16,981 matches
-
Diaconescu a scăpat de un număr de disidenți supărători, fără ca asta să afecteze partidul. * Un editorial care nu ține seamă de această criză, ci ia în seamă multe alte crize e cel scris de Bazil Ștefan în ROMÂNIA LIBERĂ și intitulat Lupta cu haosul. Autorul pornește de la articolul publicat în Suddeutsche Zeitung de Kathrin Lauer, articol intitulat Candidatul haotic avînd ca subiect candidatura României la Uniunea Europeană, privită prin actualele performanțe economice și politice ale țării. Dincolo de reproșurile de exagerare pe care
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17344_a_18669]
-
care nu ține seamă de această criză, ci ia în seamă multe alte crize e cel scris de Bazil Ștefan în ROMÂNIA LIBERĂ și intitulat Lupta cu haosul. Autorul pornește de la articolul publicat în Suddeutsche Zeitung de Kathrin Lauer, articol intitulat Candidatul haotic avînd ca subiect candidatura României la Uniunea Europeană, privită prin actualele performanțe economice și politice ale țării. Dincolo de reproșurile de exagerare pe care editorialistul României libere le face autoarei articolului apărut în cotidianul german, Bazil Ștefan admite, totuși, la
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17344_a_18669]
-
în această perioadă. Orgoliul sănătos al modestiei izvorâte din luciditate mi se pare a fi și nota dominantă a Eseurilor lingvistice antitotalitare, volum de I. Funeriu apărut la Timișoara în 1998. Mă voi opri mai îndelung asupra celor șase pagini intitulate În loc de prefață, pentru că ele refac pentru cititor un traseu foarte interesant al regăsirii de sine. 1. Premisa simplă, de intensitatea unei revelații a autorului este: "În vremea materialismului biruitor eram ferm convins, ca și alții, probabil, că ideile absurde ale
Curs de sinceritate by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17356_a_18681]
-
am dat mai bine seama de actualitatea acestui tip de discurs atunci când, îndată după cartea lui Funeriu, am început să citesc Budapesta literară și artistică, "caiet european" apărut la Editura Univers în 1998. M-am oprit mai îndelung la textul intitulat Flux și convulsie al lui Konrad György, în care cunoscutul disident maghiar meditează la ceea ce ar trebui să spună despre politica central-europeană a Ungariei la conferința liber-democrată de la Seghedin (1993). Frazele în general scurte, bătrânește cântărite parcă în nodurile de la
Curs de sinceritate by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17356_a_18681]
-
Charles Chaplin s-au numărat printre cei pe care faimoasa româncă, stabilită... pretutindeni, i-a văzut și i-a ascultat direct, pentru ca apoi să-i portretizeze în stilul ei deopotrivă elegant și exuberant. O culegere de portrete de acest fel, intitulată Images d'épinal, a fost tradusă nu demult în limba română, în mod inspirat, de Elena Bulai. Nu exista o traducătoare mai potrivită pentru o carte de Martha Bibescu! Elena Bulai este o bună cunoscătoare a limbii franceze și - prin intermediul
Doamnele între ele by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17391_a_18716]
-
astfel încât spectacolele respective prind viață în mintea cititorului. Parafrazând versurile lui Nichita Stănescu, despre un cititor al teatrului lui Iosif Naghiu se poate spune că îi aude pe nenăscuții spectatori pe nenăscuții actori cum îi aplaudă. Iată un exemplu. Piesa intitulată Weekend ne prezintă o familie (formată din "MAX, profesor de istorie sau filozofie, 40-45 de ani, MAMA, soția lui și BEN, fiul lor, 15-16 ani") care a ieșit la iarbă verde. în scurtă vreme, se creează o neașteptată situație dramatică
TEATRU SCURT... ȘI CUPRINZĂTOR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17388_a_18713]
-
