1,413 matches
-
concrete în favoarea revoluționarilor cubanezi, permițând depozitarea pe yachtul Pilar de arme ale patrioților. Cunoștința sa de la concursul de pescuit din 1960, Fidel Castro, l-a apreciat pe scriitorul și omul Hemingway și a contribuit la păstrarea memoriei sale în Cuba. Intervievat la 6 februarie 1984 de publicistul Norberto Fuentes, Fidel avea să declare:" Cărțile lui Hemingway au fost o bună companie pentru mine... Eu m-am identificat aproape instantaneu cu opera sa... Am citit " Pentru cine bat clopotele" mai mult de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
după ce le-ați văzut, să primiți o asemenea întrebare ? Ca să 303 eliminăm astfel de neînțelegeri, domnule Grapă, ce-ar fi să întocmiți dumneavoastră o listă cu întrebări care să vă satisfacă și la care să nu răspundeți ironic ? Curios, cei intervievați din tabăra germană au găsit întrebările firești, ba chiar au și răspuns. Serios. POST SCRIPTUM: La mai puțin de 24 de ore după meci, Florin Grapă a Ținut să-și exprime regretul pentru cele întâmplate, punând ieșirea sa pe seama surescitării
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
N.C. Munteanu și altora... Aflăm lucruri pe care nu le-am fi bănuit, cum ar fi faptul că americanii (care plăteau) criticau adesea secția română, pentru că era prea critică la adresa regimului Ceaușescu ( !). Aflăm despre comploturi, intrigi, intimidări și asasinate. Sunt intervievați face-to-face, fiind ba acasă, bine mersi, ba în Parlament, comuniști și securiști cum ar fi Cornel Burtică și Ilie Merce. Filmul este pasionant cap-coadă : o lecție de istorie făcută live, cu oameni care au scris (sau înregistrat) această istorie... Trebuie
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
asemenea materiale... Hmmm. Adevărul e că... poate că uneori se mai întâmplă și așa ceva. Dacă stau bine să mă gândesc, pe vremea când eram și eu jurnalistă nu prea dădeam doi lei pe ce-mi spuneau cei pe care îi intervievam. Și categoric, nu citeam niciodată nimic din hârtiile pe care mi le dădeau. — Ei... OK, zic după o pauză. Poate că asta n-a fost numai vina ta. Însă nu asta e problema cea mai importantă. Nu ăsta e motivul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
numai mustăți și favorite dese, albe și zbârlite” <endnote id="(824, p. 158)"/>. De fapt, În epocă, imaginea evreului era cam aceeași peste tot În Europa Centrală și de Est : „[Evreii] aveau bărbi și chestiile acelea, perciuni - spune un polonez intervievat de Claude Lanzmann. Oricum, nu erau frumoși. Și mai și puțeau” <endnote id="(835, p. 114)"/>. Dar nu numai figura evreului era asemănătoare În această zonă, ci și modul caricatural de a o prezenta. Iată-l, de exemplu, pe un
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
p. 53)"/>. În paranteză fie spus, părerea generală privind frumusețea deosebită a evreicelor a supraviețuit În Polonia până În zilele noastre <endnote id="(70, pp. 30-35 și 70-71)"/>. „Evreicele erau foarte frumoase”, Își aduc aminte femeile poloneze din Grabow (lângă Lódz’), intervievate de Claude Lanzmann prin 1985. „Polonezilor le plăcea mult să facă dragoste cu evreicele [...], le plăceau evreicuțele, le iubeau la nebunie.” Un motiv ca bărbații polonezi să „le regrete pe evreicuțe”, iar femeile poloneze să fie mulțumite că - prin Holocaust
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
a putea sonda memoria interlocutorului meu și pentru a putea eu însumi să-mi aduc aminte anumite evenimente. Dar, cartea este mai mult decât un interviu după schema clasică, în care cineva întreabă și altcineva răspunde, pentru că și cel care intervievează a luat parte la evenimente. Este, de fapt, un dialog, în care rolurile se schimbă rapid. Întrebăm și răspundem deopotrivă, ne sondăm reciproc memoria, ne ajutăm reciproc să ne aducem aminte. Cei ce vor încerca să găsească un interviu ca
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
cruciadă" pentru a îndrepta răul (care uneori poate fi real); 4) simpla urmărire a cauzei îi produce plăcere ; 5) lipsa de sociabilitate și spiritul de "harță" (quarrelsomeness); 6) "inundă" piața cu multiple plângeri 7) e răvășit de suspiciuni când este intervievat. Este vorba de indivizi cu un sentiment persistent și profund că li s-a făcut o nedreptate (unii dintre ei chiar au fost victime cu adevărat, dar, în același timp, există și elemente de boală psihiatrică) pe care se cred
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
de artiști! N-ar trebui oare să înțelegem odată că nu putem avea orice literatură, ci numai pe aceea care se potrivește cu realitățile noastre? E atât de simplu acest lucru! Simplu ca o tautologie! Autorul acestor rânduri (să ne intervievăm și noi singuri - e la modă azi!) admiră mult pe Anatole France și pe Marcel Proust. Dar ar fi cel dintâi care s-ar ridica împotriva cui ar vrea să facă la noi anatolfrancism și proustism, căci știe bine că
