6,822 matches
-
epuizat; joggingul amplifică mișcările respiratorii. Prin creșterea capacității pulmonare, prin creșterea volumelor respiratorii, joggingul mărește eficiența respirației prin diminuarea frecvenței respiratorii, prin creșterea cantității de oxigen pe inspirație realizată, prin îmbunătățirea schimbului de gaze la nivel tisular. joggingul îmbunătățește tranzitul intestinal, având ca efect o digestie ușoară, un apetit de mâncare crescut, o absorbție mai bună a elementelor nutritive din alimentație și eliminarea constipației; joggingul stimulează somnul odihnitor. Prin relaxarea produsă ca urmare a alergării, după o perioadă tensionată de muncă
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
26 sexe, întreruperea fumatului a fost condiționată de numărul anilor de practică a joggingului; joggingul reduce riscul de cancer de col uterin și de colon la practicanții de jogging, comparativ cu sedentarii. Efortul aerob ajută organismul joggerilor să scurteze tranzitul intestinal, scăzând, în opinia specialiștilor, expunerea mucoasei intestinului gros la acțiunea agenților cu potențial de cancer. De asemenea, practicarea regulată a alergării ușoare, fără scop competițional, ajută la diminuarea riscului de cancer la sistemul de reproducere la femei; joggingul stimulează sistemul
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
Administrarea acută în doză mică de nicotină, similar dozei introduse în organism prin fumatul moderat, produce o creștere ușoară a frecvenŃei cardiace și tensiunii arteriale. Efectele nicotinei asupra tractului gastrointestinal sunt reprezentate de creșterea secreŃiei acide gastrice și stimularea peristaltismului intestinal, stimularea centrului vomei. RespiraŃia este stimulată prin acŃiune asupra corpusculilor carotidieni și aortici. Asupra sistemului nervos central nicotina are efecte stimulante determinând tremor, diminuarea emoŃiilor, creșterea capacităŃii de concentrare. Fumatul se asociază cu efecte metabolice datorate creșterii secreŃiei suprarenale de
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
alt factor endogen cu rol în protecŃia antiulceroasă. InfecŃia cu Helicobacter pylori se asociază pozitiv cu fumatul, iar succesul terapiei în tratarea infecŃiei scade la fumători (239). Fumatul pare să aibă efect de potenŃare a progresiei gastritei atrofice și metaplaziei intestinale la pacienŃii infectaŃi cu Helicobacter pylori. Fumatul are efect de scădere a eficienŃei unor tratamente antiulceroase. Astfel are loc o scădere a absorbŃiei cimetidinei, în timp ce efectele asupra metabolizării unor medicamente precum omeprazolul, par a nu fi semnificative. 64 3.9
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
constipației Împotriva constipației se masează cu o mișcare circulară și centrifugă porțiunea de tegument dintre degetul arătător și degetul mare, stimulându-se astfel travaliul intestinelor și favorizând evacuarea deșeurilor. Practicat cu regularitate, acest masaj restabilește în câteva zile un tranzit intestinal normal. Atenție! Femeile gravide vor evita acest exercițiu. Calmarea durerilor de cap O serie de masaje calmante efectuate cu degetul arătător acționează eficient asupra acestui tip de durere. Se stimulează cu blândețe punctul situat în spatele urechii, pe osul craniului, se
Automasajul, Hidroterapia Si Zooterapia. Terapii Alternative by VIOLETA BIRO [Corola-publishinghouse/Science/1870_a_3195]
-
cupe metalice pe pereții cărora se găsesc niște magneți, care crează un câmp magnetic vertical. Apa magnetizată are proprietatea de revigorare generală a organismului. Efectele cele mai bune s-au observat în cazuri de hipertensiune, ulcer gastric, tulburări de tranzit intestinal, diabet, diverse nevralgii. Cura cu apă magnetizată: timp de două saptămâni se bea doar apă ținută timp de 8-12 ore în cupa cu magneți, se fac apoi două săptămâni de pauză, după care cura se poate relua. Cupele pentru magnetizarea
Automasajul, Hidroterapia Si Zooterapia. Terapii Alternative by VIOLETA BIRO [Corola-publishinghouse/Science/1870_a_3195]
-