Marina Constantinescu Lumea teatrului a primit, în preajma Sărbătorilor, a Crăciunului, un dar cu totul special: o carte semnată de criticul de teatru Florica Ichim și intitulată George Constantin și comedia sa umană - volum apărut la Editura Gramar, o casetă video, cu scene din mari spectacole și filme, și un CD cu vocea lui George Constantin cu unele din rolurile lui importante. De apariția acestora două din
George Constantin sau aventura destinului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17412_a_18737]
-
că munca la ea a însemnat o experiență de viață. Cartea strînge în jurul magnetului care a fost George Constantin marile personalități ale teatrului, filmului românesc, ale culturii noastre. Tot cu sufletul la gură urmărim, mai bine de două ore, filmul intitulat "Magistre fără seamăn, slavă..." titlu inspirat de o confesiune a lui Florian Pittiș care, în montarea Furtunei lui Ciulei, de la Bulandra, juca Ariel. George Constantin a fost Prospero. Prima replică a lui Ariel la intrarea în scenă și adresată lui
George Constantin sau aventura destinului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17412_a_18737]
-
au făcut să depună flori la mormîntul lui Mao, în urmă cu cîțiva ani, pentru a face o gazetărie deschisă valorilor democrației. Ion Rațiu declară în acest articol de opinie că s-a înșelat. A doua zi, într-un editorial intitulat Cît de domn e domnul Rațiu?, directorul Cotidianului răspunde articolului printr-o demonstrație neconvingătoare a felului echidistant în care a fost prezentată situația din Iugoslavia în Cotidianul. (Cronicarul a observat în ultimele săptămîni că în acest ziar numai de echidistanta
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17926_a_19251]
-
cîți de curînd (în episodul Cărți enervante - 10) că onirismul inițiat de Dimov și Tepeneag e o gogorița, o simplă curiozitate puternic datata, o strategie literară de moment, moartă și îngropată împreună cu momentul. * În FAMILIA nr. 3, într-un grupaj intitulat Leonid Dimov la judecata de apoi, zece critici literări și poeți (majoritatea sînt și universitari) argumentează de ce e Leonid Dimov unul dintre cei mai importanți poeți din a doua jumătate a secolului și discută pe larg despre gruparea onirica, fără
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17940_a_19265]
-
desigur, în atmosferă exclamativa a romantismului. După care, își reia descrierile plate despre Praga, Moravia toată, în care poate doar episodul Ian Hus, ereticul protestant condamnat la moarte de popa, iese întrucîtva din canon. Și, apoi, brusc reanimat, aflăm capitolul intitulat " Femei vagabonde în Germania", o izbutita reconstituire a unei călătorii cu trenul prin Germania cu "belele localității prin care trecurăm", în care apar o baroneasă, un rus, bogasieri și o anecdotă cu împăratul Frantz Ioseph. ("Franz Iosif", în transcrierea autorului
N. Filimon si reportajul de călătorie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17917_a_19242]
-
carte, din 1975, Adevăruri necesare (pe care mi-a și dăruit-o) și nu celelalte, printre care as aminti Cognito. O introducere critică în problema cunoașterii din 1994. Acum reapare în librarii cu o culegere de studii și eseuri, frumos intitulată Cum recunoaștem Pasărea Minervei? Cum majoritatea acestor studii comentează chestiuni legate de trecutul filosofiei românești, am citit-o și aș voi să o comentez. Distinsul autor (care mi-a fost bun coleg de studenție, rămînîndu-mi prieten) e, și el, (că
O pasionantă carte de filosofie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17950_a_19275]
-
Ed. Eminescu, în anii optzeci, în care - totuși blasfemie! - colabora cu marele poet, editorul completînd versurile socotite lipsa. Un amplu capitol, exhaustiv și învățat, doldora de elemente să le numesc tehniciste, dar mereu fermecător și mustind de învățăminte, este cel intitulat "Protoistoria editării" (138 pagini). Oricine vă voi, vreodată, să reconstituie laboratorul manuscriselor eminesciene, tot ce s-a spus în legătură cu acest tezaur de interes național, memoria extraordinară a poetului, care putea, după mulți ani, să reproducă în scris, poeme întregi, ediții
