1,003 matches
-
NU care să justifice explorarea 4. Astm bronșic ................ DA/NU RMN: 5. Crize epileptice ............ DA/NU ................................ 6. Suspiciune de sarcină ....... DA/NU ................................ 7. Claustrofobie ................................ 8. Clipuri chirurgicale, materiale ................................ metalice de sutură ................................ 9. Valve cardiace, ventriculare ................................ 10. Proteze auditive ................................ 11. Dispozitive intrauterine 9. Examen CT/RMN anterior: DA/NU 12. Proteze articulare, materiale de osteosinteză Dacă DA Data ..... Unde ....... 13. Materiale stomatologice Trimis de (spital, clinică) 14. Alte proteze ................................ 15. Meserii legate de prelucrarea Medic solicitant .... Data: .... metalelor (schije, obiecte metalice) Semnătura
EUR-Lex () [Corola-website/Law/206833_a_208162]
-
NU care să justifice explorarea 4. Astm bronșic ................ DA/NU RMN: 5. Crize epileptice ............ DA/NU ................................ 6. Suspiciune de sarcină ....... DA/NU ................................ 7. Claustrofobie ................................ 8. Clipuri chirurgicale, materiale ................................ metalice de sutură ................................ 9. Valve cardiace, ventriculare ................................ 10. Proteze auditive ................................ 11. Dispozitive intrauterine 9. Examen CT/RMN anterior: DA/NU 12. Proteze articulare, materiale de osteosinteză Dacă DA Data ..... Unde ....... 13. Materiale stomatologice Trimis de (spital, clinică) 14. Alte proteze ................................ 15. Meserii legate de prelucrarea Medic solicitant .... Data: .... metalelor (schije, obiecte metalice) Semnătura
EUR-Lex () [Corola-website/Law/206755_a_208084]
-
ale organismului embrionar, și are drept rol asigurarea vehiculării gazelor, a materialelor nutritive și transportul deșeurilor metabolice spre organele de excreție. Aceste necesități funcționale precoce reprezintă un factor important al dinamicii dezvoltării cordului. În primele 20 de zile de viață intrauterină embrionul uman se hrănește prin difuziune, geneza cordului având loc prin proliferarea celulelor mezenchimale din mezodermul splanhnic sub forma de conglomerate angiogenice. Originea materialului celular cardiac și formarea ariei cardiogene corespunde săptămanii a treia a embriogenezei, când materialul cardiogenetic al
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
aria cardiogenică din care se vor evolua cordul și aorta dorsală. * Formarea ansei cardiace Formarea ansei cardiace presupune regionalizarea, începutul contracțiilor, contactul cu materialul migrator al crestelor neurale și apariția primordiilor septale. La sfârșitul săptămânii a 3-a de viață intrauterină cordul primitiv se prezintă sub forma a doi tubi endocardici care se unesc pentru a forma un tub cardiac unic, primitiv. În stadiul 10 Carnegie (ziua 22) cordul este format din tubi epiteliali interni și externi, endocard și miocard separați
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
în tubul cardiac primitiv unic având funcție valvulară. Fuziunea pernuțelor subendocardice opuse formează o margine mezenchimală care orientează dezvoltarea ulterioară a septurilor interventriculare, corespunzător localizării viitorului schelet fibros al inimii și valvulelor. La sfârșitul săptămânii a 3-a de viață intrauterină apar truncus arteriosus, bulbus cordis, ventriculii, atriile și sinusul venos. Ulterior, structurile cardiace suferă un proces de încurbare în forma literei S, atriile fiind poziționate dorsal de tractul de ejecție, care reprezintă brațul superior al literei S. Ventriculii reprezintă brațul
