1,269 matches
-
contextului, ci și naturii conținutului: dacă se prezintă acțiuni, desfășurări de evenimente etc., atunci ritmul vorbirii se recomandă să fie alert, iar când mesajele se concretizează în explicații, reflecții sau sugestii oferite elevilor, ritmul vorbirii trebuie să fie lent. • Rolul intonației în realizarea expresivității vorbirii. Acest parametru paraverbal are rolul de a stimula memoria, afectivitatea, atenția și motivația elevilor. Astfel, prin intermediul unei intonații bogate și rafinate, profesorul accentuează anumite aspecte cheie ale unităților de învățare care sunt considerate relevante cu scopul
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
când mesajele se concretizează în explicații, reflecții sau sugestii oferite elevilor, ritmul vorbirii trebuie să fie lent. • Rolul intonației în realizarea expresivității vorbirii. Acest parametru paraverbal are rolul de a stimula memoria, afectivitatea, atenția și motivația elevilor. Astfel, prin intermediul unei intonații bogate și rafinate, profesorul accentuează anumite aspecte cheie ale unităților de învățare care sunt considerate relevante cu scopul de a fi reținute, de a face analogii, de a medita asupra lor. Mai mult, intonația poate fi considerată drept un indicator
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
și motivația elevilor. Astfel, prin intermediul unei intonații bogate și rafinate, profesorul accentuează anumite aspecte cheie ale unităților de învățare care sunt considerate relevante cu scopul de a fi reținute, de a face analogii, de a medita asupra lor. Mai mult, intonația poate fi considerată drept un indicator al competenței relaționale: dacă intonația plată poate traduce un fond afectiv sărac, inhibiții în comportamentul social, timiditate și incapacitate de exteriorizare a propriilor sentimente, intonația dinamică este specifică profesorului pasionat de cariera didactică, sociabil
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
accentuează anumite aspecte cheie ale unităților de învățare care sunt considerate relevante cu scopul de a fi reținute, de a face analogii, de a medita asupra lor. Mai mult, intonația poate fi considerată drept un indicator al competenței relaționale: dacă intonația plată poate traduce un fond afectiv sărac, inhibiții în comportamentul social, timiditate și incapacitate de exteriorizare a propriilor sentimente, intonația dinamică este specifică profesorului pasionat de cariera didactică, sociabil, expresiv, senzitiv, capabil să-și dezvăluie sentimentele și temerile. Reținem faptul
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
face analogii, de a medita asupra lor. Mai mult, intonația poate fi considerată drept un indicator al competenței relaționale: dacă intonația plată poate traduce un fond afectiv sărac, inhibiții în comportamentul social, timiditate și incapacitate de exteriorizare a propriilor sentimente, intonația dinamică este specifică profesorului pasionat de cariera didactică, sociabil, expresiv, senzitiv, capabil să-și dezvăluie sentimentele și temerile. Reținem faptul că neutilizarea intonației poate să contribuie la inexpresivitatea vorbirii profesorului și la imposibilitatea de a transmite elevilor stări, emoții, sentimente
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
traduce un fond afectiv sărac, inhibiții în comportamentul social, timiditate și incapacitate de exteriorizare a propriilor sentimente, intonația dinamică este specifică profesorului pasionat de cariera didactică, sociabil, expresiv, senzitiv, capabil să-și dezvăluie sentimentele și temerile. Reținem faptul că neutilizarea intonației poate să contribuie la inexpresivitatea vorbirii profesorului și la imposibilitatea de a transmite elevilor stări, emoții, sentimente, atitudini. • Poziționarea accentului în secvențele discursive. Cu ajutorul acestui parametru paraverbal, activitatea de predare poate să devină atractivă și dinamică. Poziționarea corectă a accentului
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