o mare bogăție și varietate de ape minerale ce fac parte din această grupă. Valoarea lor terapeutică poate fi pusă în evidență atât prin consumul intern, cât și prin folosirea în cadrul unor proceduri hidroterapeutice. În afara acțiunii lor asupra proceselor enzimatice intestinale, unele ape minerale alcaline produc și o creștere a contracțiilor tubului digestiv, mărind astfel tranzitul intestinal. Aceste ape minerale acționează de fapt asupra metabolismului general al organismului, îndeosebi asupra celui glucidic, al grăsimilor și proteinelor. Apele minerale alcaline oferă protecție
Automasajul, Hidroterapia Si Zooterapia. Terapii Alternative by VIOLETA BIRO [Corola-publishinghouse/Science/1870_a_3195]
-
terapeutică poate fi pusă în evidență atât prin consumul intern, cât și prin folosirea în cadrul unor proceduri hidroterapeutice. În afara acțiunii lor asupra proceselor enzimatice intestinale, unele ape minerale alcaline produc și o creștere a contracțiilor tubului digestiv, mărind astfel tranzitul intestinal. Aceste ape minerale acționează de fapt asupra metabolismului general al organismului, îndeosebi asupra celui glucidic, al grăsimilor și proteinelor. Apele minerale alcaline oferă protecție față de reacțiile alergice cutanate, digestive sau respiratorii. În acest scop, sunt recomandate apele de la Poiana Negri
Automasajul, Hidroterapia Si Zooterapia. Terapii Alternative by VIOLETA BIRO [Corola-publishinghouse/Science/1870_a_3195]
-
Copiii, femeile gravide sau cele care alăptează, precum și muncitorii din sectoarele poluate sau toxice, ar trebui să consume proporția maximă (17%). Nu se recomandă un consum care să depășească 1,5 kg/zi, deoarece printr-un aport excesiv de fibre tranzitul intestinal este tulburat. O alimentație vegetariană practicată strict (în exces) este în contradicție cu adaptarea naturală a organismului uman la un consum mixt de produse vegetale sau de origine animală. Primatele, în rândul cărora se încadrează și oamenii, sunt ființe omnivore
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
mg %. Vitaminele: C 7 mg %, vit. și vitaminele B 0,5 mg %. Valoarea energetică este de 420 Kcal/kg și partea necomestibilă 7 %. Ceapa este un diuretic puternic, iar conținutul în fitoncide îi conferă proprietăți antiseptice, de reglare a microflorei intestinale și prevenire a deranjamentelor stomacale. Stimulează digestia și are acțiune carminativă. Manifestă și proprietăți pectorale, proprietăți hipoglicemiante, fluidifică sângele. În țara noastră este produsă preponderent ceapa din arpagic care intră în rețeaua de valorificare de la sfârșitul lunii iulie și până în
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
mult folosită în alimentație, ca atare sau pentru condimentare și pentru aromatizarea preparatelor culinare, murăturilor și conservelor etc. El are reale calități medicinale, fiind cunoscut mai ales prin proprietățile sale hipotensive, antibacteriene, antihemoragice, antisclerotice, carminative, tonice și antihelmitice (contra viermilor intestinali). Se pot enumera 18 utilizări medicinale interne și 6 de uz extern. Se utilizează și sub formă de ulei volatil sau rezinoide (oleorezine) extrase în alcool sau în acetonă, pentru scopuri alimentare sau farmaceutice. Bulbilii (cățeii) conțin 63 % apă, 7
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
ne sunt arătate chiar în acel moment au mai multe șanse să ne rămână fixate în memorie. Sabrina Diano a realizat o serie de experimente pentru a afla care sunt efectele unui hormon, ghrelina, asupra creierului. Ghrelina este un hormon intestinal eliberat atunci când ne este foame: urcă din tubul digestiv spre creier și se fixează mai ales în centrul memoriei, numit hipocamp. S. Diano a arătat că acest hormon crește numărul conexiunilor între neuroni, astfel încât capacitățile de memorare în această zonă
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
salivară 8 2.3.1. Compoziția chimică a salivei 9 2.3.2. Mecanismul secreției salivare 10 2.3.3. Controlul secreției salivare 10 3. Digestia gastrică 13 3.1. Motilitatea gastrică 13 3.2. Sucul gastric 16 4. Digestia intestinală 19 4.1. Comportamentul contractil al intestinului subțire 19 4.2. Sucul pancreatic 21 4.3. Secreția biliară 25 4.3.1. Anatomia funcțională a sistemului biliar 26 4.3.2. Compoziția chimică a bilei 26 4.3.3. Formarea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
