251,740 matches
-
Anonime a lui Hristos, Baader își distribuia comunicatele prin redacții. Tzara era fascinat de tumultul orchestrat de Baader cu atîta dibăcie. N-avea să uite această lecție. Richard Huelsenbeck era și el un militant al avangardei. Fugise din Germania și intrase în contact cu acest grup în care mocnea revolta împotriva oricărui conformism. În Jurnalul său, Ball nota că acestui nou-venit i-ar plăcea să bată toba pînă cînd literatura ar intra în pămînt. Pe 26 februarie, Tzara scria: «Sosire Huelsenbeck
François Buot: O biografie a lui Tristan Tzara by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13478_a_14803]
-
el un militant al avangardei. Fugise din Germania și intrase în contact cu acest grup în care mocnea revolta împotriva oricărui conformism. În Jurnalul său, Ball nota că acestui nou-venit i-ar plăcea să bată toba pînă cînd literatura ar intra în pămînt. Pe 26 februarie, Tzara scria: «Sosire Huelsenbeck, bum! bum! ba-da-bum! Nu se opune tonului inițial - Mare serată - poem simultan în trei limbi, proteste, zgomot, muzică neagră.»2) Huelsenbeck a făcut mult zgomot și a accelerat ritmul. În plină
François Buot: O biografie a lui Tristan Tzara by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13478_a_14803]
-
spectatorii se înghesuie în picioare pînă la marginea micii estrade, plină și ea de o faună veselă. Două reflectoare proiectează umbrele gigantice ale veselilor ștrengari conducînd marele sabat... În acel moment, pe ritmul neîndurător de regulat al tobei mari, Tzara intră în tangaj, apoi se unduiește lasciv, ca o dansatoare orientală. În rîndul al doilea, un tip voinic, cu șapcă pe cap, cu o mustață și un cioc care îi maschează oarecum trăsăturile mongoloide, roșu din pricina alcoolului și a înfierbîntării, bate
François Buot: O biografie a lui Tristan Tzara by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13478_a_14803]
-
atât de mare. În fond, urmează calificările pentru mondiale și atunci vom avea prilejul să dovedim dacă suntem cu adevărat buni (eu cred că da) sau am trăit în fața televizoarelor o iluzie colectivă. Învățați cu pomeni, cu „eșalonări”, „facilități”, „compensări”, intrăm în sevraj imediat ce dispare de lângă noi medicul-asistent, fie că se numește guvern sau organism internațional. Există, însă, zone în care bacșișurile n-au nici un fel de trecere. Dl. Meier ne-a dat o astfel de lecție nemiloasă, însă nu chiar
„Nașu’ + Corleone = Urs Meier” by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13502_a_14827]
-
grupuri de interese. În condițiile astea, să tot plagiezi în România condusă de PSD. Tot din EVENIMENTUL ZILEI: „Afacerea Puwak se întinde. FILIERA VERIȘOARA. Banii Uniunii Europene au fost cheltuiți în familie. Firma din Germania cu care familia Puwak a intrat în parteneriat în programul de 150.000 de euro primiți de la UE aparține verișoarei lui Iosif Puwak, soțul ministrului Integrării. «Specializarea» a fost de o neseriozitate evidentă. Cursurile au fost ținute în casa verișoarei lui Iosif Puwak, iar profesor a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13520_a_14845]
-
autor de a da o probă de virtuozitate narativă și stilistică. Nu este însă mai puțin adevărat că fiecare episod morbid luat în parte se susține excelent din punct de vedere artistic, iar mica orgie de dinainte de uciderea Cordulei poate intra în cele mai selecte antologii de gen. Liviu Antonesei observă faptul că toate crimele lui Abăza se petrec într-un interval de timp de numai șase ore și jumătate. Mă întreb însă dacă cele șase ore și jumătate aparțin acțiunii
Ucigaș fără simbrie by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13506_a_14831]
-
