73,117 matches
-
românești. E, mai curînd, un eseu prea îndatorat antecesorilor despre filosofia românească în veacul pe care, tocmai, l-am depășit. Postfața d-lui Ion Ianoși, densă, cam lasă să se înțeleagă această caracteristică prea laxă a lucrării. Costică Brădățan, O introducere la istoria filosofiei românești în secolul XX. Postfață de Ion Ianoși. Editura Fundației Culturale Române, 2000.
Între originalitate și citare by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16000_a_17325]
-
disputată cu pasiune, cartea lui Edward Said, publicată în 1978 și revizuită în 1995, a apărut și în românește, la Editura Amarcord din Timișoara. întîlnirea cu cititorul român e însă aproape ratată, cîtă vreme ediția nu se bucură de o introducere, iar prezentările de pe coperta a patra evită cu tenacitate orice lămurire ('[...] este o carte de referință în domeniu șcare? n.m.ț, redutabilă prin bogăția informațiilor, prin fermitatea argumentelor" etc.). Domeniul acesta, despre care nu se va afla prea mult din
Orientalism by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15622_a_16947]
-
ale naturii umane: '...cetatea este naturală și... omul este în mod natural un viețuitor politic, pe când cel lipsit de o cetate (natural sau prin accident) se află fie mai presus, fie mai prejos de om...' După cum arată Vasile Muscă în introducerea la ediția de față, teoria caracterului natural al statului e una polemică, îndreptată împotriva sofiștilor (care vedeau în stat rezultatul unei convenții) și a cinicilor cosmopoliți. Cu un surâs în colțul buzei întâmpină omul modern întîlnirea planului politic și a
Politicienii: fericiți și virtuoși by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15616_a_16941]
-
calcul cozile pe la diverse ambasade, ajungem la un 3% din populația României. Cronicarului nu i s-a părut niciodată că problema vizelor îi atinge pe români la demnitate. Mai curînd motivele pentru care s-a recurs la această măsură, a introducerii vizelor, ar fi trebuit să zgîndărească sentimentul demnității naționale. Iertat să fiu, dar, cu ori fără viză, toată pegra societății românești - bandiți, cerșetori, prostituate, pești, hoți de buzunare și ucigași neprinși - a călătorit în Occident din 1990 încoace. S-au
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15667_a_16992]
-
datat. Nici filosoful nu e prezentat, cum se obișnuiește, într-o casetă redacțională. Am avut chiar pînă la un punct, impresia că masa rotundă este fără prezența lui. Singurele date cît de cît precise ni le oferă Liviu Cotrău, în introducere, dar fiind vorba de Rorty ca despre o mare personalitate etc., nu-ți dai seama că acele cuvinte au fost spuse cu el de față. Să trecem! Masa rotundă este substanțială și contestatul Rorty (și de filozofi, fiindcă îi preferă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15651_a_16976]
-
plecat prin alte locuri să-și caute un rost). Dificultatea la care se referea Z. Ornea era cît se poate de reală atunci, acutizată acum, evidentă pentru oricine ar consulta o listă cu editorii activi; apoi, nu știu dacă simpla introducere a unor cursuri (care nu pot fi decît opționale; și pe cine ar interesa, cîtă vreme institutele de cercetare în domeniu agonizează?) la facultățile de Litere ar rezolva problema pregătirii specialiștilor în editarea literaturii clasice și moderne; probabil că trebuie
Ediții, editori și critici by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/15671_a_16996]
-
