1,479 matches
-
manuscrise care curpindeau în primul rînd text, așa cum o dovedește alegerea și prezentarea primelor lucrări tipărite. În măsura în care orice text literar (în sens larg) aspiră, în esență, la o comunicare și o difuzare dintre cele mai ample posibile, puteau spune că inventarea tiparului a adus cărții o împlinire și o desăvîrșire. Dar nu trebuie confundate cauzele și consecințele. Adesea s-a spus că dezvoltarea culturii și cererea crescîndă de cărți au făcut inevitabilă inventarea tiparului în momentul în care aceasta s-a
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
dintre cele mai ample posibile, puteau spune că inventarea tiparului a adus cărții o împlinire și o desăvîrșire. Dar nu trebuie confundate cauzele și consecințele. Adesea s-a spus că dezvoltarea culturii și cererea crescîndă de cărți au făcut inevitabilă inventarea tiparului în momentul în care aceasta s-a produs. Din acest punct de vedere, ar fi trebuit să apară în perioada dezvoltării universităților și în țara cea mai avansată din punct de vedere intelectual, Italia. Ori tiparul s-a născut
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
general, păcătuiesc din punctul de vedere al logicii, al urmăririi ideilor, al darului de a face eforturi, al continuității în acțiune, în rigoarea științifică a raționamentului, în arta construirii unui plan larg și clar, a compoziției, a structurii și în inventarea faptelor pentru operele de ficțiune. Știu să contureze personaje cu o psihologie ascuțită, observată, fină și adevărată, care acționează puțin într-o narațiune care nu avansează. Știu mai bine să simtă și să vadă decât să creeze: sunt foarte puțin
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
adepți i-a avut prima ipoteză, dar ipoteza Kurgan cîștigă teren. Aceasta susține, așa cum am arătat anterior, că între jumătatea mileniului IV i.C. și mileniul III i.C. o populatie indo-europeană primitivă (căreia i se atribuie domesticirea calului și inventarea carului primitiv) dintr-o regiune situată între fluviile Nipru și Volga s-a răspîndit în întreaga regiune din nordul marilor Neagră și Caspică și apoi în valuri succesive în numeroase zone din Eurasia. O ipoteză mai recentă plasează această zonă
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
la 10 ani temniță grea. Un articol (pe care l-am recepționat de pe Internet) are un titlu semnificativ: Destine frânte de Securitate. „Procesul membrilor Legației Italiei la București din toamna anului 1951 a demonstrat că Securitatea nu avea scrupule în inventarea unor acuzații grave. Toți cei implicați în respectiva mascaradă judiciară au ispășit ani grei de temniță în pușcăriile politice. Cei mai fericiți au reușit să plece după un timp în Italia, prin presiuni internaționale. Din nefericire, pentru unii, închisoarea a
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
acum în lume este și consecința unui lung și continuu proces de desacralizare a pământului. Din planul interpretărilor mitologice și sacre, pământul a trecut în orizontul unor valorizări scientiste și ideologice. Magna Mater a devenit Terra. Un exemplu concludent este inventarea în 1852 de către Henri-David Thoreau a ecologiei ca știință. Pământul va face de acum încolo obiectul unor înflăcărate discursuri politico-ideologice. Desacralizarea mentalității sociale privind pământul atinge acum perfecțiunea. Apare astfel Ziua pământului, importanța protecției planetei, drepturile egale la resurse și
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
de Alfred Schutz, care l-a propus pentru a înțelege mai bine prima regulă enunțată de Émile Durkheim în Regulile metodei sociologice: faptele sociale trebuie privite ca lucruri. Vezi această evoluție a termenului în Camille Tarot, De la Durkheim la Mauss. Inventarea simbolicului, Editura Amarcord, Timișoara, 2001. 10 În acest sens, Simion Mehedinți, Civilizație și cultură. Concepte, definiții, rezonanțe, Editura Trei, București, 1999, propune o definiție similară: "După cum frunza are două fețe: una strălucită, spre soare, alta mai întunecată, întoarsă spre pămînt
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
care este expresia unor dorințe și aspirații îndelung refulate în viața reală. Ca un demiurg rău al lumii sale fictive, Cantemir deformează chipuri de contemporani pe care le pune cu malițiozitate în spatele unor măști grotești. Refugierea în imaginarul zoomorf și inventarea propriului adevăr este dovada unei vanități extreme a geniului, care privește de la înălțimi insurmontabile lumea liliputană care-l înconjoară. Orgolios și egocentric, Cantemir se așează pe sine, ca model suprem, în centrul imaginar al lumii; el este “o zeitate”, un
Istorie şi anamorfoză în „Istoria ieroglifică” de Dimitrie Cantemir. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1384]
-
Bulletin Board System (BBS) ce permitea utilizatorilor să facă schimb de programe, date, mesaje și știri - așa cum se întâmplă, să zicem, la panourile instalate în campusuri și universități, unde oricine poate să plaseze diverse note și anunțuri. În plus, după inventarea World Wide Web-ului, în anii 1990, Netul s-a umplut de pagini personale, care din multe puncte de vedere anticipau blogurile de azi, în timp ce paginile marilor corporații au început să domine Web-ul abia de prin 1995. În aceste
