1,905 matches
-
Succesul va depinde în mare parte de modul în care sunt formulate și adresate întrebările, precum și de cât de confortabil din punct de vedere psihologic se simt subiecții în cursul interviului. Mai târziu, în relația intervievată-intervievator, intervin factori ca sexul intervievatului, lungimea (durata) interviului, prezența altor persoane și cât de nepărtinitor, de interesat apare intervievatorul. Creșterea valenței cognitive a dezvăluirilor include o serie de strategii: posibilitatea de a oferi intervievatei o serie de oportunități de-a lungul interviului prin care aceasta
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
cursul interviului. Mai târziu, în relația intervievată-intervievator, intervin factori ca sexul intervievatului, lungimea (durata) interviului, prezența altor persoane și cât de nepărtinitor, de interesat apare intervievatorul. Creșterea valenței cognitive a dezvăluirilor include o serie de strategii: posibilitatea de a oferi intervievatei o serie de oportunități de-a lungul interviului prin care aceasta să dezvăluie violența; formularea întrebărilor într-o asemenea manieră, încât să fie evitate întrebările directe cu tentă agresivă, ca, de exemplu, „Ai fost vreodată abuzată?”; acceptarea necondiționată de către intervievată
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
formularea întrebărilor într-o asemenea manieră, încât să fie evitate întrebările directe cu tentă agresivă, ca, de exemplu, „Ai fost vreodată abuzată?”; acceptarea necondiționată de către intervievată; colaborarea cu aceasta; manifestarea din partea intervievatorului a unei atitudini empatice; selectarea cu atenție a intervievatelor și pregătirea lor pentru a se dezvolta o relație bună; ascultarea activă; observarea; oferirea de feedback; parafrazarea; sumarizarea; reflectarea. Vom prezenta în continuare o analiză calitativă (studii de caz) în cazul a trei deținute din totalul celor intervievate. Studiul de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
atenție a intervievatelor și pregătirea lor pentru a se dezvolta o relație bună; ascultarea activă; observarea; oferirea de feedback; parafrazarea; sumarizarea; reflectarea. Vom prezenta în continuare o analiză calitativă (studii de caz) în cazul a trei deținute din totalul celor intervievate. Studiul de caz 1 M.E. - născută în B. pe data de 15.10.1956. Fiica lui I. și M. Inculpata nu-și cunoaște frații (a auzit de existența unui singur frate). Mama a avut încă două surori și un frate
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
deținuți dintre cei 42.815 existenți la 31 decembrie 2003. Raportul este foarte mic, având în vedere că mulți deținuți au probleme psihologice, la care se adaugă cele medicale, familiale, economice și sociale. Prezența specialiștilor este reclamată de toți cei intervievați, acuzând numărul redus și chiar absența acestora: „Avem nevoie de educatori... am greșit... dacă am fi ajutați să vedem altfel lucrurile... să descoperim partea noastră cea bună... să ne încurajeze cineva... ne simțim singuri... abandonați...” (afirmă G.V.); ,,oameni care să
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
care trebuie menționat este existența unui procent mare de consumatori de droguri injectabile și o vârstă mică de debut a consumului. Studiul „Copiii străzii și drogurile” realizat de Organizația Salvați Copiii în 2003 evidențiază faptul că 39% din totalul subiecților intervievați sufereau de o boală cu transmitere sexuală. Aceeași sursă ne indică 86,5% de consumatori de substanțe inhalante, marea majoritate a acestora fiind consumatori zilnici. Față de studiile anterioare în care se făceau referiri numai la consumul de „aurolac”, ieftin și
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
altă parte, sunt conștienți că pentru a ști dacă ai sau nu o infecție cu transmitere sexuală trebuie să apelezi la medic, să-ți faci analize. Acest lucru nu garantează și inițiativa de a se prezenta la medic, întrucât copiii intervievați nu pot beneficia de servicii medicale, nefiind înscriși la un medic de familie. Chiar însoțiți de lucrătorii sociali, copiii întâmpină multiple bariere birocratice pentru a avea acces gratuit la analize medicale. În cazul în care ar afla că au o
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
Este de așteptat să existe în aceste răspunsuri o anumită doză de conformism favorizată de faptul că viața sexuală nu este ceva cunoscut despre care poți vorbi mai ușor în general/teoretic. Incidența infecțiilor cu transmitere sexuală Cei mai mulți dintre copiii intervievați declară că au fost testați pentru HIV (24%), sifilis (24%) hepatită B (20,2%) și C (9,3%), în timp ce 27,9% nu au făcut nici un test. 63,6% dintre ei declară că nu au avut nici o infecție cu transmitere sexuală
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