tare dorul. Și mai puține sînt cele care la fiecare nouă lectură își dezvăluie o bogăție atît de mare de sensuri, în consonanță cu dispozițiile subiective, cu fluctuațiile contextuale și cu modele literare. Nu mai este nevoie, cred, după această introducere, să lansăm o invitație explicită la lectură celor care încă n-au citit romanul lui Bulgakov. Misiunea recenzentului nu este însă una atît de ușoară pe cît s-ar părea la prima vedere. În primul rînd pentru că despre o carte
Femeile mănîncă bărbați? by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15672_a_16997]
-
tocmai pentru că sînt bine înarmat mă simt liber și în largul meu. În jur de șapte și jumătate, un duș, Gilette, unghiile, costumul, cravata. Ascult între timp radioul, uneori și jurnalul de la ora opt. Mă gîndesc la cîteva fraze de introducere, pentru prezentarea emisiunii. Îl mai mîngîi odată pe Rominet (motan vărgat, mare și frumos, cu ochii verzi, migdalați, născut în 1973, anul debutului meu în televiziune; lîngă mine, lipit de mine, pe biroul meu, - niciodată pe mine, înțelegînd că nu
Bernard Pivot - Bună dispoziția ziaristului de cursă lungă by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/15702_a_17027]
-
începînd cu 30 octombrie, la New York, pe un canal unviersitar recepționat prin cablu. City University, cu 150000 de studenți, a cumpărat în bloc 48 de emisiuni din 1984. /.../ Emisiunile nu vor fi subtitrate, dar vor fi precedate de cîte o introducere și urmate de cîte o lecție de vocabular. Știu de asemenea că există cluburi ,,Apostrophes", ca de pildă la Stochkolm, sau că în Polonia, la institutele franceze de la Varșovia sau Cracovia, emisiunea era urmărită de sute de studenți francofoni veniți
Bernard Pivot - Bună dispoziția ziaristului de cursă lungă by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/15702_a_17027]
-
călători în Balcani, Editura Fundației Culturale Române - colecția Antropologie culturală, București, 2000, 212p. La mijloc de rău și bun Istoria Balcanilor, scrisă de Barbara Jelavich și tradusă în română la Institutul European, curge în ritmul sacadat al manualelor școlare. în introducerea studiului, autoarea atribuie Balcanilor cel mai cuprinzător sens posibil, incluzînd în acest spațiu, alături de teritoriile de la sud de Dunăre și de Sava, regiunile locuite de români, croați, sloveni și - fapt destul de rar - pe cele locuite de unguri. E o opțiune
Balcanii între real și imaginar by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15724_a_17049]
-
a acestui spațiu, Barbara Jelavich reține doar ultimile trei secole. Secolele al XVIII-lea și al XIX-lea sînt subiectul primului volum, iar cel de-al doilea volum se ocupă de secolul al XX-lea, pînă la începutul anilor '80. Introducerea îi oferă însă cititorului, sub forma unui rezumat, o schiță a istoriei epocilor anterioare. O teamă constantă față de tot ceea ce înseamnă controversă istorică îi este caracteristică studiului; autoarea se mulțumește să afirme că un anume eveniment e controversat, dar evită
Balcanii între real și imaginar by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15724_a_17049]
-
și unul dintre cei mai străluciți ambasadori ai culturii elene din diaspora. Inedită a fost maniera de desfășurare a simpozionului. În paralel cu comunicările prezentate de specialiști din Marea Britanie (profesorul Roderick Beaton, de la londonezul King's College, autor al unei Introduceri în literatura greacă modernă, care a stăruit asupra prezenței, modeste, a romanului grec în spațiul anglo-saxon), Italia (Caterina Carpinato din Veneția, care s-a oprit, la rându-i, asupra traducerilor din literatura neoelenă realizate în patria lui Dante în ultimul
,,Dimensiunea europeană a literaturii neoelene" by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/15737_a_17062]
