdat până în anul 1989, mărturisește că nu este ușor de abordat teribila experiență trăită. Șirul de interogații retorice din fragmentul următor comunică zbuciumul scriitorului, cauzat de presiunea celor trăite de el în detenție. Acel repetat "cum" din interogații reprezintă forma artistică, necesară oricărei reprezentări: Cum să zugrăvești legea decăderii? Cum să zugrăvești legea rezistenței la decădere? Cum
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
au circulat în samizdat până în anul 1989, mărturisește că nu este ușor de abordat teribila experiență trăită. Șirul de interogații retorice din fragmentul următor comunică zbuciumul scriitorului, cauzat de presiunea celor trăite de el în detenție. Acel repetat "cum" din interogații reprezintă forma artistică, necesară oricărei reprezentări: Cum să zugrăvești legea decăderii? Cum să zugrăvești legea rezistenței la decădere? Cum să povestești despre faptul că doar credincioșii erau un grup dârz? Că membrii de partid și intelectualii se demoralizau mai devreme
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
Câmpia Kulikovo, din secolul al XIV-lea, împotriva tătarilor conduși de hanul Mamai. Aici s-a produs o întorsătură a istoriei și s-a hotărât soarta Rusiei, care s-a eliberat de dominația tătară. Tonul patetic și o serie de interogații retorice exprimă indignarea provocată de faptul că locul acesta, atât de important pentru istoria Rusiei, nu este marcat în nici un fel. Este doar un loc pustiu, care nu atrage atenția, în condițiile în care ar trebui s-o facă pentru
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
reușitei, cea sistematică, pentru remediere, a categoriilor de sarcini de tip formator, cea reglatorie) și • evaluarea prin procese, pentru găsirea sensului educației (competențe integrative în situații reale complexe). Autorii găsesc că, interpretativ, cele trei (micro)paradigme explică rațiunile evidențierii lor interogațiile care se ridică asupra sensurilor promovate. Căci nu este ușor de conceput evaluarea și utilizarea diferitelor modele, într-o practică de evaluare instituționalizată, standardizată a situațiilor profesionale sau a proiectelor de cunoaștere, de cercetare și să se justifice procesul formării
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
noul mod de concepere și acțiune, în crearea condițiilor necesare desfășurării cercetării, cu efectuarea unor acțiuni de probă, de pretestare. b) Abia apoi are loc cercetarea-acțiune-formare propriu-zisă, ca un proiect global care unește: • spiritul științific de cunoaștere (scopuri, baza teoretică, interogații asupra realului, interpretări, corelații, variante, modelare, obiectivitate, semnificații, analize critice, feedback), • cu acțiunea (de punere în practică a proiectului, în condițiile reale, fără izolare de laborator, cu cuplul cercetător-practician sau cercetătorul-actor direct ca practician) și • cu formarea (ca scop, formarea
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
o expansiune a ascensiunii din perioada considerată clasică. Naratologia post-clasică regândește, recontextualizează, expune limitele și posibilitățile naratologiei clasice și le valorifică, pe de o parte prin formularea acelorași întrebări despre narațiune, non-narațiune sau narativitate, pe de alta prin adăugarea unor interogații noi despre relația dintre narațiune și cunoașterea lumii, despre modul cum semnifică narațiunea, despre dinamica și generarea ei sub influența contextului și a mijloacelor de exprimare și despre rolul audienței. Naratologia post-clasică se vrea reflexivă și exploratorie, interdisciplinară și deschisă
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
feministe, bahtiniene, deconstructiviste, psihanalitice, istoriste, retorice, cinematografice, informatice, la posibilitățile de analiză discursivă sau psiholingvistică ceea ce demonstrează că nu a trăit o cădere după ascensiunea ei structuralistă, ci o ascensiune structuralistă urmată de o altă ascensiune ramificată în naratologii. Noile interogații ale naratologiei post-clasice deschid perspective ample pentru diversitatea teoretică și aplicativă a cercetărilor narative. Se caută soluții pentru felul în care se poate construi un aparat formal capabil să genereze unitățile discursive pe care le numim povești și pentru felul
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
o expansiune a ascensiunii din perioada considerată clasică. Naratologia post-clasică regândește, recontextualizează, expune limitele și posibilitățile naratologiei clasice și le valorifică, pe de o parte prin formularea acelorași întrebări despre narațiune, non-narațiune sau narativitate, pe de alta prin adăugarea unor interogații noi despre relația dintre narațiune și cunoașterea lumii, despre modul cum semnifică narațiunea, despre dinamica și generarea ei sub influența contextului și a mijloacelor de exprimare și despre rolul audienței. Naratologia post-clasică se vrea reflexivă și exploratorie, interdisciplinară și deschisă
