1,350 matches
-
în sens strict) semnificatul propriu combinărilor de unități lexematice sau categorematice cu morfeme în cadrul propozițiilor, cum ar fi: "singular", "plural", "activ", "pasiv" etc.; (5) semnificatul ontic valoarea existențiala atribuită stării de lucruri desemnate într-un enunț, de pildă: "afirmativ", "negativ", "interogativ", "imperativ" etc. (Coseriu, 1973, pp. 136-137; cf. și Coșeriu, 1994b, pp. 66-70). 37 Aș fi putut adaugă o coloană și pentru sunet (son), în care am fi avut FONOLOGIA în dreptul aspectului condensat și un semn de întrebare (?) în dreptul aspectului fluid
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
problema invaziei străine: Oare fost-am noi la Livadia ca să precupețim retrocedarea Basarabiei? Oare noi am plătit la Berlin datoriile lui Stroussberg [...]? Noi negociem chestiunea Dunării? Interogația retorică are rolul de a deplasa elemente din universul cognitiv al receptorului. Adverbul interogativ oare, folosit de două ori în poziție inițială întărește valoarea interogativă a enunțului, dar în același timp îi conferă și o valoare dubitativă. Inversiunea fost-am noi și a verbul să precupețim sunt folosite cu scopul de a ironiza acțiunile
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cătălina ROTARU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93146]
-
retrocedarea Basarabiei? Oare noi am plătit la Berlin datoriile lui Stroussberg [...]? Noi negociem chestiunea Dunării? Interogația retorică are rolul de a deplasa elemente din universul cognitiv al receptorului. Adverbul interogativ oare, folosit de două ori în poziție inițială întărește valoarea interogativă a enunțului, dar în același timp îi conferă și o valoare dubitativă. Inversiunea fost-am noi și a verbul să precupețim sunt folosite cu scopul de a ironiza acțiunile guvernului care „precupețește” (cu sensul de a specula, a trafica) o
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cătălina ROTARU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93146]
-
strânsă legătură cu afirmația - răspuns opoziția se unește în a face apel Rusiei [...]. Astfel, noi reprezintă de fapt noi, opoziția. Eminescu se declară astfel susținător al ideilor, conceptelor și acțiunilor partidului din opoziției și împotriva partidului de guvernământ. După secvența interogativă, secvență ce se intâlnește în multe articole din publicistica lui Eminescu, acesta oferă explicații suplimentare în legătură cu intențiile articolului său. De această dată noi reprezintă pluralul autorității, căci în acestă secvență se referă la sine, la mesajul ce a dorit a
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cătălina ROTARU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93146]
-
e un creator de limbă. Toate aceste aspecte s-ar putea afla la orice alt poet." Eminescianismul lui Arghezi va fi probat și de Pompiliu Constantinescu, în interpretarea căruia transpar fără dificultate marele poet, liricul de propensiune cosmică, neliniștit și interogativ, creatorul de limbă, demiurgul modern al cuvântului, romanticul sfâșiat lăuntric de mari întrebări, poetul microcosmosului și al jocului infantil. Arghezi este un inovator prin material și expresie, creatorul unui univers poetic original, recognoscibil ca atare. Precizarea de principiu a criticului
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
le spune oamenilor că s-a apropiat de ei împărăția, El care e Universalul concret îi cheamă să recîștige orizontul universalului, pentru a se statornici în el. Un minunat exemplu de gîndire pe linia universalului, o gîndire de tip problematizant, interogativ, căutător, gymnastikos, iar nu dogmatikos, ne oferă Origen. Cosmologia lui este o celebrare a universalului diversificat în toate făpturile lumii. Pentru teologul alexandrin, lumea aurorală nu are ierarhii obiectivate, ci este o desfășurare de ființe universale, de făpturi care ard
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