21 4.3. Secreția biliară 25 4.3.1. Anatomia funcțională a sistemului biliar 26 4.3.2. Compoziția chimică a bilei 26 4.3.3. Formarea bilei 28 4.3.4. Evacuarea bilei în duoden 33 4.4. Sucul intestinal 34 5. Motilitatea intestinului gros 35 5.1. Controlul motilității colice 36 5.2. Compoziția conținutului colic 36 5.3. Defecația 37 6. Sistemul nervos enteric 39 7. Hormonii gastro-intestinali 40 8. Absorbția nutrimentelor 45 8.1. Absorbția glucidelor 45
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
momentul expulziei anale. Fenomenele motorii care asigură progresia conținutului digestiv sunt rezultatul activității musculaturii netede a tubului digestiv, sub control nervos (local și vegetativ) și umoral. Digestia chimică propriu-zisă este asigurată de enzimele din sucurile digestive (saliva, sucul gastric, sucul intestinal, sucul pancreatic) eliberate de celulele secretoare specializate; bila favorizează digestia lipidelor prin emulsionarea acestora. Intestinul subțire este specializat atât pentru digestie cât și, în mod deosebit, pentru absorbție. La acest nivel se absorb elemente nutritive (nutrimente; principii alimentare), vitaminele, electroliții
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
de celulele secretoare specializate; bila favorizează digestia lipidelor prin emulsionarea acestora. Intestinul subțire este specializat atât pentru digestie cât și, în mod deosebit, pentru absorbție. La acest nivel se absorb elemente nutritive (nutrimente; principii alimentare), vitaminele, electroliții și apa. Absorbția intestinală cuprinde transportul acestora prin spațiile intercelulare dar și transcelular și este asigurată prin mecanisme de transport membranar selectiv (pasiv și activ), completate de diverse modalități de transformare intracelulară. Contracțiile musculaturii intestinale segmentează și amestecă conținutul luminal, favorizând contactul constituenților săi
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
nutritive (nutrimente; principii alimentare), vitaminele, electroliții și apa. Absorbția intestinală cuprinde transportul acestora prin spațiile intercelulare dar și transcelular și este asigurată prin mecanisme de transport membranar selectiv (pasiv și activ), completate de diverse modalități de transformare intracelulară. Contracțiile musculaturii intestinale segmentează și amestecă conținutul luminal, favorizând contactul constituenților săi atât cu enzimele din sucurile digestive și cu mucoasa, deci absorbția produșilor de digestie. Desfășurarea eșalonată a procesului digestiv, la nivelul cavității bucale, stomacului, intestinului, necesită o coordonare între diferitele etaje
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
parietale și indirectă asupra celulelor antrale stimulând activitatea celulelor G de secreție a gastrinei. Reglarea umorală se realizează în principal de către gastrină și histamină. Legat de ingestia de alimente, reglarea secreției gastrice se realizează în trei faze: cefalică, gastrică și intestinală. a. Faza cefalică este inițiată de reflexe necondiționate și condiționate. Stimularea receptorilor gustativi de către alimente determină impulsuri care ajung la nucleul gastro secretor din bulb de unde pe calea nervului vag se descarcă impulsuri secretorii pentru glandele gastrice (mecanism reflex necondiționat
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
eliberarea de gastrină. Gastrina determină stimularea secreției gastrice, creșterea fluxului sanguin la nivelul mucoasei gastrice, stimularea tonusului și motilității gastrice etc. In mecanismul umoral al secreției gastrice intervine și histamina care are acțiune puternic excitantă asupra celulelor oxintice. c. Faza intestinală a secreției gastrice: începe odată cu pătrunderea chimului în duoden care presupune atât acțiuni stimulatoare cât și inhibitoare ale secreției gastrice. Stimularea secreției gastrice se face prin mecanism nervos și umoral. Mecanismul nervos se declanșează de către distensia mecanică a duodenului, iar