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
metode) (De Singly et al., 1998). Interviurile cu funcție complementară se pot realiza atît în timpul anchetei pe bază de chestionar (sau al unei cercetări realizate prin alte metode și tehnici), cît și după încheierea acesteia. -În funcție de numărul de subiecți intervievați în același timp, se poate distinge între interviul individual și interviul de grup sau interviul de grup focalizat - cu focus-grup (Sax, 1968; Agabrian, 2004). Agabrian (2004, pp. 73-74) distinge interviul calitativ (conversațional-informal, ghidat și deschis standardizat) de interviul cantitativ (standardizat
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
Botta, Ion Băieșu, D. R. Popescu, Teodor Mazilu, Iosif Naghiu, Al. Piru, Mircea Șeptilici (mărturii inedite despre piesa Steaua fără nume de Mihail Sebastian, 11/1982), dialogurile fiind realizate de Dana Crivăț, Radu Popescu, Paul Tutungiu ș.a. După 1990 sunt intervievați Andrei Cornea, Fănuș Neagu, Ana Blandiana, Alexandru Paleologu, Ștefan Aug. Doinaș, reporter fiind Adina Bartoș. De asemenea, acum se extinde spațiul acordat prezentării unor regizori români din diaspora (George Banu, Andrei Șerban), sunt comentate amplu festivalurile internaționale de teatru și
TEATRUL-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290116_a_291445]
-
am Încercat să avem o acoperire cât mai mare, atât din punctul de vedere al etniei, genului, studiilor, cât și al apartenenței politice Înainte de arestare. Desigur că În fiecare județ au rămas numeroși foști deținuți politici care nu au fost intervievați, dar suntem convinși că astfel de demersuri vor avea ecou și alte experiențe carcerale vor ieși la lumină În anii următori. În identificarea posibililor martori am beneficiat de sprijin atât din partea Asociației Foștilor Deținuți Politici din România, cât și din partea
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
pe tânărul elev, ales acum președinte, transmițându-i acestuia făclia s-o ducă mai departe. Am avut În sala de festivități, un stand al meu cu lucrări numeroase (nu În beci, cum au stat la „Muzeul Fălticenilor”), am fost fotografiat, intervievat etc. La Centenarul „N. Gane” nu eu am fost cel nemulțumit. Putea lipsi din „Anuar” la pag. 89, când se scrie despre mine În mod foarte elogios, cuvințelul „a fost un alt dascăl”. De ce alt? (Se poate interpreta urât). Nemulțumirea
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
informat, glumeț, obosit, disputat de multe proiecte, dar niciodată panicat. Refuza băutura sau mâncarea sau cheltuiala excesivă, ca orice alt exces, de altfel. Încheierea scrisorilor sau dedicațiilor sale pe cărți și articole era totdeauna lapidară. În 1999, Leon m-a intervievat, vreo șase ore, În cadrul unui program de Înregistrări video inițiat de The Jerusalem Literary Project, o instituție privată care alcătuiește o arhivă de interviuri filmate cu cei mai importanți scriitori evrei contemporani. Părea un fel de parte a doua, orală
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
our new friends”. Urmase În același an telefonul de la Fundația Culturală Iudaică prin care eram solicitat, la cererea sa, să-l prezint audienței cu ocazia decernării Premiului pentru Literatură. În anul următor, insistase să fiu eu cel care să-l intervieveze În cadrul Programului Literar Ierusalim, dedicat celor mai importanți scriitori evrei de astăzi. Eram surprins și flatat de afecțiunea marelui scriitor al Americii, deloc ușor de abordat sau apropiat, dar mă Îndoiam că i-am intuit corect contradicțiile, știam că sunt
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
dat, iar sistemul propriu de cunoaștere, înghețat, devenea stabil și eficace. Am mai făcut niște experiențe timp de vreo lună și toate lucrurile au mers bine. După aceea am fost instruiți pentru permutări, nu? — Cam așa ceva. Am testat și am intervievat douăzeci și șase din aproape cinci sute de Computatori, toți sănătoși tun, fizic și psihic, capabili să-și controleze emoțiile și sentimentele. Ne-a luat foarte mult timp, pentru că au fost aspecte pe care nu le-am putut lămuri doar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
Aderca), cronicii dramatice (Monica Lovinescu), cronicii plastice (N. Argintescu-Amza), cronicii muzicale (Ion Biberi, Mircea Brucăr), cronicii ideilor (Edgar Papu) etc. Valoarea revistei este dată de rubrica de interviuri-convorbiri deținută de Ion Biberi sub titlul „Lumea de mâine”, în cadrul căreia sunt intervievați Tudor Arghezi, F. Aderca, G. Călinescu, Al. Rosetti, George Enescu, I.D. Gherea, Alice Voinescu, Petru Comarnescu, Basil Munteanu, Anton Bibescu, Ion Sava, H. Zambaccian ș.a. Poezie semnează Constantin Tonegaru, Petru Sfetca, Ion Vinea, Sanda Movilă, Octav Sargețiu, Isaiia Răcăciuni, George
DEMOCRAŢIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286731_a_288060]
-