supună bărbatului și este posibil ca acest procent mai mic să se datoreze dorinței familiilor de a considera nepotrivit ca fetele să participe la cercetare, această „onoare” revenind mai mult băieților. ● Componența familiei În ceea ce privește numărul de membri în familiile copiilor intervievați, se observă că 73,8% dintre acestea au mai mult de patru membri. Acest procent ridicat este confirmat de datele existente la nivel național asupra populației rome, care relevă o creștere demografică datorată natalității semnificativ mai mari decât în cazul
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
este confirmată de menționarea printre infecțiile transmisibile pe cale sexuală a altor boli, grave, dar nu infecție cu transmitere sexuală: cancer, TBC, leucemie, diabet. Un alt factor cu influență asupra nivelului de informare este reprezentat de școala/educația precară a copiilor intervievați. Mulți dintre ei sunt beneficiari ai programelor derulate de organizația Salvați Copiii și alte ONG-uri prin care se încearcă reluarea școlii de către copiii care au depășit vârsta corespunzătoare nivelului lor școlar. Surse de informare 21% dintre ei afirmă că
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
legată de speranța unui ajutor material sau de îndrumare. Este, de asemenea, posibil ca cei care le-au menționat să fie deja asistați de ONG-uri. ● Consecințe Cea mai importantă consecință a infecțiilor cu transmitere sexuală, percepută de copiii romi intervievați, este moartea, doar 3 copii afirmând că moartea este consecința bolii SIDA, iar în cazul celorlalte te poți vindeca. Conștientizarea riscului de a infecta și alte persoane este aproape inexistentă, doar 3,7% (5 subiecți) afirmând că poți infecta alte
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
alte persoane dacă ai o infecție cu transmitere sexuală. Teama de moarte este asociată cu SIDA, ceea ce confirmă reacția de respingere a celor infectați prezentă la o mare parte a populației, nu numai la romi. Totuși, o treime dintre cei intervievați (32,6%) nu știu ce consecințe pot avea infecțiile cu transmitere sexuală, un alt argument pentru programele de educare care să se adreseze comunităților de romi, dar și populației majoritare. Prezentarea surselor de informare asupra consecințelor infecțiilor cu transmitere sexuală confirmă rolul
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
De aceea, programele de informare privind HIV/SIDA și infecțiile cu transmitere sexuală desfășurate în școli trebuie continuate și extinse, cursurile de „educație pentru sănătate” recent introduse în programele școlare răspunzând unei nevoi reale. ● Modalități de protecție Majoritatea copiilor romi intervievați (54,8%) identifică folosirea prezervativului drept modalitate de protecție împotriva infecțiilor cu transmitere sexuală, dar și abstinența (6,7%), folosirea de mănuși la contactul cu sângele sau folosirea seringii de către o singură persoană (4,5%). 8,1% consideră că, pentru
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
arată incidența crescută a drogurilor, dacă nu în rândul copiilor romi, cel puțin în preajma lor, fapt care este îngrijorător prin aceea că poate conduce la formarea unor stiluri de viață/comportamente cu potențial deviant ridicat. 4,4% dintre copiii romi intervievați declară că au consumat droguri, dintre cei 6 copii, 4 încă mai consumă. Unul dintre ei consumă aurolac, probabil având legături cu strada, iar ceilalți 3 tutun. Unul singur declară că a consumat marijuana, dar nu mai consumă. Având în
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
sexuală și comportamentul lor. Chiar dacă aparent știu care sunt modalitățile de protecție împotriva infecțiilor cu transmitere sexuală, le este greu să țină cont de acestea. La o scară mai redusă, acest lucru pare a fi valabil și pentru copiii romi intervievați. În ceea ce privește drogurile, copiii străzii par să cunoască mai mult din experiența proprie sau imediată, în timp ce copiii romi cunosc multe persoane care se droghează, chiar dacă ei nu o fac. Consumul de droguri în rândul copiilor străzii este mult mai prezent decât
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
serviciile de sănătate, lipsa de informații și persistența unor percepții greșite despre transmiterea HIV. Cercetările desfășurate printre comunitățile de rromi din București și din zonele înconjurătoare arată că înțelegerea noțiunilor de HIV/SIDA este deficitară. Dintre cei 57% de subiecți intervievați care terminaseră școala primară, doar 28% dețineau informații corecte despre HIV/SIDA. Aproximativ 29% dintre persoanele intervievate în cadrul studiului nu aveau idee ce este HIV/SIDA, iar alte 42% aveau doar o înțelegere parțială a acestor noțiuni. Doar 15% aveau
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
în special în zonele sărace și în rândul minorității rrome (tabelul 12). Datele rezultate din barometrul de opinie publică realizat în octombrie 2002 de către Fundația pentru o Societate Deschisă și Metro Media Transilvania au arătat că 83,6% dintre cei intervievați au apreciat că o asemenea măsură era necesară, iar 80% considerau că această măsură ar trebui extinsă și la elevii din clasele V-VIII. Deși acest tip de suport este mai bine primit de către familiile sărace, marea majoritate a populației