similară în țările din sud-estul Europei, cu toate că au fost făcute tranșant distincții de roluri (ele sînt evidente dacă vom compara, din acest unghi, misiunea intelectualilor din România și fosta Cehoslovacie, Polonia sau Ungaria, chiar fosta R.D.G.); sau a formulată ipoteza interogativă dacă acei intelectuali care au trăit în Polonia, Germania de Est, Cehoslovacia, Ungaria, România, Bulgaria, Iugoslavia ori Albania au aparținut cumva unei "noi specii de intelectuali" (v. Mihai Botez, Intelectualii din Europa de Est, Edit. Fundației Culturale Române, 1993, p. 11). Nimeni
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
cazul altor autori, lecturile sale veneau dinspre teoria la zi a criticii literare, validate apoi prin fapte de cultură și puse la lucru în exegeze pertinente asupra unor scriitori români și de aiurea. Am descoperit de fiecare dată același spirit interogativ, critic (în sens kantian) față de prejudecățile care favorizează inerția și comoditatea în gîndire, un interpret înzestrat cu puterea și răbdarea de a dezvălui raporturi necesare unde alții găsesc mișcare browniană sau hazard. Într-un eseu își punea, bunăoară, aparent misterioasa
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
platoniști nominaliști) invocând criterii și exemple în vederea fixării statutului entităților matematice și derulează acest demers invocând bibliografia recentă a problematicii. Cercetarea este analitică, cu distincții conceptuale, criterii, nuanțări, cu spargerea problemelor în sub-probleme și cu răspunsuri contextualizate. Stilul este parțial interogativ și antrenant, iar cercetarea avansează progresiv, aproape socratic, iar când te aștepți că problema (problemele) a(u) fost rezolvată(te), autorul constată că nu este satisfăcut și deschide un alt punct de vedere. Autorul spune la un moment dat în legătură cu
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
oricărei forme de existență, cunoaștere sau putere, punând accentul pe caracterul, dimpotrivă, construit al acestora și creând, astfel, noi posibilități ale gândirii și acțiunii umane. Astfel, apreciază McKerrow, Foucault își asumă o "analiză istorică non-tradițională"707, întrucât, în demersul său interogativ vizavi de caracterul "totalizator"708 al oricărei istorii intelectuale tradiționale, filosoful se concentrează, îndeosebi, asupra "discontinuităților"709 inerente oricărei istorii intelectuale a omenirii și are în vedere identificarea rațiunilor pentru care anumite relații sociale se configurează, desigur, în detrimentul tuturor celorlalte
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
dinamită, sunt moduri ofensive de a afirma indiferența, dezinteresul și atotștiința: „las că știm noi mai bine ce near trebui nouă să studiem în școală. Asta nu ne trebuie.” La început, am crezut că tulpina acestor formulări care doar par interogative când ele sunt forme mascate ale unor negative, vizează exclusiv specialitatea mea. Am luat-o ca pe o declarație de antipatie. Apoi am observat că întrebarea vizează toate domeniile. La ce-mi trebuie mie matematică? La ce-mi trebuie mie
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
de cunoaștere putem invoca, ce distincții lămuritoare se cuvine a institui în domeniul propozițiilor, apoi ce este adevărul, care sunt criteriile adevărului, sau care sunt teoriile adevărului și în ce consistă ele. După ce vei fi poposit îndelung deasupra acestor cratere interogative, poți folosi, parcă cu ceva mai multă sfială, termenii. Memoriile scriitorilor sunt mărturii ale unui adevăr personal, așa cum se recompune el din perspectiva unor trăiri. Memoriile Rabinului Șef al României din perioada pogromului sunt cu atât mai valoroase cu cât
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
spațiului românesc un spirit cosmic, în contradicție cu ortodoxia... spirit pe care îl regăsește și în scrierile sioniste. Apoi, când banii nu-l mai interesează, revine cu plăcere în Europa unde savanții sunt mai pe gustul său, cu avântul lor interogativ. - Întâlniri. Pleacă din Târgu-Neamț în adolescență, nu înainte însă de a fi văzut fenomenul din mănăstirile nemțene. Le vede, însă nu le înțelege. Trebuie să plece departe, să citească imens pentru a se întoarce cu ochii savantului la ceea ce ochii
