35,691 matches
-
Popa care a făcut și face în continuare fapte de laudă mobilizând și pe alții, cu multă dăruire, cu eforturi financiare, cu destule riscuri, modest și cinstit, fără a aștepta laude sau recompense, astfel că l-am solicitat pentru un interviu că să aflăm mai multe chiar din relatările dumnealui. Monica L. Corleanca: V-aș ruga să ne spuneți ce v-a determinat să plecați din țară și cum a fost drumul spinos al înstrăinării? Neculai Popa: Doamna dragă, eu nu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
-ne din tine, Iubire născătoare ... Eu nu mă joc ci ființă -i preludica splendoare Râzând la vamă morții sub Textul Înstelat ! Memoria opturată? Acum vreo 25 de ani... Motto: Orb să fii să nu vezi destinul major al culturii române. [Interviu cu Paul Anghel]. Scânteia tineretului, organ al pecereului. “Laudă vrednicilor semănători!” Scânteia, 49, nr. 11809, 9 aug 1980 (ibidem) Tovarășul prolific al lui PopescuDumnezău, gen. Pleșiță, Mortoiu și liota, Paul Anghel era înainte de „revoluție” editat pe banii Ministerului kulturii, în
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
în restaurantul Caru’ cu Bere din spatele Postei Centrale, astăzi Muzeul Național de Istorie al României (Marin Voican-Ghioroiu). Cărtărescu îl acuză pe Zavaidoc că a pus la cale uciderea Zarazei. Folclor urban. Defăimare a adevărului. Fiica sa Constantă spunea într-un interviu acordat în 2006 ziaristului Jean Dumitrașcu: „Tatăl meu avea dușmani din invidie. Văd că și acum are. Au inventat tot felul de minciuni.” Semnificative sunt cuvintele celebrului sau cântec:„Sânge rău de ce mi-aș face/ Și pe cine să te
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
o formație, soțul ei grecul Perlidis cântă la clarinet, apoi fetițele lor, Olga, Gilly și Paula, prima cântă la vioară, cealaltă la pian, iar Paula la acordeon. Cumnată lui Zavaidoc era absolventa de conservator, iar cumnatul cântă la vioară. În interviul acordat ziaristului, scriitorului Jean Dumitrașcu, fiica lui Zavaidoc, Constantă Zavaidoc, spune despre tatăl său că era darnic, avea mulți bani, era proprietarul a trei mașini cu șofer angajat. Ajuta cu bani studenții de la Conservator, oferea haine oamenilor sârmani. Fiica celebrului
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
poeme (două: Ochiul inimii și Bicicleta Van Gogh), dar și rubricile din "Orizont", "Adevărul", "Plai cu boi" ne-au încîntat prin inteligență, vioiciune jucăușă, umor, dublate de o civilitate ce împiedică alunecarea în exces și vulgaritate. Calități evidente și în interviul cu Robert Șerban din ORIZONT nr. 5, din care aflăm că Marcel Tolcea are - de la 28 mai - o jumătate de secol. Pare greu de crezut, fiindcă în ciuda titlurilor și funcțiilor - profesor universitar, director al Muzeului de Artă din Timișoara, proprietar
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10566_a_11891]
-
puțin de patru cazinouri și săli de jocuri, care numai prin aspectul lor oribil sfidează, jignesc ambianța orașului, spiritul locului". S-ar putea adăuga și nenumăratele sex shop-uri, la fel de inestetice, aflate pe toate marile bulevarde. Nu trebuie ratat nici interviul doamnei Ileana Mălăncioiu, "Numai El ne mai poate salva". Nu vă spunem cine e El, ca să-l citiți. l Doar cîteva excepții greu de digerat, în număr. De exemplu Mihai Iovănel, care crede că a vorbi de sus fără un
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10566_a_11891]
-