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
noile tehnologii pentru a colabora în moduri fără precedent. Două schimbări fundamentale sunt evidente, în opinia sa: una, că populația educată a planetei are în prezent la dispoziție un total de peste un trilion de ore libere pe an; cealaltă, că inventarea și răspândirea mediilor publice le dau cetățenilor obișnuiți, până acum lăsați pe dinafară, posibilitatea să folosească această nemai văzută resursă de timp liber ca să facă lucruri care le plac și de care se simt atașați.17 2. Bloguri. De la jurnalele
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
acum nu am. știu doar că e bine ca lucrurile să fie separate, mai ales că au fost concepute așa.“ Adrian Hădean crede că Facebook e o etapă importantă în istoria comunicării umane. „Cred că a depășit ca importanță momentul inventării telefonului mobil. Nu mă bazez pe studii sau cifre, așa simt. și probabil unul dintre aspectele care cons truiesc succesul rețelei și-l consolidează e speranța regăsirii. Fiecare dintre noi s-a îndepărtat de cineva, dintr-un motiv sau altul
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
început să adauge rețele profesionale în mai 2006). Fiecare dintre aceste schimbări tehnologice profunde a modificat felul în care se desfășoară comunicarea și, de la un anumit punct încolo, modul în care se face jurnalism. Tiparul a făcut posibilă apariția ziarelor. Inventarea telegrafului a dus la apariția știrilor rapide și la dezvoltarea agenției de presă. Radioul a adus relatările în direct. Televiziunea i-a făcut pe jurnaliști să-și gândească vizual materialele, a grăbit răspândirea ziarelor color și a influențat, în multe
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
este nerealist să pretindem ca lucrurile să rămână neschimbate pentru jurnaliști și pentru public. Surpriza pe care unii gazetari o încearcă atunci când văd cum lumea cu care erau obișnuiți se destramă e justificată dintr-un singur punct de vedere. De la inventarea tiparului încoace, a rămas constant modelul economic în care un grup relativ mic de profesioniști în comunicare producea și comercializa bunuri culturale destinate unui public larg. Acest model s-a prăbușit astăzi. După cum scrie Clay Shirky în cartea sa Cognitive
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
sarcina de a excela în arta și știința de a face să conveargă în producerea unei noi urbanități amenajarea și organizarea locurilor, misiile agenților serviciilor publice și private și comportamentul locuitorilor. Și în arta și știința conducerii orașului stă astăzi inventarea democrației. Poate această povestire să incite cititorul român, prin analogie sau prin contrast, să se întrebe, așa cum nu a mai făcut-o până acum, asupra istoriei orașelor din țara sa ? Dacă ar face-o, aș fi fericit. Thierry Oblet 1
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
autonomiei politice a orașelor De aproximativ douăzeci de ani, răspunsurile date crizei urbane sunt asociate în mod explicit cu necesitatea reînnoirii civice. Colocviile celebrează oportunitatea unor "declarații ale dreptului la urbanitate", urgența construirii unui "oraș republican", înaintarea spre "civilizația urbană", inventarea "noilor solidarități", apariția unei "noi cetățenii". Cu sobrietate, sociologia și științele politice evidențiază ponderea politică, aflată în creștere, a orașelor la ora actuală, se întreabă asupra condițiilor în care orașul, nou "actor colectiv", ar putea constitui o adevărată "cetate". De ce
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
din cele mai îndepărtate sate... "Ierarhia stat central prefect subprefect pare să reproducă vechea relație care unea, în cadrul monarhiei absolute, regele, intendentul regal și subordonații acestuia"5. Pregnanța controlului prefectoral a eliminat puțina autonomie municipală care supraviețuise sub Vechiul Regim. Inventarea noțiunii moderne de primar persoană de frunte și bun cap de familie este schițată încă de pe vremea monarhiei din Iulie. Votul cenzitar a fost restabilit în 1831 pentru alegerea consilierilor municipali, iar în 1833 pentru alegerea consilierilor din departamente și
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
intereseze mai puțin decât bucuria de a face, de a întreprinde ceva, de a interveni în cotidianul social"1. Administrarea orașului devenea într-o oarecare măsură și o treabă a cetățenilor. În momentul în care evaluăm conținutul căilor urbane ale inventării democrației, trebuie să recunoaștem că nu contestăm, în ansamblu, ipoteza privatizării crescânde a unei existențe cuplate cu o scădere a interesului pentru treburile publice; acest proces poate fi reperat de la mijlocul anilor 19502. Dar ultimele decenii ale secolului XX nu
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