a ginit, era vulpoi! Parează cu un kakuyu-matsu, deșirîndu-se prin aer ca o brezaie și-mi întoarce un fukito. Mă prind la timp (...) și zbang! îi izbesc în umăr o thamisho-ta kai. Amortizează, ghiolbanul, trece mișto din izazura în samuro, intră în bush-quin și finalizează spre plexul meu kazuka în foarfece, cu fandare. (...) Eu făceam «Ha!», el făcea «Ha!». Dom’le, și cînd ziceam « Gata, l-am terminat!» îmi leapădă un fu-thu-thei între felinare că mă dă grămadă.” (p. 95) Nu
Ucigaș fără simbrie by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13506_a_14831]
-
din medii complet diferite, dar exponențiale pentru spectacolul mediatic din perioada de tranziție. Iar O. Nimigean se dovedește un adevărat maestru în reproducerea conversației tuturor acestor personaje complet diferite prin cultură, meserie, mod de viață. Invitat de Teodorescu (Abăza) să intre în politică, bătrînul Hariga răspunde cu demnitatea și seninătatea celor care au cunoscut teroarea închisorilor comuniste: „... la vîrsta mea este nepotrivit să mă amestec în politică. Ai văzut ce-a pățit Corneliu... Însă el nu avea de ales. Mă rog
Ucigaș fără simbrie by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13506_a_14831]
-
S-au ținut 237 de cursuri de Împrospătare (refresher) a cunoștințelor și 114 „multisessions”. În plus s-au expus 1735 de panouri de prezentare cu scop educativ și 712 postere cu teme științifice. Fără a fi prea tehnic și a intra În multe detalii (Catalogul evenimentului depășește bine 1000 de pagini!), trebuie să menționez câteva dintre cele mai interesante comunicări științifice prezentate la RSNA : Se crede că activitatea fizică Întărește articulațiile - câte sute de genoflexiuni nu făceam eu odată seara și
RSNA 2009. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_316]
-
în politica noastră internă. Indignările premierului ar fi total îndreptățite dacă NATO și Uniunea Europeană ar transpira să pătrundă în România, nu viceversa. Nu știu dacă a trecut o lună de cînd dl Năstase însuși declara că dacă România vrea să intre în Uniunea Europeană trebuie să rezolve rapid toate problemele pe care le are în calea integrării. Ba tot Adrian Năstase se întreba retoric dacă România își poate permite să piardă vremea cînd și-a propus ca în 2007 să fie admisă
Bancuri proaste în contul României by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13537_a_14862]
-
să fiu, fiecăruia îi place să aibă lucruri frumoase, să trăiască mai bine, a venit războiul, bombardamentele, au venit comuniștii... și ce-am realizat c-am muncit și-am luat prime? N-am realizat nimic, duduie, n-am realizat nimic.” Intrată prin alianță într-o familie bogată, fără să fi muncit vreodată, Catherina Iernici a trebuit să se angajeze, la mai bine de 40 de ani, ca muncitoare necalificată într-o fabrică de chimicale. Și viața Josefinei Banciu a luat o
80 de ani, 14 mărturii by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13523_a_14848]
-
soți și nici un copil; Dumitru, al doilea bărbat, a iubit-o enorm și i-a făcut toate poftele - s-a prăpădit, din păcate, cu cinci ani în urmă. Și tatăl Victoriei Mateuț a făcut închisoare fiindcă n-a vrut să intre la colectivă; fiica lui pare a-și fi mîncat toată viața de sub unghii, dar la restaurant și operetă tot se ducea (era ieftin, “cu 60 de lei mîncai de...”), în vreme ce blînda Maria Ganea, care-și pierduse părinții în copilărie, și-
80 de ani, 14 mărturii by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13523_a_14848]
-
sâcâit. „Nu-mi trebuie mie cadou - răspunde Gherea, căci el era - eu cumpăr, sunt negustor.” Ca să scap, am zis un preț. Mi-a dat dublu. Peste câteva săptămâni, iar dau prin gara Ploiești, de astă dată fără pușcă, în „civil”. Intru în restaurant. La o masă - Caragiale, Delavrancea, Costică Arion și Gherea, patronul localului. Mă îndrept spre masă cu respect - dar Gherea mă și ia în primire: „Nu te supăra, domnule, - zice - nu ți-am cumpărat eu un iepure?” „Ba da