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
marea majoritate a populației (80%) consideră că el trebuie acordat tuturor copiilor (așa cum se întâmplă, de fapt, în momentul actual), și nu doar celor proveniți din familii sărace. La data realizării cercetării, evoluția programului era pozitivă, 92,2% dintre cei intervievați care aveau în întreținere copii în ciclul primar afirmând că aceștia au primit zilnic corn și lapte. Utilitatea acestui suport este neîndoielnică, afectând pozitiv o mare parte a copiilor școlari. Tabelul 12. „Pentru copilul dvs., cornul cu lapte...” (%)* Quintile de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
bună, din familii cu nivel de trai scăzut. Selecția elevilor a fost realizată de către profesorii diriginți sau de cadrele didactice care predau la clasele a VIII-a. În această selecție s-a ținut cont și de posibilitatea ca părinții elevilor intervievați să poată participa la interviurile cu părinții pentru a obține o imagine cât mai completă asupra problematicii studiate. În general, elevii s-au arătat nu numai interesați de temele abordate pe parcursul interviului, ci au dovedit și o atitudine realistă vizavi
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
dovedit și o atitudine realistă vizavi de propria situație sociofamilială și influența acesteia asupra traseului lor educațional și profesional. Cel mai important aspect sesizat este faptul că situația materială precară a familiilor influențează direct participarea și performanțele școlare ale elevilor intervievați. Majoritatea elevilor au primit rechizite școlare gratuite, dar există, atât în mediul urban, cât și în mediul rural, elevi care nu au beneficiat de aceste rechizite și ale căror familii nu le-au putut asigura necesarul de rechizite. Calitatea pregătirii
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
asigura necesarul de rechizite. Calitatea pregătirii școlare a elevilor proveniți din familii sărace este influențată negativ de imposibilitatea părinților de a achiziționa manualele sau culegerile de probleme solicitate de cadrele didactice la materii precum matematică sau limbi străine. Dintre elevii intervievați, atât cei cu rezultate slabe, cât și cei cu rezultate bune la învățătură au obținut rezultate foarte slabe la simularea pentru examenul de capacitate, atât în mediul urban, cât și în rural. Notele de 6-7 au fost maxime, obținute la
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
învățătură au obținut rezultate foarte slabe la simularea pentru examenul de capacitate, atât în mediul urban, cât și în rural. Notele de 6-7 au fost maxime, obținute la geografie sau istorie, cele mai mici fiind obținute la matematică. Toți elevii intervievați, indiferent de mediul de rezidență, au declarat că intenționează să continue școala după clasa a VIII-a, dar opțiunile școlare sunt diferite în funcție de mediul de rezidență și de rezultatele școlare obținute atât pe parcursul celor patru ani de gimnaziu, cât și
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
școlare sunt diferite în funcție de mediul de rezidență și de rezultatele școlare obținute atât pe parcursul celor patru ani de gimnaziu, cât și la simularea examenului de capacitate din iarnă. Astfel, în mediul urban, după terminarea clasei a VIII-a, majoritatea elevilor intervievați intenționează să opteze pentru o școală profesională sau, în cazul în care rezultatul de la examenul de capacitate nu va fi satisfăcător, pentru o școală de arte și meserii. În cazul elevilor buni din mediul urban, există intenția continuării școlii la
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
și ale cadrelor didactice rezultă că în special elevii din familii numeroase sau cei cu rezultate foarte slabe la învățătură părăsesc sistemul de învățământ fără o pregătire profesională pentru a lucra în străinătate. În special în mediul rural majoritatea elevilor intervievați au în familie cel puțin un membru care lucrează în străinătate, mai ales în Italia. Pentru acești elevi, dar în special pentru băieți, alternativa muncii în străinătate constituie principala opțiune. O altă temă abordată în cadrul discuțiilor de grup a fost
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
aceste costuri este foarte scăzut. Din acest punct de vedere, un număr foarte mic de elevi, în principal cei cu rezultate bune din mediul urban, au participat pe o perioadă scurtă de timp la aceste cursuri. De asemenea, dintre elevii intervievați, numai unul - din mediul urban - are calculator personal. Având în vedere faptul că pe piața muncii foarte mulți angajatori condiționează angajarea de capacitatea de a lucra cu calculatorul, putem concluziona că mulți dintre elevii provenind din medii defavorizate au acces
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]