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
feministe, bahtiniene, deconstructiviste, psihanalitice, istoriste, retorice, cinematografice, informatice, la posibilitățile de analiză discursivă sau psiholingvistică ceea ce demonstrează că nu a trăit o cădere după ascensiunea ei structuralistă, ci o ascensiune structuralistă urmată de o altă ascensiune ramificată în naratologii. Noile interogații ale naratologiei post-clasice deschid perspective ample pentru diversitatea teoretică și aplicativă a cercetărilor narative. Se caută soluții pentru felul în care se poate construi un aparat formal capabil să genereze unitățile discursive pe care le numim povești și pentru felul
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
o expansiune a ascensiunii din perioada considerată clasică. Naratologia post-clasică regândește, recontextualizează, expune limitele și posibilitățile naratologiei clasice și le valorifică, pe de o parte prin formularea acelorași întrebări despre narațiune, non-narațiune sau narativitate, pe de alta prin adăugarea unor interogații noi despre relația dintre narațiune și cunoașterea lumii, despre modul cum semnifică narațiunea, despre dinamica și generarea ei sub influența contextului și a mijloacelor de exprimare și despre rolul audienței. Naratologia post-clasică se vrea reflexivă și exploratorie, interdisciplinară și deschisă
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
feministe, bahtiniene, deconstructiviste, psihanalitice, istoriste, retorice, cinematografice, informatice, la posibilitățile de analiză discursivă sau psiholingvistică ceea ce demonstrează că nu a trăit o cădere după ascensiunea ei structuralistă, ci o ascensiune structuralistă urmată de o altă ascensiune ramificată în naratologii. Noile interogații ale naratologiei post-clasice deschid perspective ample pentru diversitatea teoretică și aplicativă a cercetărilor narative. Se caută soluții pentru felul în care se poate construi un aparat formal capabil să genereze unitățile discursive pe care le numim povești și pentru felul
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
idei, Kellner (1992:143), afirmă că "discursurile recente postmoderne problematizează însăși noțiunea de identitate, pretinzând că este doar un mit sau o iluzie". În vreme ce, pe de o parte sprijină și îmbogățesc agenda constructivistă, pe de altă parte, postmoderniștii o supun interogațiilor. Astfel se atrage atenția că abordările constructiviste implică faptul că identitățile sunt construite în mod interactiv, prin interacțiune, neglijându-se astfel rolul puterii în procesele de clasificare. În plus se sugerează că de fapt ceea ce face constructivismul este o simplă
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
acadelei (bâtul și învelitoarea); * nivelul meta-metaformei (indexicalitate prin referințe culturale specifice): expresii idiomatice explicite (a fi dus cu zăhărelul) și implicite (a da țeapă). * nivelul metasimbolului (o trimitere la trecutul istoric și cultural românesc): țeapă (drept bâtul acadelei) Vlad Țepeș. Interogația (Vrei să fii dus cu zăhărelul?) și imaginea acadelei sunt elementele constitutive ale izotopiei unui act tranzacțional în care vânzătorul încearcă să păcălească un cumpărător credul. În acest context, există de asemenea un al doilea vânzător care deține adevărul și
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
conotație negativă. În secolul XX, asistăm la inventarea unui termen cu o interpretare pozitivă: mască este înlocuită de imagine, epoca contemporană transformându-se într-o "goana" după modelarea unei imagini cât mai convingătoare, interesante sau/ și seducătoare. Luând forma unei interogații retorice, expresia idiomatica oferă un dialog implicit între candidatul Alianței D.A. și votanți, ultimii având o aparentă libertate de alegere. L2 A doua legătură motivaționala A2 ("a da țeapă")-L2-B ("a înșela") se bazează pe realitatea extralingvistica redata de candidatul
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
lirismul discret și ușor iron ic își dă mâna cu simplitatea expresieiʺ, făcând și refăcând istoria, înglobând „intertextul, anecdoticul, evocarea, ruptura cron ologicăʺ - care, în cazul de față duce și mai direct către „leitmotiv, jurnal și monolog interiorʺ dar și interogație și acuza re î l completăm pe Theodor Codreanu care apreciază la realizatorul de romane „stilul indirect liber sau tehnica epistolarăʺ, noi găsind ace leași atribute și la creatorul de eseuri, de istori e lo cală și europeană. El face
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