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
nu amintește de dispoziția septurilor la inima adultă. La sfârșitul săptămânii a patra a embriogenezei, ansa cardiacă suferă o conglomerare, cavitățile sale cresc și are loc alinierea septurilor. * Septarea cordului Septarea cordului debutează la mijlocul săptămânii a 4-a de viață intrauterină și se termină în săptămâna a 5-a. Spre sfârșitul săptămânii a patra, septarea definitivă a sinusului venos de atriul comun completează formarea camerelor primitive ale inimii. Partea dreaptă și cea stângă a atriului se dezvoltă în sens cranial, ocupând
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
interventricular și înlocuirea cu miocite (miocardizarea septului interventricular membranos), remodelarea aparatului valvular cu formarea corzilor tendinoase și a cuspidelor valvulare, dispariția unei părți a sistemului excitoconductor și remodelarea postnatală a fasciculului Hiss. În cursul săptămânii a 5-a de viață intrauterine crestele bulbare și truncale fuzionează determinând segmentarea bulbului bulbus cordis și truncus arteriosus, iar într-un timp ulterior spiralarea aortei ascendente și a trunchiului pulmonar. Artera pulmonară stângă și segmentele distale ale arcului aortic comunică prin ductul arterial, derivat embriologic
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
al sistemului excitoconductor nodal; peretele inferior se caracterizează prin prezența unui orificiu mai mare (~ 3 cm) numit orificiul venei cave inferioare. Medial de acesta se poate observa uneori un pliu membranos, valvula lui Eustachio, cu rol funcțional doar în timpul vieții intrauterine, când direcționează fluxul sangvin spre orificiul Botallo. Din porțiunea medială a valvei lui Eustachio pornește spre septul interatrial o proeminență numită banda sinusală, ce conține în interior un fascicul de țesut conjunctiv numit tendonul lui Todaro. La locul de unire
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
prin texte, colecții medicale = sanhita, nedatate și atribuite străvechilor Bhela, Charaka și Sucruta, avea o fundamentare mitico- triunghiulară: aerul - umorile - bila. Sediul vieții era localizat în ombilic de unde ar pleca nervii și canalele sanguine. Un interes deosebit era acordat vieții intrauterine. în aceleași texte sunt prezente și manifestările bolilor precum: tuberculoza, lepra, icterul, hemoroizii, variola, reumatismul poliarticular, diabetul, maladiile febrile etc. În registrul terapeutic sunt înscrise băile, sângerara, regimul dietetic, clismele, farmacia botanică, minerală ca sarea, petrolul, sulful, mercurul și cea
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
36,7 Prezervativul Nu 11,5 Da 88,5 Spermicidele Nu 76,7 Da 23,3 Bureții vaginali Nu 82,8 Da 17,2 Diafragmul Nu 65,8 Da 34,2 Capișonul cervical Nu 86,6 Da 13,4 Dispozitivele intrauterine (sterilet) Nu 46,4 Da 53,6 Pilulele contraceptive Nu 25,5 Da 74,5 Contraceptivele injectabile Nu 65,2 Da 34,8 Contracepția de urgență (pilula de urgență) Nu 55,6 Da 44,4 Ligatura tubară Nu 75,3
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
în prezent mijloace de contracepție. Tabelul 52 cuprinde în ordine descrescătoare mijloacele de contracepție folosite în trecut și în prezent. Mijloace de contracepție folosite Procent Prezervativul 41,4 Pilulele contraceptive 22,4 Calendarul 16,5 Coitul întrerupt 10,6 Dispozitivele intrauterine 5,1 Spermicidele 1,7 Contracepția de urgență 0,9 Contraceptivele injectabile 0,6 Diafragmul 0,4 Ligatura tubară 0,2 Temperatura bazală 0,1 Bureții vaginali 0,1 Capișonul cervical 0,0 Vasectomia 0,0 Total 100 Tabelul 52
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