Legatul învătatului Petru Cretia by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17968_a_19293]
-
aprilie, la Sala Izvor a Teatrului Bulandra a avut loc un eveniment cu totul special, si nu doar editorial: o întîlnire cu așa supranumita "promoție de aur" prilejuita de editură DU Style și de Alta Victoria Dobre, autoarea substanțialului volum intitulat chiar așa: Promoția de aur. Poate nu toată lumea știe ce ascunde formulă asta. E vorba de clasă care a promovat Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică în anul 1956 și care era formată din: Mircea Albulescu, Gheorghe Cozorici, George Constantin
Chipuri si destine de aur by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17971_a_19296]
-
a cărții o constituie cea de portretistica, autoarea făcîndu-i fiecărui coleg un portret amplu, de cele mai multe ori, punîndu-se mereu în relație cu celălalt. Nu e ușor să găsești cuvinte pentru a creiona, altfel, chipul unor titani. În fond, acest capitol intitulat Viața, voința, victorie. Portrete subiective este un tablou mișcat al promoției de aur. Aceasta defilare de chipuri și destine de mari figuri ale teatrului nostoru este, la urma urmelor, si un spectacol în care răzbat acorduri de Recquiem. Prea multi
Chipuri si destine de aur by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17971_a_19296]
-
după cum în legătură cu jurnalul nu poate fi părere mai banală decît că nu este niciodată sincer", afirma undeva Livius Ciocârlie. Dacă luăm în serios această sceptică aserțiune, putem socoti că în jurnalele d-sale (aici îl avem în vedere pe cel intitulat Trei într-o galera), numitul eseist încearcă a evita superficialitatea, fiind antinarcisiac și...sincer. Să ne explicăm. Imaginea dominantă ce-o propune asupra subiectului e una cinica, imens cinica, prin urmare diforma, inapta de autoadmiratie. Sinceritatea ar consta, paradoxal, în
Un postcioranian by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17964_a_19289]
-
și le impune în grilele de examene, cenzurînd interpretările personale ale elevilor, creativitatea, inteligență și apreciind doar memorarea unor "comentarii" stupide prefabricate, dezgustul adolescenților pentru "materie" (rămasă la propriu doar materie) este în bună măsură explicabil. În primul dintre articole, intitulat Cum să-l predai pe Thomas Mann într-o țară eminamente agrara?, George Ardeleanu identifica bine cauzele menținerii unui canon didactic mult defazat față de critică literară a sfîrșitului de secol. El spune că media de vîrsta a profesorilor de română
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17976_a_19301]
-
vizat de ironia subtilă. Drept compensație, dar mai ales pentru a i se închide gură, i se dăruiește scriitorului directoratul ziarului La Stampa (torino). De pomană. În 1931 se produce divorțul fatal: stabilindu-se la Paris, Malaparte își editează volumul intitulat Tehnică Loviturii de Stat, interzis în Italia fascista și apoi în Germania nazistă (relativ recent tradus și în limba română). Un an mai tîrziu lansează Unchiașul Lenin. În sfîrșit, celebritatea îi bate la ușă. Mussolini, însă, îi poruncește să revină
Istoria si răstimpul clipei by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17998_a_19323]
-
doresc și să renunțe la număratul silabelor. Dincolo de astă mai exista și Poezie. De poezie (mai mult sau mai puțin în maniera nipona, ceea ce oricum n-are nici un fel de importantă) este și ultimul volum al lui Constantin Severin, volum intitulat cam debusolant Axolotul, despre care înțeleg, după îndelungi căutări, că e un fel de salamandro-larvă care trăiește în Mexic. "Noua poeme renga" cuprinde această placheta bilingva (română-engleză), publicată de Ed. Mașină de scris și mă întreb dacă acest subtitlu nu