așa închis, insignifiant și tangențial invizibilul gluon al atomului româ nism ului, care face legătura trainică dintre personalitățile oponente ale etniei. Ca un adevărat schimnic al vremurilor tumultoase, el arareori în dialog cu confrații s-a desprins din mirare în interogație, a ascultat și ascultă cu ochii larg întredeschi și o piniile, gândurile și ideile celora cu mult har în vorbire sau cu mult „stuchit la furcă”. Ce crede el despre lumea de azi și de mâi ne nu are răgaz
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
de raportare la aspectele necunoscute, incognoscibile ale vieții umane la misterele nașterii și morții și la dilemele grave care apar în procesul de luare a deciziilor morale. În această funcție a ei, religia oferă nu doar răspunsuri la probleme și interogații umane perene, ci formează și baza coeziunii și solidarității sociale." (Johnson, 2007, p. 286). Pentru realitatea socială a religiei este de importanță capitală distincția făcută de Emile Durkheim între sacru și profan. Lumea profană constă din tot ceea ce putem cunoaște
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
secvențe edificatoare. De cele mai multe ori urmează proba etică, și anume relația dintre discursul literar și realitatea din România. Finalul constă într-o concluzie clasificatoare, un îndemn spre lectură sau spre evaluarea aspră a textului, o judecată de valoare. Exclamațiile și interogațiile retorice prezente în majoritatea textelor ridică semne de întrebare ce-și găsesc răspuns concomitent cu receptarea lor de către ascultător. O asemenea interogație apare în cronica din 28 noiembrie 1964 intitulată E.M. Cioran și căderea în timp. Subiectul cronicii este evident
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
concluzie clasificatoare, un îndemn spre lectură sau spre evaluarea aspră a textului, o judecată de valoare. Exclamațiile și interogațiile retorice prezente în majoritatea textelor ridică semne de întrebare ce-și găsesc răspuns concomitent cu receptarea lor de către ascultător. O asemenea interogație apare în cronica din 28 noiembrie 1964 intitulată E.M. Cioran și căderea în timp. Subiectul cronicii este evident, nu și perspectiva din care îl urmărește: "ne-a venit brusc ideea de a ne comporta diferit: de a trece peste formule
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
toate modelele necesare și disponibile. De aceea întâlnirea cu textul nu este neapărat controlată metodic și nici supusă unor doctrine critice fixe, dar libertatea interpretării stă sub semnul condiționării. Interpreta onorează structura materială și intenția operei literare, dovedind energie a interogației dublată de un corpus de metode eficiente, fără-i să provoace daune prin simpla observare și inventariere. "Pentru a observa, în sânul unei opere, niște corelații de forme, de imagini, de fapte stilistice, trebuie în mod necesar să te situezi
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
ținem într-o veselie" (p. 137). Logodnicii, paznicii și funcționarii cu listele (naratoarea nu oferă alte detalii despre ultima categorie) sunt scutiți de participarea la manifestație. Naratoarea tânjește după mușcătura șarpelui, nu după logodnă, pentru că poate aduce moartea. Succesiunea de interogații adresate interlocutorului anonim pătrunde puternic în orizontul de așteptare al cititorului și lasă sub semnul întrebării înțelegerea parcursului de la logodnă la moarte. "O operă trebuie să furnizeze cititorului mai degrabă întrebări decât răspunsuri, și ca atare el trebuie să fie
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
semnul întrebării înțelegerea parcursului de la logodnă la moarte. "O operă trebuie să furnizeze cititorului mai degrabă întrebări decât răspunsuri, și ca atare el trebuie să fie pregătit să-i accepte caracterul neconcludent"412. Dacă partea 15 se încheie cu o interogație, finalul poveștii precedente este o exclamație ce exprimă starea afectivă a comunității terorizate de dorința străinilor de a fi îngropați în pământul gazdelor. Aici, ca pretutindeni în roman, autoarea testează rațiunea principiilor după care se conduce lumea reală până într-
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
autorului recenzat. De cele mai multe ori urmează proba etică, și anume relația dintre discursul literar și realitatea din România. Finalul constă într-o concluzie clasificatoare, un îndemn spre lectură sau spre evaluarea aspră a textului, o judecată de valoare. Exclamațiile și interogațiile retorice prezente în majoritatea textelor ridică semne de întrebare ce-și găsesc răspuns în orizontul publicului. Exercițiul interpretativ vizează toate domeniile culturii, fără să dea dovadă de abuz metodologic. Discursul Monicăi Lovinescu micșorează distanța dintre creație și destinatarul ei prin
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]