Spermicidele 0,9 1.1 1 Prezervativul 34,6 11,5 23 Temperatura bazală 2 0.1 1 Bureții vaginali 0,1 0 0.05 Diafragmul 0,1 0,3 0,2 Capișonul cervical 0,1 0 0,05 Dispozitivele intrauterine 3,2 1,8 2,5 Pilulele contraceptive 13,3 11,0 12 Contraceptivele injectabile 0,3 0,4 0,35 Contracepția de urgență 0,1 0,8 0,4 Ligatura tubară 0,2 0,1 0,15 Non răspuns
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
0,4 0,6 Prezervativul 26,2 6,7 16,4 Temperatura bazală 0,1 0,1 0,1 Bureții vaginali 0,1 0,1 0,1 Diafragmul 0,2 0,2 0,2 Capișonul cervical 0 0 0 Dispozitivele intrauterine 4,2 0,5 2,3 Pilulele contraceptive 11,8 6,6 9,2 Contraceptivele injectabile 0,2 0,3 0,25 Contracepția de urgență 0,2 0,7 0,5 Ligatura tubară 0,2 0,1 0,1 Vasectomia
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
26,9 Pilule contraceptive Nu știu, nu folosesc 63,4 Deloc mulțumită 2,4 Mulțumită 12,7 Foarte mulțumită 21,5 Calendarul Nu știu, nu folosesc 50,9 Deloc mulțumită 8,4 Mulțumită 26,3 Foarte mulțumită 14,3 Dispozitivele intrauterine (sterilet) Nu știu, nu folosesc 86,3 Deloc mulțumită 1,4 Mulțumită 4,8 Foarte mulțumită 7,6 Coitul întrerupt (retragerea) Nu știu, nu folosesc 88,5 Deloc mulțumită 3,9 Mulțumită 5,6 Foarte mulțumită 1,9 Tabelul 55
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
acțiune, într-o secvență predeterminată, a unui număr mare de mușchi striați de la nivelul cavității bucale, faringelui și esofagului (excepție, mușchiul esofagian distal care este un mușchi neted). La fătul uman, deglutiția apare în a 12-a săptămână de viață intrauterină, deși mișcările respiratorii și de sucțiune apar după a 24-a săptămână de viață intrauterină. Deglutiția este, deci, o funcție “ancestrală”, mult mai veche decât respirația. Deglutiția se desfășoară în trei etape: timpul bucal, faringian și esofagian. Timpul bucal Bolul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
bucale, faringelui și esofagului (excepție, mușchiul esofagian distal care este un mușchi neted). La fătul uman, deglutiția apare în a 12-a săptămână de viață intrauterină, deși mișcările respiratorii și de sucțiune apar după a 24-a săptămână de viață intrauterină. Deglutiția este, deci, o funcție “ancestrală”, mult mai veche decât respirația. Deglutiția se desfășoară în trei etape: timpul bucal, faringian și esofagian. Timpul bucal Bolul alimentar este depus pe fața dorsală a limbii și dirijat posterior către faringe. Partea anterioară
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
de ocitocină, urmând apoi să-și mărească intensitatea în faza de expulzare propriu-zisă datorită compresiunilor mecanice asupra cervixului (ZEROBIN K. și col. 1984, RUNCEANU L. 1994). Centrul reflex și reglator al contracțiilor uterine se află în măduva dorsală și centrul intrauterin autonom (RUNCEANU L. 1994, ZAGHLOUL A.H și col. 1991 ). Diferiți agenți fizici (căldura, masajul uterin, dilatarea forțată a cervixului) sau medicamentoși (ocitocina, ergotina, glucoza, etc.) pot intensifica contracțiile. Din contra, alte substanțe, cum sunt atropina sau cloroformul micșorează intensitatea
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
canalului cervical. Acești factori, care aparțin de parturientă sunt reprezentați de următoarele tipuri de modificări: modificări morfofiziologice ale tractusului genital, care constau în maturarea structurilor uterine, schimbarea configurației topografice a uterului și fetusului, în corelație cu repartiția forțelor de compresiune intrauterine și respectarea legii rezistenței celei mai mici ; modificări în hemodinamica uterină și placentară ; modificări imunologice, care constau în scăderea pragului sensibilității imunologice prin diminuarea toleranței imune; modificări hormonale materne, ( LIGGINS G.L., 1973, BOITOR I., 1979 ; PORTER D.G., 1994, RUNCEANU L.