-
la propriu în țesătura și stilul romanului, ,,Puterea", care este menționată în titlul cărții, poate fi citită și ca ,,putere" a creatorului, a artistului care știe că lumea nu se mărginește doar la frontierele realității, tot așa cum un comentariu despre introducerea într-o viziune artistică a unui element străin de sistemul de referință al viziunii respective ar putea fi interpretat drept un autocomentariu la referințele fantastice ale romanului ce se pune astfel pe sine însuși în discuție. Scena din cafeneaua din
Un satan postmodern by Dan Cristea () [Corola-journal/Journalistic/15749_a_17074]
-
col. Societatea politică, București, 2000, 333 pag., f.,p. "Calea regală a literaturii proletare" A douăsprezecea apariție din colecția ABC a Editurii Dacia se ocupă de realismul socialist, fiind traducerea unei cărți din cunoscuta serie Que sais-je?. E, așadar, o introducere în domeniu, fără pretenția de a analiza fenomenul în profunzime, supunîndu-se în schimb nevoii de claritate a formulărilor și de accesibilitate. în ciuda titlului generos (și general), Aucouturier tratează doar un aspect al realismului socialist, ocupîndu-se în exclusivitate de spațiul fostei
Povești din spatele Cortinei de Fier by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15743_a_17068]
-
între centrul politic, ce promovează ortodoxismul estetic, și periferia artistică în permanentă propensiune către erezie. De aceea probabil cele mai interesante capitole sînt primele două, Pentru o artă "de stînga" și Pentru o artă a proletariatului, care tratează momentele premergătoare introducerii noii politici culturale, perioada de înflorire a curentelor de avangardă (futurism, proletcultism), de relativă independență de creație și de negociere în plan simbolic a raporturilor dintre stat și oamenii de cultură. Ceea ce mai tîrziu devine mecanism de represiune începe prin
Povești din spatele Cortinei de Fier by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15743_a_17068]
-
aduc tot omagiul meu sincer -, o operă critică este însă altceva". Dacă într-o recenzie la un volum al d-lui Marino, interlocutorul d-sale, Sorin Antohi, marchează "calvinismul" unui Noica, n-ar putea oare vorbi și despre "calvinismul" autorului Introducerii în critica literară? (Va urma) Adrian Marino în dialog cu Sorin Antohi: Al treilea discurs. Cultură, ideologie și politică în România, Ed. Polirom, Iași, 2001, 200 pag., preț neprecizat.
Adrian Marino între lumini și umbre (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15763_a_17088]
-
fizică sau verbală la adresa personalului vor fi sancționate, în funcție de gravitatea faptei, în conformitate cu legislația în vigoare. Sancțiunile sunt următoarele (...)/ Se interzice: (...)/ Utilizatorii au obligația să depună la garderoba bibliotecii orice obiect a cărui prezență nu este justificată în instituție./ Este interzisă introducerea în bibliotecă a bagajelor de orice fel precum și a publicațiilor din afara instituției./ Biblioteca nu răspunde pentru banii și obiectele de valoare lăsate la garderobă sau pe mese în sălile de lectură./ în cazul pierderii plăcuței numerotate de la garderobă se va
În vizită la Biblioteca Națională by Mihai Vakulovski () [Corola-journal/Journalistic/15780_a_17105]
-
unui inocent mare cărturar, pe care soarta l-a voit sacrificat totuși nu numai nevinovat, dar și, vai, inutil. Anton Golopenția, Ultima carte. Text integral al declarațiilor în anchete ale lui Anton Golopenția aflate în arhivele SRI. Volum editat, cu introducere și anexă de prof. dr. Sanda Golopenția. Editura Enciclopedică, 2001.