literatura adusă în discuție, nici din personajul feminin, nici din femeia etern feminină care i-a fost model. Și nici măcar din bărbații-autori. De-ale scrisului În numărul 79, din 3-9 iunie, al SUPLIMENTULUI DE CULTUR|, Ioan T. Morar dă un interviu despre cum e să fii prozator înainte și după romanul de debut. O discuție de citit, în jurul unui sentiment care nu se măsoară în număr de pagini tipărite și în notorietate de librărie: "Scriitorul absolut este acela care nu mai
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10566_a_11891]
-
glume cu Ovidiu Șimonca? Nu ar rîde și curcile aviare de noi? Cam în situația asta se află colegii de la Observatorul cultural. O doamnă egală sieși În numărul din 15 mai-14 iunie 2006 al revistei Cuvîntul, poeta Ileana Mălăncioiu, în interviul luat de Laura Albulescu, se dovedește aceeași doamnă discretă și fermă pe care o știm și o prețuim cu toții. Ceea ce impresionează la Ileana Mălăncioiu este aerul elegant cu care știe să-și etaleze intransigența, un fel de neputință de a
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10610_a_11935]
-
sută de ani sau a unor ghiduri care propun rețeta sigură a succesului în ziua de azi) și el se referă mai degrabă la anii de început ai capitalismului decît la realitatea contemporană. Scrie Monica Heintz: "Nu am întîlnit în interviurile mele nici o referire la valorile esteticii consumului (Bauman, 1998), la o viață echilibrată și nici un gînd despre lauda lenii (Russel, 1976) sau dreptul de a fi leneș (Lafargue, 1994). Etica muncii capitaliste (stilul occidental) înseamnă pentru majoritatea celor intervievați muncă
Radiografia unui eșec by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10591_a_11916]
-
11) Studiul Monicăi Heintz este elaborat pe cele trei niveluri care caracterizează orice scriere antropologică serioasă: descrierea fenomenului, încadrarea sa în contextul social economic și concluziile de ordin teoretic trase în urma analizării acestuia. În descrierea fenomenului autoarea se folosește de interviurile pe care le-a luat în perioada stagiului de un an petrecut în țară, dar și din experiența directă de la cele trei locuri de muncă în care a activat. Stagiul în cele trei unități complet diferite ca organizare și ca
Radiografia unui eșec by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10591_a_11916]
-
11,5 milioane de locuitori, soarele care indică la amiază nordul...), referința literară obligatorie poartă numele Alinei Diaconu. Pe 21 aprilie 2006, în locuința sa din cartierul San Telmo, cunoscuta scriitoare argentiniană a avut amabilitatea de a-mi acorda un interviu legat de trecutul său românesc. Traducerea îmi aparține. - Ați scris undeva că, pentru dumneavoastră, realitatea este doar o sursă de inspirație. Aș vrea să vă întreb dacă romanul Penultima călătorie, tradus și în română, este sau nu un roman autobiografic
Cu Alina Diaconu despre Borges by Theodor Tudoriu () [Corola-journal/Journalistic/10583_a_11908]
-
ușor înțeleasă, dar aici foarte puțină lume vorbea franceza. Și în cele din urmă, cam după doi ani, am început să scriu în spaniolă. în 62-63 scriam deja în spaniolă. Primul roman l-am publicat în 1975. - Este foarte cunoscut interviul pe care i l-ați luat lui Borges, recent republicat în traducere franceză. Aș vrea să vă întreb ce impresie v-a făcut atunci celebrul scriitor. Sunt unul dintre marii săi admiratori, dar citind acel interviu mi-am spus că
Cu Alina Diaconu despre Borges by Theodor Tudoriu () [Corola-journal/Journalistic/10583_a_11908]
-
1975. - Este foarte cunoscut interviul pe care i l-ați luat lui Borges, recent republicat în traducere franceză. Aș vrea să vă întreb ce impresie v-a făcut atunci celebrul scriitor. Sunt unul dintre marii săi admiratori, dar citind acel interviu mi-am spus că cei care spun că era "reacționar" au dreptate. Afirmațiile despre rase, cele privindu-i pe mexicani... - Da, era teribil. Dar eu cred că este vorba de un joc. Le spunea tuturor că în tinerețe fusese comunist