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
Diverse studii au demonstrat că, această hipomobilitate se menține până la 2-4 zile antepartum și chiar cu 24 ore înainte de fătare (ZEROBIN K. și col.1984). Contracțiile uterine se intensifică treptat, înregistrându-se totodată creșteri ale amplitudinii și frecvenței acestora. Presiunea intrauterină ajunge la 125-300 mm Hg (ZEROBIN K. și col. 1984). Prin studii de chimiografie s a stabilit că, mobilitatea uterină nu este restrânsă la perioada de expulzie fetală (TAVERNE, M.A., 1984, ZEROBIN K. și col. 1984). Astfel, s-a
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
MIUIESEPP I. și col. 1984, RUGINOSU ELENA și col. 2006). Diferite studii indică diverse scheme medicamentoase care au avut rezultate bune în tratamentul infecțiilor genitale la vacă: etilenestradiol + antibiotice (ELENA NEAGOE, 1984), ser colostral și Endozol (BOITOR I., 1985), oxitetraciclina intrauterin sau benzidamina+tetraciclina (CAIROLI, F.,1993), oxitetraciclină și colagen-intrauterin ( MARIANA SOFRONIE, RUGINOSU ELENA 1998, CONSTANTINESCU, M.D. și col. 1999), taociclin si vitamine (CONSTANTINESCU, M.D., MARIANA SOFRONIE, RUGINOSU ELENA, 1983), ceftiofur hydrochlorid 1,5 g (OVERTON M.W., 2000, CHENAULT, J.R.
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
1100-2400 Euro, echivalentul a 40708880 Lei . 3. Pierderi prin nerealizarea producției de lapte 4. Cheltuieli cu tratamentul vacilor bolnave, (P c trat.), care cuprind costul medicamentelor utilizate în diferite afecțiuni postpartum: Pentru retenția anexelor fetale s-au utilizat tratamente locale, intrauterine cu antibiotice (4 - 6 bujiuri cu oxitetraciclină X 2 zile) la un cost mediu de 2 Euro/ vacă. Pentru endometrită s-au utilizat tratamente locale, intrauterine cu antibiotice instilații cu soluții cu oxitetraciclină (1,5 2 g./ vacă) + vit. A
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
utilizate în diferite afecțiuni postpartum: Pentru retenția anexelor fetale s-au utilizat tratamente locale, intrauterine cu antibiotice (4 - 6 bujiuri cu oxitetraciclină X 2 zile) la un cost mediu de 2 Euro/ vacă. Pentru endometrită s-au utilizat tratamente locale, intrauterine cu antibiotice instilații cu soluții cu oxitetraciclină (1,5 2 g./ vacă) + vit. A,D3,E, 45 reprize la 48 ore interval, la un cost mediu de 2 Euro / vacă / tratament și 8 Euro/ vacă / total tratamente. În formele mai
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
vit. A,D3,E, 45 reprize la 48 ore interval, la un cost mediu de 2 Euro / vacă / tratament și 8 Euro/ vacă / total tratamente. În formele mai grave de infecții genitale (metrite) s-au utilizat, pe lângă tratamentele locale (instilații intrauterine 227 cu soluții de oxitetraciclină, 1,5 g/ vacă), intrauterine și tratamente injectabile cu antibioticede, (Propamicină), 4-5 zile și tonice generale (calciu, glucoză, cofeină), la un cost estimativ de 20 Euro / vacă. Pentru ovariopatii s-au utilizat diferite produse hormonale
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
la un cost mediu de 2 Euro / vacă / tratament și 8 Euro/ vacă / total tratamente. În formele mai grave de infecții genitale (metrite) s-au utilizat, pe lângă tratamentele locale (instilații intrauterine 227 cu soluții de oxitetraciclină, 1,5 g/ vacă), intrauterine și tratamente injectabile cu antibioticede, (Propamicină), 4-5 zile și tonice generale (calciu, glucoză, cofeină), la un cost estimativ de 20 Euro / vacă. Pentru ovariopatii s-au utilizat diferite produse hormonale: prostaglandina PG F2 α ,(Proliz, Prosolvin, Reglandin), în cazul anestriei
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
ore după fătare și administrarea colostrului nou născutului, extragerea manuală anexelor fetale în cazul în care acestea nu au fost eliminate spontan în intervalul până la 1216 ore, vara și până la 18 - 24 ore iarna și aplicarea unui tratament medicamentos antiinfecțios intrauterin cu 4-6 bujiuri spumante cu oxitetraciclină sau cu alte antibiotice sau chimioterapice în vederea prevenirii infecției utrerine consecutiv retenției anexelor fetale, tratarea adecvată a diferitelor tipuri de tulburări ce pot să apară în această perioadă (hipocalcemii, pareza, infecții genitale, mamare), transferând
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]