mei" (tipul de comunicare); ,,Eu trebuie să comunic deschis cu elevii mei" (rolul auditoriului: nivelul de pregătire, particularitățile de vârstă și individuale, natura relației cu elevii, motivația, dorințele și expectanțele elevilor). Recomandăm cultivarea parametrilor paraverbali poziționarea corectă a accentului și intonația bogată cu ajutorul jocului de rol, dramatizării, metaforei terapeutice etc. • Strategia tăcerii ca mijloc de exprimare a intențiilor profesorului. Din perspectiva lui Gabriel Albu (2007), profesorul deține arta măsurii tăcerii și exprimării și, de aceea, cuvintele sale nu exclud și nu
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
Criterii: claritatea conținutului, structurare, culori, dimensiune adecvată și gradul de confort de-monstrat în relație cu suportul vizual. 1 2 3 4 5 6 Încadrarea în timp DA NU 7 Aspecte nonverbale: * Vestimentația * Postura/ținuta adecvată * Gestica * Contactul vizual * Aspecte paraverbale (intonația, ritmul, volumul) 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 8 Modalitatea de rezolvare a între-bărilor auditoriului (anunțarea disponibilității de primire a întrebărilor
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
cafea. * Să nu își programeze o altă activitate importantă în ziua interviului, pentru a acorda întreaga atenție acestui eveniment. * Să asculte cu atenție tot ce spune angajatorul și să fie foarte atent la aspectele care țin de registrul comunicării paraverbale intonația, ritmul, tonul, pauzele (care pot fi foarte semnificative). Să acorde maximă atenție limbajului nonverbal. * Să fie sincer în legătură cu experiența profesională (toate informațiile furnizate de client, dar și referințele scrise se pot verifica foarte ușor și în general angajatorii chiar fac
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
sintactic și stilistic ale limbii române. I. Nivelul fonetic / fonologic al limbii române Repere teoretice 1 I.1. Unități fonetice/ fonologice În funcție de nivelul la care sunt reperate, unitățile fonetice/ fonologice 2 sunt segmentale (sunetul și fonemul), respectiv suprasegmentale 3 (accentul, intonația, pauza, ritmul), fiecare având anumite elemente de specificitate. I.1.1. Unități fonetice/ fonologice segmentale Sunetul este cea mai mică unitate sonoră a comunicării verbale, orale; este realizarea concretă în vorbire a unui anumit fonem. Fonemul, pe de altă parte
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
vibrațiile aerului se propagă de la emițător către receptor, sunt selectate de acesta din urmă și se transformă în impulsuri nervoase, recunoscute de creier ca unități sonore ale unei anumite limbi 5. Sunetul are anumite proprietăți 6 cu rol în realizarea intonației, a anumitor grade de comparație, în diferențierea locutorilor, a contextelor comunicative etc. Astfel, înălțimea sunetului (vezi sunet înalt/ ascuțit/ acut vs. sunet jos/ profund/ grav) este asociată, în cazul vocativelor, al imperativelor, al interjecțiilor, cu intonația; durata poate fi valorificată
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
cu rol în realizarea intonației, a anumitor grade de comparație, în diferențierea locutorilor, a contextelor comunicative etc. Astfel, înălțimea sunetului (vezi sunet înalt/ ascuțit/ acut vs. sunet jos/ profund/ grav) este asociată, în cazul vocativelor, al imperativelor, al interjecțiilor, cu intonația; durata poate fi valorificată în realizarea expresivă a superlativului absolut (frumoos = foarte frumos); intensitatea reflectă, în principiu, adaptarea la context (vorbim în șoaptă pentru a nu deranja pe cineva; vorbim tare pentru a fi auziți de la o distanță mai mare
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