Cu Alina Diaconu despre Borges by Theodor Tudoriu () [Corola-journal/Journalistic/10583_a_11908]
-
a făcut multe afirmații pour épater le bourgeois, pentru a provoca mici scandaluri. Cred că este scriitorul cel mai mare pe care l-a produs această țară. Ca persoană, era foarte amabil, foarte natural, foarte cult și foarte modest. Înaintea interviului, îmi aduc aminte că i-am telefonat așteptându-mă ca o secretară să planifice întâlnirea pentru o dată îndepărtată. Cineva mi-a răspuns și am cerut să vorbesc cu domnul Borges. "Sunt Borges." "Vai, maestre..." Nu, nu, nu-mi spuneți maestre
Cu Alina Diaconu despre Borges by Theodor Tudoriu () [Corola-journal/Journalistic/10583_a_11908]
-
Două puncte tari în acest număr: o splendidă scrisoare a lui N. Steinhardt către Constantin Noica precedată de o confesiune a lui Gabriel Liiceanu pentru cei care au urechi de auzit și ochi de citit și un spumos, un miezos interviu al lui Dan C. Mihăilescu. Cităm fragmentar de aici câteva sfaturi pentru un critic tînăr: "Să cauți să debutezi cu un volum unitar, rotund, de cercetare, nu de publicistică. Să nu-ți faci nici o umbră de iluzie în ce privește respectul reciproc
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10587_a_11912]
-
Dacă există (și există!), în Universitate, un grup de oameni care să poarte eticheta natural born teacher, profesorul Paul Cornea e căpetenia lor. Fiind (a recunoscut-o într-o discuție mai veche) dascăl înainte de orice altceva, a acceptat, se vede, interviul de față ca pe un exercițiu de pedagogie. Subtilă, neorgolioasă, lipsită de ostentație. Și ca pe un mic îndreptar (unii ar zice de pe margine, dar nu, pe profesorul nostru nici o determinare, biologică sau socială, n-o să-l împingă acolo...) al
Paul Cornea - "Cu cît anii trec, cu atît resimt mai puternic atracția literaturii" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10541_a_11866]
-
ați schimba? Mă tem că întrebarea deschide o cutie a Pandorei. Pentru a vă răspunde corect, fără eschive și generalități moarte, ar fi nevoie să vorbim mult și pe îndelete, nu să alocăm temei un punct printre altele într-un interviu, prin forța lucrurilor, de dimensiuni modice. De aceea, mă voi rezuma la o schiță a unei schițe, la enunțarea cîtorva principii și puncte de vedere, referindu-mă doar la învățămîntul superior, pe care-l cunosc mai bine. Și asta nu
Paul Cornea - "Cu cît anii trec, cu atît resimt mai puternic atracția literaturii" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10541_a_11866]
-
Simona Vasilache Cred că nu e discuție (purtată între intelectuali, dar nu numai...) în care să nu vină vorba despre cît muncim, cît învățăm, ce fel de școală și ce fel de țară e asta a noastră. Așa că am gîndit interviul pe care-o să-l citiți mai jos ca pe un text (test?) care să aducă părerea unui specialist, autoarea unui studiu de antropologie cu viză literară, Etica muncii la românii de azi, premiat, ca debut, de România literară. A
"Absurditatea birocrației și obișnuința de a ocoli regulile sînt frecvente și în Vest." by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10622_a_11947]
-
drepte ale celui căruia i se spunea căpitanul ..., habar nu avea." (p. 69) Martoră a confruntărilor de idei dintre Dinu și Schechter, Sisi își formulează propriile sale teorii în legătură cu antisemitismul interbelic și Garda de Fier. Ele sunt prezentate într-un interviu acordat Televiziunii italiene cu ocazia unei vizite la Roma făcute în anii '80, la invitația cumnatei sale. Deloc atentă la ceea ce astăzi se înțelege prin sintagma political corectness, bătrâna aristocrată expune un punct de vedere foarte nuanțat, cu seninătatea celui