gestionare patrimonială a teritoriului comunal. Constatarea eșecurilor a generat un discurs modernist de luptă contra lipsei de îndrăzneală, a incompetenței și egoismului edililor locali. Acest discurs va cunoaște cea mai mare audiență la ora modernizării din anii 1950 și 1960. Inventarea ideologiei politicii locuinței Indiferența politică a muncitorilor față de problema locuirii Problema locuințelor nu s-a pus cu adevărat în Franța decât în cursul secolului al XIX-lea, deși mai fusese evocată în timpul Revoluției franceze. Luarea la cunoștință a problemelor puse
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
unor decizii spinoase din dezbaterea democratică, proceduralizarea acțiunii publice vizează să facă din stat garantul dezvoltării relațiilor contractuale dintre administrațiile centrale și comunitățile locale și, la un nivel mai general, între puterile publice și societatea civilă. Toată dificultatea constă în inventarea unor dispozitive incitative în care mobilizarea resurselor societății civile să nu inducă nici renunțarea la conducere a politicilor naționale, nici, invers, la desconsiderarea experienței actorilor locali. Punerea în scenă a democratizării: pervertirea liantului civic prin comunicare Începând cu anii 1990
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
se responsabiliza împreună pentru "a face societatea". Această demistificare a conștiinței noastre republicane nu ne scutește să dăm dovadă de vigilență în fața riscurilor pe care cecitatea democratică le creează de asemenea pentru coeziunea socială a metropolelor noastre. Dacă, istoric vorbind, "inventarea socialului"551 a făcut credibilă democrația dotând-o cu o miză concretă, nimic nu garantează astăzi că dezvoltarea sa consolidează solidaritatea, mai ales când dezbaterea democratică include din ce în ce mai mult și fără îngrădire exprimarea intereselor particulare, și nu reflecția asupra binelui
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
mai poate pretinde să-și refuleze particularismele culturale în sfera privată. Cum poate fi condus orașul ca aceste pariuri să iasă câștigătoare? A face din oraș primul motor al dezvoltării economice și ultimul obstacol contra dislocării sociale presupune cu necesitate inventarea unui nou teritoriu instituțional care, ajustat evoluției urbanului, ar permite mai buna lui guvernare? Răspunsul la această întrebare rămâne echivoc. Menținerea frontierelor politice și administrative pare imposibilă. Din punctul de vedere al democrației, ar fi paradoxal ca reprezentanții intercomunali să
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
scenă conflicte și compromisuri care îi leagă unii de alții pe indivizii care devin cetățeni. Ce învățătură se poate trage din această istorie? La ora mondializării, accederea orașului la statutul de actor colectiv trasează după părerea noastră o cale propice inventării de noi forme de control politic al economiei. Desigur, practica proiectului nu este lipsită de pericole: concurența înverșunată între metropole, acapararea dezvoltării urbane de către marile grupuri private de servicii, accentuarea fracturilor sociospațiale etc. A circumscrie aceste riscuri înseamnă o mai
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
pregnant politic dintre oraș și stat ar putea să dea forță și formă cererilor sociale, să se deschidă conflictelor sociale ancorate în realitate, să incite cetățenii să se comporte mai mult ca actori decât ca asistați. Cu alte cuvinte, ca inventarea procedurilor politice să fie la înălțimea democratizării moravurilor. Abrevieri ADIL Agence Départementale d'Information sur le Logement (Agenția Departamentală de Informare privind Locuința) ADRI Agence pour le Développement des Rencontres Interculturelles (Agenția pentru Dezvoltarea Întâlnirilor Interculturale) AFPA Association Nationale pour
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
65 Flagelurile orașului / 65 Pragmatismul vizionar al baronului Haussmann / 68 Accelerarea logicilor segregării urbane / 75 Nașterea politicilor urbane / 78 Inițiativa responsabililor municipali și a unei elite reformiste aflate de partea industrializării / 78 Planificarea urbană pusă la proba proprietății funciare / 81 Inventarea ideologiei politicii locuinței / 83 Indiferența politică a muncitorilor față de problema locuirii / 83 Aplicarea principiilor solidariste / 89 Promovarea unei elite muncitorești urbane / 91 O inflație a reglementări puțin constrângătoare / 96 Capitolul 2. Urbanizarea chestiunii sociale / 103 Depolitizarea guvernării orașelor / 103 De la
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Colin. Duroselle, Jean-Baptiste (1990). L’Europe. Histoire de ses penples, Paris: Perrin, 232-233. Chaunu, Pierre (1986). Civilizația Europei în Secolul Luminilor, București: Editura Meridiane, 61-62. Almaș, Dumitru și Banciu, Angela (1994). Voltaire istoric, București: Editura Științifică, 26-34. Wolf, Larry (2000). Inventarea Europei de est. Harta civilizaței în epoca luminilor, București: Editura Humanitas. Almaș, Dumitru și Banciu, Angela op.cit., 50-90. Elisabeth du Rèau, op.cit., 39. Duroselle, Jean-Baptiste. L’Europe. Histoire de ses peuples, op.cit., 358-359. Ibidem. Fondation Robert Schuman, op.cit., 27-28. Romano, Sergio. (1977
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]