rând) că „legile sunt proaste”, nu înseamnă că ei au comparat legislația pe plan mondial și au ajuns la această concluzie; mult mai probabil este că au primit frecvent și chiar recent această informație din mass-media. Dacă 24% din populația intervievată cu ocazia Barometrului de opinie publică din octombrie 2003 considera că „aproape” toți judecătorii sunt corupți și 18% că „aproape toți” polițiștii sunt corupți, este foarte probabil că explicația constă în modul în care au fost „vizualizate” în mass-media sistemul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
este de tip LSMS (Living Standard Measurement Survey) și conține informații despre venitul și consumul gospodăriei, despre bunurile durabile și caracteristicile membrilor gospodăriei (educație, sănătate, statut ocupațional etc.). Ancheta se realizează în fiecare an în valuri lunare, astfel încât anual sunt intervievate circa 36.000 gospodării. Din 1995 până în 1997 găsim circa 3.000 de gospodării care au fost intervievate în fiecare an (toate în valurile lunare din primul trimestru) și care pot fi utilizate pentru scopul studiului. Gospodăriile sunt compuse din
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
durabile și caracteristicile membrilor gospodăriei (educație, sănătate, statut ocupațional etc.). Ancheta se realizează în fiecare an în valuri lunare, astfel încât anual sunt intervievate circa 36.000 gospodării. Din 1995 până în 1997 găsim circa 3.000 de gospodării care au fost intervievate în fiecare an (toate în valurile lunare din primul trimestru) și care pot fi utilizate pentru scopul studiului. Gospodăriile sunt compuse din indivizi intervievați anual, dar și din cei care dispar din panel (prin divorț, moarte, căsătorie etc.) sau apar
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
relație directă cu perioada de timp în care individul trăiește în sărăcie și cum nu avem nici un control asupra istoriilor de viață ale indivizilor care au părăsit ancheta sau au intrat ulterior în panel, suntem constrânși să analizăm doar indivizii intervievați în toți cei trei ani (circa 6.000 de cazuri). Există două tipuri de mobilitate în subeșantionul-panel: a) „mobilitatea gospodăriei” (unele gospodării părăsesc ancheta din cauza mobilității teritoriale sau a decesului); și b) „mobilitatea indivizilor” (doar unii indivizi dispar de la an
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
părăsesc ancheta din cauza mobilității teritoriale sau a decesului); și b) „mobilitatea indivizilor” (doar unii indivizi dispar de la an, la an chiar dacă gospodăria este încă anchetată). Pentru prima categorie ar trebui să avem un identificator al gospodăriilor selectate inițial să fie intervievate în fiecare an, pentru a putea compara caracteristicile gospodăriilor intervievate în toți cei trei ani cu gospodăriile care au dispărut și astfel să decidem în ce măsură este distorsionat subeșantionul. În lipsa acestei informații, comparăm gospodăriile anchetate în toți cei trei ani cu
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
mobilitatea indivizilor” (doar unii indivizi dispar de la an, la an chiar dacă gospodăria este încă anchetată). Pentru prima categorie ar trebui să avem un identificator al gospodăriilor selectate inițial să fie intervievate în fiecare an, pentru a putea compara caracteristicile gospodăriilor intervievate în toți cei trei ani cu gospodăriile care au dispărut și astfel să decidem în ce măsură este distorsionat subeșantionul. În lipsa acestei informații, comparăm gospodăriile anchetate în toți cei trei ani cu celelalte gospodării intervievate în 1995 (primul trimestru) și stabilim dacă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
an, pentru a putea compara caracteristicile gospodăriilor intervievate în toți cei trei ani cu gospodăriile care au dispărut și astfel să decidem în ce măsură este distorsionat subeșantionul. În lipsa acestei informații, comparăm gospodăriile anchetate în toți cei trei ani cu celelalte gospodării intervievate în 1995 (primul trimestru) și stabilim dacă există diferențe semnificative între cele două grupări. Dacă gospodăriile pentru panel au fost alese utilizându-se aceeași metodă ca și în cazul celorlalte (ce urmau să fie anchetate doar în primul an), am
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
același lucru cu mobilitatea indivizilor de la o gospodărie la alta) este mai mult o caracteristică a familiilor nucleare și a celor urbane. Totodată, gospodăriile sărace au o probabilitate mai ridicată de a nu se muta și astfel de a fi intervievate mai târziu sau de a accepta să răspundă intervievatorului din nou). Pe lângă acest tip de mobilitate, trebuie să reperăm și mișcările indivizilor în interiorul gospodăriilor care pot distorsiona rezultatele într-un mod diferit - indivizii sunt eterogeni și mișcările lor schimbă caracteristicile
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]