Fără șase 1OO (II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13530_a_14855]
-
accesul pe elegantele culoare ale facultății avându-i pe fronton pe marii legiști ai antichității - proaspăt reconsiderați, după ce o vreme fuseseră și ei scoși din nișele lor, spre verificare - am făcut o propunere. (Ah! marile ferești, luminoasele coridoare - în săli intram mai rar, chinuiți de micimea băncilor, de strâmtimea lor). Am propus așadar să dăm foc stabilimentului, prin răspândire de sticle cu benzină la colțuri neumblate, așa încât văpaia să întâlnească văpaie, flăcările să se îmbrățișeze. Prin uzul discret al unei singure
Scriitorul terorist by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13541_a_14866]
-
moderne, Ulysses), Evelyn este o carte concepută ca un roman. Ea se deschide cu Blitz premergător, un text menit să traseze un plan general al localității și să prezinte personajele povestirilor care formează substanța propriu-zisă a volumului. „Noapte. Și toți intră în ea, pregătiți ca de sărbătoare: vajnicul economist și scriitor local Șarpe Ionuț; vînzătoarea de loz în plic a orașului; muncitoarea perfecționistă; soția respectabilă a șoferului; soldatul cel semeț și supus datoriei; baba Sofica, justițiara; Dida, rezistenta; plina de rîvnă
Oameni din Slobozia by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13544_a_14869]
-
Amélie: „...închide cărțile și caietul și se lasă pe speteza scaunului, vizibil surmenată. Se întinde pe pat. Oftează. Adoarme. Visează ultimul cuvînt, zvîrcolindu-se. Apoi: Se odihnește o oră pleacă la antrenamente unde învață o nouă figură de atac întorcîndu-se acasă intră cu seninătate în botul unei mașini ce vira normal nimeni nu înțelege gestul ei oamenii și viața ea moare pe loc”. (p. 58) De cu totul altă factură este textul Ce părere aveți, domnule Llosa. Este o proză construită prin
Oameni din Slobozia by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13544_a_14869]
-
și privită ca un potențial producător de pagube agricole care trebuie ținut în afara curții) în partea metaliterară a povestirii, el vizează, încă o dată, raportul dintre cititor și autor (discuțiile cu unchiul său), sugerează elemente de criză a creației („Pînă să intru în atmosfera creată deja pînă aici, trebuie să mai zăbovesc puțin! Să dau tîrcoale textului, cum s-ar spune. Pentru că am ieșit din ritm...” - p. 107), sau face considerații generale asupra literaturii. Scriitorul păstrează întotdeauna o poziție superioară în raport cu textul
Oameni din Slobozia by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13544_a_14869]
-
la dreapta lor valoare, în partea care-l avantajează cel mai mult și se consacră cu hotărîre gîndurilor lui, pentru că le cunoaște toată forța și toată temeinicia”. În timpurile noastre, odată cu ascensiunea burgheziei și cu liberalizarea societății, canonul aristocratic a intrat în declin. În consecință, ridicolul își „spiritualizează” accepția, eliminînd din planul său preocupările „frivole” cum ar fi cele privitoare la vestimentație: „Cui i se mai pare astăzi ridicol ca un președinte de stat să poarte blugi și adidași, ca tinerii
Despre ridicol by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13528_a_14853]
-
consecventă simțului ridicol. În filmele americane, spre exemplu, putem surprinde foarte des cuvîntul ridiculous, concurat doar de confused și înjurătura binecunoscută. Iată, despre glonțul care, se declară oficial că l-a omorît pe Kennedy, plimbîndu-se prin corpul președintelui, mai ieșind, intrînd prin altă parte, se spune că este «ridicol»”. Am putea defini obiectul actual al ridicolului, crede Traian Ștef, drept un „atentat la normalitate”, ceea ce e, desigur, un criteriu vag, însă în concordanță cu „democratizarea”. Ridiculizăm în temeiul unei, ca să zicem