Cazul Anton Golopenția by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15785_a_17110]
-
aduce la Craiova. Cu orice preț. Doar privindu-l în ochi, la fața locului, intuiai realitatea, calitatea și valoarea spectacolului. Iar el le știa cel dintîi. În final, criteriile intrau în funcțiune și stabileau, firesc, ierarhiile. De ce am făcut această introducere? Teatrul Național din București și-a deschis stagiunea într-un mod spectaculos. În fiecare seară, altă premieră: Take, Ianke și Cadîr (regia Grigore Gonța), Amanții însîngerați (regia Alexandru Tocilescu), Jocul dragostei și al întîmplării (regia Felix Alexa), Scrisori de dragoste
Viața satului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15788_a_17113]
-
compromis între aceste două direcții - și mai ales o cale de acces mai lesnicioasă - e oferită de relatările însemnărilor zilnice, ale paginilor de jurnal. în Jurnalul lui Sebastian (însemnare din 21 iulie 1935), secvența relatării onirice are o formulă de introducere ("Un vis pe care încerc să-l scriu chiar acum, trezin-du-mă din somn"); urmează o narațiune fragmentară, plină de puncte de suspensie, dominată de uzul prezentului ("citesc", "Sunt la Dinu Brătianu acasă. Am în mâini un vas cu apă"). Povestirea
Povestiri de vise by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15817_a_17142]
-
naratorul încearcă să disocieze planurile conștiinței ("știam din vis", "realizam asta încă din vis"). La Corin Braga (Oniria, Jurnal de vise, 2 septembrie 1985), observăm (în prima pagină a textului; materialul întregii cărți oferă multe alte exemple de trăsături caracteristice) introducerea ("Să vedem visele"), dominația prezentului, tendința de interpretare ("ca și cum"). în Jurnalul lui Mircea Cărtărescu, în însemnarea din 8 noiembrie 1990 ("și am visat") domină imperfectul, întrerupt uneori de prezent și completat de mai mult ca perfect (care recuperează metamorfozele: "devenise
Povestiri de vise by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15817_a_17142]
-
Postmodernismul românesc. Andrei Bodiu ar vrea să-l facă să vorbească pe poet în toate "limbajele" deodată. De aceea capitolul este nereușit. Autorul se depărtează prea puțin de "vorba" poetului - el încearcă să construiască pe marginea afirmațiilor lui "extraliterare". Poate introducerea ar fi trebuit să fie mai mare și să problematizeze "caracteristicile" optzecismului, deja bine tocite. Aici este adevărata lipsă a volumului. Consideră drept "date" lucruri care au fost "date" cîndva, acum douăzeci de ani. Poate a venit vremea să nu
Poezia optzecistă în stil academic by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15797_a_17122]
-
Nicolae Manolescu La 19 octombrie s-au împlinit, fără ca mulți să bage de seamă, 40 de ani de la moartea lui Mihail Sadoveanu (1880-1961). Regimul comunist l-a tratat cu toate onorurile pe marele scriitor, aproape septuagenar în momentul introducerii cenzurii și a realismului socialist. Autorul Luminii vine de la răsărit s-a numărat printre puținii intelectuali importanți care n-au suferit din cauza rigorilor politice și ideologice. Din contra, el a profitat, și material, și moral, de pe urma lor. Operele publicate de
Sadoveanu, azi by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15808_a_17133]
-
și de inadmisibil, încît cei care doresc să o zugrăvească în violența ei extraordinară se văd constrînși să apeleze la limbajul înșelător al simbolurilor. Denis de Rougemont - Iubirea și Occidentul, Ediția a doua revizuită; traducere și note de Ioana Feodorov, introducere de Virgil Cândea, Ed. Univers, colecția Sinteze, București 2000, 447 de pag., f. p. De la Mantis religiosa la femeia fatală Faptul că preocupările teoretice ale lui Roger Caillois s-au axat, încă de la începutul carierei sale, pe problematica atît de
Mitul pasiunii by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16143_a_17468]
-
cele două volume de eseuri filozofice, incontestabil cel mai interesant - din punctul de vedere al unui literat - este cel de-al doilea. Că între ele există un soi de fractură, nu încape nici o îndoială; ne-o mărturisește autorul însuși, în Introducere; după ce proclamă întrebarea "ce fel de ființe umane vrem să devenim", drept loc gometric al tezelor sale, filozoful o divide în două întrebări subiacente. Prima este "cu ce comunități ar trebui să ne identificăm?", iar cea de-a doua "ce
Mitul pasiunii by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16143_a_17468]