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
momente semnificative din evoluția poeziei românești. Autoarea pornește de la ideea că "exegeza stilistică reprezintă, în ultimă instanță, o artă a interpretării, demers creator prin excelență, crescând din ceea ce Spitzer numea știința de a vedea în text, adică dintr-un fond interogativ, axat pe cunoștințele oferite de teoriile comunicării, lingvistică și semiotică". Soluțiile de interpretare a textelor lui Alecsandri, Macedonki, Minulescu, Blaga, Arghezi și N. Stănescu sunt diferite, pe de o parte pentru că analiza presupune "pliere " pe natura particulară a textului, iar
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
a deveni. Autoarea își propune să sugereze vastitatea unui câmp de probleme - pe care stilistica le oferă receptării poeziei ca limbaj, "redus la principiile lui cele mai active", după cum remarca Paul Valéry - să invite la reflecție, subliniind însă și "caracterul interogativ" al propriilor reflecții 142. Pornind de la cunoscutele dicotomii: limbă/vorbire; sincronie/diacronie; lingvistică internă/lingvistică externă, autoarea consemnează și semn lingvistic/ semn stilistic; lingvistică a cuvântului/lingvistică a textului 143. Nu este așadar vorba de valori conotative ale semnului lingvistic
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
puțin aluziv. De aceea, consider că aceste aprecieri au un caracter propedeutic în raport cu dezvoltările ulterioare și ilustrează teza conform căreia analiza formală și conceptuală pot asigura coerența teoretică a unui domeniu. 3.1.1. Descriptiv și normativ Orice demers filosofic interogativ are drept scop, prin natura lui și prin situarea reflecției într-un orizont metafizic, lămurirea condițiilor de posibilitate și de inteligibilitate ale unor concepte categoriale și principii întemeietoare. În acest sens, prin asumarea domeniului conceptibilității, filosofia este o construcție conceptuală
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
E. Varner, In Nature Interest's? Interests, Animal Rights, and Environmental Ethics, Oxford University Press, New York, Oxford, 1998, pp. 16-17. 197 J. Baird, Callicott, "Animal Liberation. A Triangular Affair", Environmental Ethics, 2, 1980, p. 311. 198 Am preluat acest retorism interogativ de la Anthony Weston (ed.), An Invitation to Environmental Philosophy, Oxford University Press, New York, Oxford, 1999, p. 2. 199 Stanley Godlovitch, Rosalind Godlovitch, John Harris (eds.), Animals, Men and Morals. En Enquiry into the Maltreatment of Non-Humans, Taplinger, Londra, 1971. 200
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
cât mai nubilă și însoțită de-o zestre cât mai substanțială. Nu sunt tocmai obiceiurile stratul protector inaugural al spațiului domestic - mai bine zis, "gardul" ce îl delimitează? Înscriind comportamentul pe făgașul lesnicios al repetitivului, ele permit economia de energie interogativă, altminteri risipită în incertitudine. Cultivarea tabieturilor ține de luxul emancipării de urgența brută a nevoii: neprevăzutul e în bună parte forțat să aștepte a fi luat în seamă într-o anticameră de tranziție dintre existență și context, unde urgența lui
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
capital de potențiale abateri. Dar putința e de multe ori doar amăgire", îl încolți iar, insidioasă, o neliniște. Și-atunci, ca să-și risipească orice dubiu în legătură cu realitatea stării sale de libertate, apucă o piatră de pe marginea drumului și o repezi interogativ către becul felinarului ce străjuia șoseaua. Pocnetul resemnat al plexiglas-ului punctuă exclamativ concluzia ce se impunea: distrug cu impunitate, deci sunt liber de-adevăratelea! Pfui, bine mai e să-ți iasă pasența! Îl bântuiau încă imaginile neputinței umane înconjurate
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