fonemul este stabil, fiind în număr finit în sistemul limbii; sunetul reprezintă concretizarea unui fonem, fonemul reprezintă o clasă de sunete care îndeplinesc aceeași funcție (vezi supra, valoarea funcțională a fonemului). I.1.2. Unități fonetice/ fonologice suprasegmentale 10 Accentul, intonația, pauza și ritmul/ cadența sunt reperabile la nivel suprasegmental, având funcții specifice în comunicare. Accentul 11 pronunțarea mai apăsată a unei vocale dintr-un cuvânt are rol în diferențierea unor unități de tipul: * silabă: silabă tonică (cea care conține vocala
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
imperativ, persoana a II-a singular) vs. cântă (verb, modul indicativ, timpul perfect simplu, persoana a III-a singular), pară (substantiv sau adjectiv, genul feminin singular) vs. pară (verb, modul indicativ, timpul perfect simplu, persoana a III-a singular) etc. Intonația realizată "prin îmbinarea variațiilor de înălțime cu intensitatea și durata sunetelor, cu pauzele, tempoul și ritmul vorbirii și cu alte elemente fonice, legate de timbrul sunetelor și de culoarea vocii: mirată, emoționată, nedecisă etc." (Turculeț, 1999, p. 256) este cea
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
care conțin, în alcătuirea lor, alte cuvinte compuse: Nord Nord-Est; * accentul cuvântului: valorificat contextual, atunci când accentul grafic poate diferenția sensurile/ valorile gramaticale ale unor cuvinte omografe (zóri zorí, cấntă cântắ). Semnele de punctuație sunt mărci, în planul comunicării scrise, ale intonației/ pauzelor/ întreruperilor etc. Ele sunt folosite în contexte diferite, care le diferențiază la nivel funcțional. Semnele de punctuație 22 din limba română sunt: * punctul marcă a sfârșitului unei construcții enunțiative: Plouă.; * semnul întrebării marcă a sfârșitului unei construcții interogative: Unde
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
să renunțe la această tradiție, subliniind deosebirile considerabile dintre, pe de o parte, tipurile de elipsă care apar la nivelul propoziției sau frazei, contextual-situaționale sau condiționate textual ori independente de context (în care absența unui element este indicată doar de intonație), și, pe de altă parte, fenomenul detașării, la nivelul sintagmelor sau compuselor, și lexicalizării unor cuvinte, care preiau sensul întregului termen complex, fenomen pe care îl individualizează prin denominația condensare lexico-semantică. Analiza pe care autorul o face în detaliu și
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
în ELR, s.v. elipsă: a) "elipsa contextual-situațională (în care elementul absent din enunț e de fapt suplinit de contextul spațio-temporal sau de mijloace extralingvistice gest, mimică)"; b) "elipsa (independentă de context) în care absența unui element este indicată doar de intonație" (exemple tipic orale, cum sunt Aici liniște; De mâine la muncă); c) "elipsa condiționată textual, strict determinată de contextul lingvistic, constând în nerepetarea unor elemente deja exprimate, (...) considerată uneori un fenomen aparte, de subînțelegere sau brahilogie"; d) "elipsa lexicalizată", definită
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
numită și "elipsă contextuală" (v. Collet, pp. 195-201). Autoarea teoriei nu ține seamă de faptul că există și elipse în care absența unor elemente fie are ca suport existența unei situații extralingvistice care suplinește vorbele, fie este indicată exclusiv de intonație, gestică sau mimică ori nu este sugerată decât de tăcere, de suspendarea propoziției sau frazei. Ea se referă doar la nivelul textual, al contextului lingvistic, care poate condiționa sau nu apariția fenomenului, și relevă câteva caracteristici ale celor două categorii
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
o numește "reluare anaforică") nu poate elimina decât determinanții. * Putem stabili, așadar, că, pentru a identifica esența procedeului condensării, trebuie să eliminăm din discuție, din capul locului, elipsele caracteristice sintaxei propoziției și frazei, în care elementele omise sunt sugerate prin intonație, gesturi, mimică (De luni la muncă!; Dă-mi creionul, că de nu...) sau, în scris, prin semne de punctuație (virgulă, linie de pauză, puncte de suspensie) ori sunt subînțelese din contextul lingvistic imediat, în dialoguri (Vrei să pleci? Da, vreau