Învingători și/sau învinși by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10634_a_11959]
-
la ordinele șefilor. La cealaltă extremă se plasează marii șacali. Sunt figuri binecunoscute nu pentru contribuțiile la elaborarea legilor sau pentru participarea la dezbateri, ci pentru declarațiile de pe holurile Parlamentului. Nu se știe de ce, presa se bulucește să le ia interviuri, să afle ce-au mai clocit în lungile absențe din viața politică de fiecare zi. Veți spune că jurnaliștii sunt complicii lor, de vreme ce ni-i vâră pe gât cu atâta insistență. Se prea poate. După cum e la fel de plauzibil ca, stând
Barba de-un miliard de dolari by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10633_a_11958]
-
indurate în închisoare au ajutat-o să scrie o carte autobiografica despre tinerețea să furată publicată la Editions Seuil, din Paris. Ea își semnează cărțile cu numele său de căsătorie, Oana Orlea” - cf. Orlea, Oana, “Ia-ți boarfele și mișcă!!” interviu realizat de Mariana Marin, Editura Cartea Românească, București și cf. wikipedia. E-O VREME e-o vreme pe placul meu: ploioasa cu blesteme: ghirlande de voci de păsări frământa și neliniștesc aerul - la culme spinările cerului se freacă - una de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
rând, locul întâi în lume...Am văzut multe parcuri în America, că am vizitat 25 de state din cele 50, câte au Statele Unite...Iar în Canada am vizitat vreo cinci... D.C.: Atunci urmează să vă mai provoc o dată la un interviu, când va fi gata cartea... C.P.: Să dea Dumnezeu să fim sănătoși și să putem publică... D.C.: Un mesaj scurt pentru americani și canadieni, să fie țări, să nu se întoarcă în țară... C.P.: Doamne ferește! Să vină, să ne ajute
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
și sunt inca presiuni pentru dispariția limbii, culturii și populației românești decimata destul în ulti mii șaptezeci de ani de ocupație rusească, plus sărăcia . M-am gândit că românii nu știu prea mult despre domnul Neculai Popa din Los Angeles, Interviu cu domnul Neculai Popa care a făcut și face în continuare fapte de laudă mobilizând și pe alții, cu multă dăruire, cu eforturi financiare, cu destule riscuri, modest și cinstit, fără a aștepta laude sau recompense, astfel că l-am
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Popa care a făcut și face în continuare fapte de laudă mobilizând și pe alții, cu multă dăruire, cu eforturi financiare, cu destule riscuri, modest și cinstit, fără a aștepta laude sau recompense, astfel că l-am solicitat pentru un interviu că să aflăm mai multe chiar din relatările dumnealui. Monica L. Corleanca: V-aș ruga să ne spuneți ce v-a determinat să plecați din țară și cum a fost drumul spinos al înstrăinării? Neculai Popa: Doamna dragă, eu nu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
-ne din tine, Iubire născătoare ... Eu nu mă joc ci ființă -i preludica splendoare Râzând la vamă morții sub Textul Înstelat ! Memoria opturată? Acum vreo 25 de ani... Motto: Orb să fii să nu vezi destinul major al culturii române. [Interviu cu Paul Anghel]. Scânteia tineretului, organ al pecereului. “Laudă vrednicilor semănători!” Scânteia, 49, nr. 11809, 9 aug 1980 (ibidem) Tovarășul prolific al lui PopescuDumnezău, gen. Pleșiță, Mortoiu și liota, Paul Anghel era înainte de „revoluție” editat pe banii Ministerului kulturii, în
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]