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
celulele secretoare gastrice determinând inhibarea secreției de HCl și pepsină pentru 1 5 ore și a motilității gastrice pentru 30 de minute. Alte mecanisme inhibitorii a secreției gastrice în această fază sunt: acidifierea duodenului; secretina, GIP, VIP, enteroglucagon. 4. Digestia intestinală Digestia intestinală cuprinde ansamblul fenomenelor: chimice, prin care produșii nedigerați sau parțial digerați până la acest nivel sunt supuși acțiunii enzimelor din sucurile intestinale; mecanice, prin care chimul intestinal este amestecat cu sucurile intestinale, propagat de a lungul intestinului, pus în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
gastrice determinând inhibarea secreției de HCl și pepsină pentru 1 5 ore și a motilității gastrice pentru 30 de minute. Alte mecanisme inhibitorii a secreției gastrice în această fază sunt: acidifierea duodenului; secretina, GIP, VIP, enteroglucagon. 4. Digestia intestinală Digestia intestinală cuprinde ansamblul fenomenelor: chimice, prin care produșii nedigerați sau parțial digerați până la acest nivel sunt supuși acțiunii enzimelor din sucurile intestinale; mecanice, prin care chimul intestinal este amestecat cu sucurile intestinale, propagat de a lungul intestinului, pus în contact cu
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
mecanisme inhibitorii a secreției gastrice în această fază sunt: acidifierea duodenului; secretina, GIP, VIP, enteroglucagon. 4. Digestia intestinală Digestia intestinală cuprinde ansamblul fenomenelor: chimice, prin care produșii nedigerați sau parțial digerați până la acest nivel sunt supuși acțiunii enzimelor din sucurile intestinale; mecanice, prin care chimul intestinal este amestecat cu sucurile intestinale, propagat de a lungul intestinului, pus în contact cu suprafața absorbtivă a microvilozităților. 4.1. Comportamentul contractil al intestinului subțire În intestinul subțire se disting mișcări: segmentare și peristaltice. Mișcările
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
în această fază sunt: acidifierea duodenului; secretina, GIP, VIP, enteroglucagon. 4. Digestia intestinală Digestia intestinală cuprinde ansamblul fenomenelor: chimice, prin care produșii nedigerați sau parțial digerați până la acest nivel sunt supuși acțiunii enzimelor din sucurile intestinale; mecanice, prin care chimul intestinal este amestecat cu sucurile intestinale, propagat de a lungul intestinului, pus în contact cu suprafața absorbtivă a microvilozităților. 4.1. Comportamentul contractil al intestinului subțire În intestinul subțire se disting mișcări: segmentare și peristaltice. Mișcările segmentare sunt cel mai frecvent
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
duodenului; secretina, GIP, VIP, enteroglucagon. 4. Digestia intestinală Digestia intestinală cuprinde ansamblul fenomenelor: chimice, prin care produșii nedigerați sau parțial digerați până la acest nivel sunt supuși acțiunii enzimelor din sucurile intestinale; mecanice, prin care chimul intestinal este amestecat cu sucurile intestinale, propagat de a lungul intestinului, pus în contact cu suprafața absorbtivă a microvilozităților. 4.1. Comportamentul contractil al intestinului subțire În intestinul subțire se disting mișcări: segmentare și peristaltice. Mișcările segmentare sunt cel mai frecvent tip de mișcări la nivelul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
împart conținutul intestinului subțire în segmente ovale. Când un segment se relaxează, segmentul vecin se contractă. Segmentația are loc cu o frecvență de 11-12 contracții/minut în duoden și 8-9 contracții/minut în ileon. Are rolul de a amesteca conținutul intestinal cu secrețiile intestinale și facilitează absorbția. Mișcările peristaltice apar ca urmare a contracțiilor mușchilor intestinali longitudinali și au rolul de a propulsa conținutul intestinal către colon. Contracția peristaltică înaintează cu o viteză de 1-5 cm/sec și parcurge o distanță
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]