Mai nimic despre "lirica niponă" by George Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/18004_a_19329]
-
om de mare calitate, din toate punctele de vedere. * Dar cea mai neașteptată surpriză a acestui număr din Jurnalul literar este descoperirea romancierului N.I.Herescu, rămas necunoscut pînă acum. În 1960, la editură pariziana "Le Mont Saint-Clair", apărea un roman intitulat L^Agonie sans mort, semnat de un necunoscut, Ch. Séverin. N.I. Herescu a recomandat prietenilor și cunoștințelor sale această carte (care avea printre personaje și români exilați la Paris), trecînd cu discreție peste identitatea autorului. Nimeni nu a bănuit atunci
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17958_a_19283]
-
de Dumitru Mureșan. Spirit contemplativ prin excelență, poetul înaltă ode verzelor și "tainei lor de nepătruns", "indescifrabilului" troscot sau "întristătoarei" lucidități a "cartofilor galbeni" și nu e atras de fascinantele "constelații grabnice de zburătoare". Revenirea la vremea maturității (în partea intitulată "Lira meditativa") îl dezleagă pe poet de sentimentalism, pune elipsa mai presus de confesiuni și descrieri, dar, reapare, paradoxal, explozia de fructe, flori, păsări și culori. Se schimbă însă tonul, devine elegiac ("Aici sfîrșește elegia: în pămîntul negru/ sub albastrul
Cronica unei clipe by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/18052_a_19377]
-
tema iubirii, vîrstnicul se teme de ridicol, pentru că presupune implicit o iubire asociată tinereții, desi nimic din teoria expusă în carte nu justifică asemenea conexiuni, și deci nici aprehensiunile. Dublă flacăra este perechea unui poem scris mai demult de autor, intitulat Carte de creencia (Scrisoare de acreditare). Așadar, acest volum de eseuri ar fi legitimarea unui autor în fața celor care trebuie sa il recunoască, acei cititori ai săi de poezie. Nu știu în ce măsură Dublă flacăra reprezintă, în chip explicit, o teorie
O istorie literară a iubirii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18029_a_19354]
-
o reprezenta. Putea să piardă totul procedând la această schimbare, dar n-a pierdut. Dimpotrivă, teatrul sau a devenit acum un mesaj de care nu se mai poate face abstracție, un mereu posibil eveniment artistic. Bieții cuceritori ai lumii Piesa intitulată Teatru descompus (titlul ei complet este Teatru descompus sau Omul-ladă-de-gunoi) are în componență monologuri și dialoguri care "se doresc a fi niște elemente de arhitectură textuala pentru un teatru modular." În aceste condiții - explică autorul - "spectacolul, își poate modifica imaginea
Matei Visniec, contemporanul nostru by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18050_a_19375]
-
d-na Neculau nu e de părere că trebuie pusă această prestație exclusiv în cîrcă președintelui. Pînă aici scrisorile se aseamănă. Mai departe, d-na Neculau se răfuiește cu autoarea unei scrisori deschise, publicată de noi, a d-nei Speranța Rădulescu intitulată Mulțumiri d-lui Mircea Mihăieș. Ceea ce d-na Neculau n-a băgat de seamă este că d-na Rădulescu avea exact părerea d-sale, exprimîndu-se însă ironic. Nesimțind antifraza, corespondență noastră vede în autoarea scrisorii un dușman. Deși îi era
Dreptul la opinie, dreptul la replică by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18080_a_19405]
-
cu ai cărui bani ajunge la Calcutta. Își păstrează bunul obicei de a-și face notații în jurnal, care, apoi, publicat, mai întîi în presă ca atare sau în foiletoane caracteristice, a reconstituit acest itinerariu extraordinar, în cartea, din 1934, intitulată simplu dar atrăgător India. Se instalează în pensiunea englezeasca din Calcutta, evocata, în 1933, si in Maitreyi. De o hărnicie ieșită din comun, progresează în însușirea sanscritei, apoi are norocul de a-l cunoaște pe Tagore. Între timp, cererea lui
India lui Eliade by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18085_a_19410]