Despre ridicol by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13528_a_14853]
-
mesaje informale, de pe forumuri de discuții din Internet: „te sun eu în 10 minute și-ți spun timpii de la boxe... hai pa...”; „mai vorbim noi. Hai pa ”. De cele mai multe ori, salutul apare singur, la încheierea mesajului, fără mărci particulare. Poate intra totuși în combinații: cu cuvinte străine („hai pa all”), cu explicații și justificări („hai pa, că io o tai!!!”; „hai pa că am treabă, nu stau acum...” - și mai ales cu alte formule de salut: „hai pa și să ne
„Hai pa” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13531_a_14856]
-
1984), bună ziua are deja o pereche caracterizată printr-o permutare expresivă în formula ziua bună: folosită și în prezent, cu intenție stilistică arhaizantă și neoșistă („Ziua bună la România 1!”). O zi bună poate deveni așadar o simplă variație internă, intrînd în acceași serie cu bună ziua și ziua bună. De fapt, rolul reînnoirii e întotdeauna cel de a remotiva salutul, actualizînd conținutul său semantic și pragmatic originar, de urare. Remotivarea sporește nu numai expresivitatea, ci și valorea socială a formulelor: în interiorul
Saluturi noi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13550_a_14875]
-
--- Vă scriu cu o mare dragoste! În 1983, revista “România literară” îmi acorda premiul pentru proza SF.Astăzi, după 20 de ani, vă scriu plin de bucurie. Premiul acela a fost pentru mine extraordinar de important. Acum am intrat în Top Ten SF Statele Unite în www.distantworlds.netAm publicat în USA, Italia, Brazilia, Marea Britanie, Danemarca, Australia, Rusia, Argentina, India etc., în multe reviste digitale. Puteți citi romanul Câmpuri Magnetice la www.liternet.ro. Vă iubesc foarte mult. În evoluția
Scrisori catre editorialist () [Corola-journal/Journalistic/13539_a_14864]
-
public. Mai puternic decît grija pentru ziua de mîine sau decît îngrijorarea pentru cea de azi s-a manifestat, prin nu se știe ce complicată alchimie sufletească, preocuparea fierbinte pentru buna administrare a veșniciei. Cum orice fel de autoritate a intrat prompt în disoluție după ’90 și cum nimeni n-a mai avut nici chef și nici răbdare să mai asculte pe nimeni, toți cei care s-au trezit peste noapte cu o brumă de putere și-au descoperit brusc și
Radiografii la minut by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13535_a_14860]
-
al doilea rînd, istoria națională, cu precădere cea romanțată și împinsă în mitologie, cu voievozii ei și cu tot soiul de alte figuri civilizatoare. În topul preferințelor metafizico-propagandistice ale autoproclamaților manageri ai eternității s-au situat acele personaje care au intrat comod în conștiința publică drept purtătoare ale unei măreții tragice. Mihai Viteazul, evident, călare, Avram Iancu, înconjurat sau nu de tulnicărese, Mihai Eminescu androgin și astral și, cu oarecare timiditate, chiar Ion Antonescu, sînt de departe eroii cei mai rîvniți
Radiografii la minut by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13535_a_14860]
-
neconsumate până la capăt distrug, prin delire și sinceritate masive, secretul sentimentelor, partea frumoasă a trăirilor acoperindu-se acum ca de sângele măcelăriei ori miasmele sălii de disecție. Atâta impudoare vă va da curând de gândit? Dacă nu, cred că veți intra, ca poetă, într-o competiție tragică cu nebunia lumii întregi, care nu are de gând nici să piardă partida și nici să vă piardă. Am căutat un poem ceva mai cuminte, holurile liceului: „liceul ăsta miroase a urină de câine
Post - Restant by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13557_a_14882]