de mijloace tehnice, modelarea, simularea, asaltul de idei, studiul de caz, algoritmizarea, instruirea programată; * în funcție de modalitatea principală de prezentare a cunoștințelor: a) metode de comunicare orală bazate pe cuvântul scris sau rostit; * metode expozitive - povestirea, expunerea, prelegerea, explicația, descrierea; * metode interogative - conversația euristică; * metode care presupun discuții și dezbateri - problematizarea, brainstormingul; b) metode bazate pe contactul cu realitatea - bazate pe observarea directă, concret-senzorială a obiectelor și fenomenelor realității sau a substitutelor acestora: demonstrația, modelarea, experimentul; * după gradul de angajare a elevilor
NOŢIUNI DE DIDACTICA CHIMIEI SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by MARICICA AȘTEFĂNOAEI ELENA IULIANA MANDIUC VASILE SOROHAN () [Corola-publishinghouse/Science/91826_a_107357]
-
subiectul vorbitor (emițătorul), ascultătorul (receptorul) și conținutul comunicării. Încă din 1933, K. Bühler identificase trei funcții ale limbii: expresivă sau emotivă (desfășurată la emițător; exprimă atitudinea acestuia în procesul de comunicare), conativă (orientată spre destinatar; este specifică modalității imperative și interogative a comunicării) și funcția cognitivă sau referențială (orientată spre referent). La acestea, Roman Jakobson adaugă alte trei funcții - fatică, metalingvistică, poetică - completând schema lui K. Bühler. Având în vedere un număr de șase factori - emițătorul și receptorul, mesajul, contextul și
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
Adaugă el..." (I.L. Caragiale) și se află într-o relație de interdependență cu funcția de comunicare. Alte caracteristici formale având rolul de a marca participarea afectivă a vorbitorului la enunț: persoana I a pronumelui personal și/ sau a verbului, intonația interogativă/exclamativă, modalitățile expresive de realizare a gradului superlativ absolut ("Beat turtă!"/ "Mânios Dunăre"; Deștept minune mare!; Era o făptură frumoasă, frumoasă, frumoasă! / Avea un zâmbet laaaaarg!). Expresivitatea mijloacelor lexico-sintactice este actualizată prin termenii colocviali și argotici, prin derivatele lexicale. Sufixele
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
peiorativă). Funcția conativă are ca marcatori gramaticali persoana a II-a (la pronume și la verb). Dintre moduri, imperativul reprezintă expresia gramaticală a funcției conative, iar dintre categoriile gramaticale ale substantivului se utilizează cazul vocativ. La nivelul discursului, intonația exclamativă/interogativă este specifică enunțurilor a căror funcție primordială este centrată pe receptor. Iată un exemplu oferit de DSL "Ascultă-mă! De ce nu mă crezi?" (Mihaela Mancaș, în DSL, 2005: 225). Nevoia spirituală își găsește expresia proprie de la un individ la altul
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
a II-a a pronumelui personal și a verbului, de cazul vocativ al substantivului/ pronumelui personal și/ sau de utilizarea modului imperativ al verbului din limba română. Sunt utilizate mărcile suprasegmentale ale enunțului centrat pe receptor, dintre care intonația exclamativă/ interogativă (Privește-l! De ce nu îl vizitezi?). Aici intervin însă și alți factori decât aceia de natură fonetico-fonologică și gramaticală. Două sunt nivelurile la care funcția persuasivă poate fi activată: la nivelul conținutului semantic al mesajului și la nivel cognitiv. Sunt
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
cele două metafore jurnalistice ar fi putut să-l creeze. Problematica este una de actualitate, iar jurnalistul realizează legatura necesară dintre un eveniment (campania de alegeri) și conflictul existent între agenții schimbării politice. Curiozitatea receptorului este provocată și prin forma interogativă a titlului. Aplicând schema miturilor din mesajele politice, propusă de Raoul Girardet (R. Girardet, 1997), identificăm o subtilă aluzie la ceea ce autorul numea "mitului complotului", generat de instabilitatea climatului socio-politic. 2) "Contraatacul lui Ponta: "Mi-am trimis consilierii la Cotroceni
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]