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
necesare cadrelor didactice implicate în procesul de predare-învățare în cazul elevilor cu deficiențe de auz derivă din faptul că limbajul persoanelor cu deficiențe de auz este puternic influențat de deficiența senzorială existentă. Astfel, în planul vorbirii, modul de exprimare nearmonios, intonația stridentă sau monotonă, ritmul și calitatea articulării perturbă inteligibilitatea vorbirii. În cazul persoanelor hipoacuzice, care au posibilitatea de a percepe unele sunete și cuvinte, vocabularul se dezvoltă mai repede în raport cu cel al indivizilor cu deficiență auditivă profundă, aceștia ajungând să
Sugestii de ordin metodic ?n educa?ia elevului cu deficien?? de auz by Hamza Cecilia,Gherman Gabriela () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84370_a_85695]
-
corporală a unei persoane poate transmite diferite mesaje. Mersul cu umerii aplecați indică o stare de tristețe, Îngândurare; Îngenuncherea - umilință, rugăminte; mersul cu capul ridicat - relaxare, lipsa grijilor; sprijinirea bărbiei pe mâini și privitul Înainte - Îngândurare. Elementele suprasegmentale ale comunicării: intonație, accent, debit, ritm, stil pot personaliza actul de comunicare și de a implica afectiv participanții la comunicare. Felul În care se prezintă o informație, poate deveni ea Însăși conținut noncognitiv. Un profesor bun trebuie să exploateze la maximum multitudinea de
Caleidoscop by Narcisa Dinu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93353]
-
mesajul transmis prin cuvinte. A. Mehrabian si M. Weiner au fost primii care au studiat limbajele nonverbale și au constatat că proporția În care folosim limbajul verbal și limbajele nonverbale este, În comunicarea orală: 7% cuvinte, 38% paralimbaj ( În principal intonația și inflexiunile vocii), 55% alte elemente de limbaj nonverbal (În principal expresia feței, gesturile și postura corpului). Doar 7% din comunicare are loc prin intermediul cuvintelor, restul fiind nonverbal. Comunicarea nonverbală recurge la sistemul concret, imagistic. Audiovizualul are funcția de a
Caleidoscop by Narcisa Dinu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93353]
-
de comunicare între oameni. Și pentru că mesajul de pace și înfrățire adresat maselor populare trebuia să fie înțeles de acestea, el a folosit cuvântul, făcând să răsune, alături de orchestră, vocile omenești. Iată în ce constă esența revoluționară a simfonismului beethovian. Intonațiile de masă, semnalele de fanfară, chemări de trâmbițe, ritmuri de marș, de cântece și dansuri de masă, imnuri, cristalizate și transfigurate în conștiința lui creatoare au prins rădăcini adânci și au servit drept izvor al expresivității noi. De aici decurge
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
de trâmbițe, ritmuri de marș, de cântece și dansuri de masă, imnuri, cristalizate și transfigurate în conștiința lui creatoare au prins rădăcini adânci și au servit drept izvor al expresivității noi. De aici decurge acel limbaj muzical lapidar, puternic. Din intonațiile cele mai simple, ce fluturau pe buzele tuturor, el a plăsmuit grandioasele sale teme din partea I-a a simfoniei a III-a, din prima și ultima parte a simfomiei a V-a, din uvertura ,,Leonora 3”, din partea I-a și
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
de dimineață Îmi vine din ce în ce mai greu... Emil Brumaru Îmi vine din ce în ce mai greu să răspund la interviuri. Am tendința să ocolesc întrebările pe care mi le pun alții, în fond binevoitori, afectuoși chiar (iar femeile, promițând dulce... cumva... prin vocea cu intonațiile calde, prin gesturile moi ale mâinilor ce-și mângâie îmbietor propriul trup, prin surâsurile arcuite din senin de buzele lor pline de abnegație... îngăduind viitoare plăceri interzise...); nu am reușit să răspund nici măcar la cele pe care mi le pun
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2166_a_3491]