1,055 matches
-
La lumina chioară, printre crengi, se văd fructele coapte, de culoarea zămosului. O ramură ruptă sub piciorul cuiva îmi atrage atenția înspre poartă. Deși un gard din plasă de sîrmă, înalt de patru metri, înconjoară grădina, n-avem nicicum siguranța inviolabilității. Privesc cum, cu o ușurință de maimuță, un om se cațără pe gard și apoi coboară pe un arbore mai apropiat. După el vine altul. Un al treilea așteaptă în stradă. Toți sînt negri ca smoala. Înăltuți și subțiri ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
un tratat conform căreia Confederația Germană și aliații ei vor respecta neutralitatea Belgiei, cu condiția ca, în același timp, și celelalte puteri beligerante să procedeze la fel. Această declarație echivala cu o recunoaștere, din partea Germaniei anului 1870, a sfințeniei și inviolabilității tratatelor. * * * Am fost întrebați, în cursul ultimei săptămâni, dacă ne vom mulțumi cu o garanție stipulând că integritatea Belgiei va fi restabilită o dată războiul terminat. Noi am răspuns că nu puteam intra, cu privire la aceste chestiuni, în niciun fel de tratative
by KARL MAX, Prinţ LICHNOWSKYKARL MAX [Corola-publishinghouse/Memoirs/1009_a_2517]
-
noi nu (primisem asigurarea încercării)"! Cum eu nu mergeam cu respectiva mapă la serviciu, rezultă că specialiștii, în lipsa noastră din apartament, ne făceau vizite pentru controale, instalări și verificări de "T.O.", "ICDF", "lucrări IDEB" etc. Și cum rămâne cu "inviolabilitatea domiciliului", cu drepturile omului menționate de CNSAS, cu... Hai c-am început să vorbesc prostii! Concluzia este că "specialiștii" cu ochi albaștri nu prea erau grozavi și că soția putea să le dea lecții de "lăcătușerie aplicată" (ar mai fi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
o transmite, ca și cum ar avea o singură gură. În slujirea credinței divine, conștiința Bisericii se dovedește a fi mândră și neînduplecată. Contestarea acestei credințe înseamnă a trăda Biserica și a-i provoca excomunicarea... Se poate spune că ea persistă în inviolabilitatea acestei certitudini cu mai multă energie decât în păzirea integrității moralei sau, mai bine spus, că ea își păzește sfințenia propriei morale numai datorită inviolabilității credinței. Dacă cineva ar voi să-i smulgă Bisericii o tăgăduire a propriei credințe divine
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
a trăda Biserica și a-i provoca excomunicarea... Se poate spune că ea persistă în inviolabilitatea acestei certitudini cu mai multă energie decât în păzirea integrității moralei sau, mai bine spus, că ea își păzește sfințenia propriei morale numai datorită inviolabilității credinței. Dacă cineva ar voi să-i smulgă Bisericii o tăgăduire a propriei credințe divine, chiar și sub amenințarea cu moartea, atunci Biserica acceptă sau chiar cere martiriul pentru a afirma aceasta și chiar mai mult. Învățătura și exemplul martiriului
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
politic general acceptat pe plan european, exprimat îndeosebi prin Actul final al O.S.C.E. și Carta de la Paris pentru o nouă Europă, precum și alte documente internaționale care au fost adoptate ulterior și care reconfirmau principiile integrității teritoriale a statelor și inviolabilitatea frontierelor. În ceea ce privește Ucraina, conflictul transnistrean era o problemă sensibilă din alte rațiuni: orice schimbare a frontierelor în regiune putea avea un efect de domino, afectând suveranitatea Ucrainei asupra Bucovinei de Nord și Basarabiei de Sud, care n-au aparținut acesteia
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
achizițiilor teritoriale sau avantajelor speciale rezultând de pe urma unei agresiuni, reprezentând o consecință logică care rezultă din paragrafele care îl preced. Paragraful reprezintă ultima parte a textului unei propuneri avansate la sesiunea a V-a de delegația țării noastre, referitoare la inviolabilitatea teritoriului unui stat (vezi Doc. 19 A/8719, p. 23). Sensul propunerii Delegației române a fost cuprins, în preambulul definiției, în redactarea următoare: "Reafirmând, de asemenea, că teritoriul unui stat nu poate fi violat și nu poate constitui, fie chiar
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
forță luate de către un stat cu violarea Cartei și că nu va fi obiectul achiziției de către un stat, ca urmare a unor asemenea măsuri de forță sau amenințarea cu forța". Soluția ni se pare criticabilă pentru că: a) Substanța paragrafului privind inviolabilitatea teritorială a statelor și interdicția ocupației prin forță, fie chiar temporară, a teritoriului unui stat reclamă ca acest text să fie cuprins nu în preambul, ci în dispozitivul definiției, alături de celelalte dispoziții prohibitive privind actele de agresiune. b) Folosirea în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
Europa și ar putea marca începutul edificării unui sistem de securitate european. Statele participante s-au pronunțat pentru înfăptuirea practică în viața politică a continentului european a următoarelor principii fundamentale ale securității europene și ale relațiilor dintre state din Europa: inviolabilitatea frontierelor, nerecurgerea la forță, coexistența pașnică, bazele relațiilor de bună vecinătate și colaborare în interesul păcii, legăturile reciproc-avantajoase între state, dezarmarea, sprijinirea O.N.U. A fost exprimată, de asemenea, propunerea ca la Conferința general-europeană să se creeze un organ
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
reconcilierii fiind M.B.F.R. și Conferința pentru Securitate și Cooperare in Europa"81. Pactul de la Varșovia într-o declarație adoptată la Praga în iunie 1972, definea viziunea sa asupra principiilor fundamentale ale securității europene și ale relațiilor dintre state în Europa: inviolabilitatea frontierelor, nerecurgerea la forță, coexistența pașnică, relații de bună vecinătate și colaborarea în interesul păcii, legăturile avantajoase între state, dezarmarea, sprijinirea O.N.U. etc. Reuniunea O.T.V. s-a pronunțat în favoarea unei înțelegeri referitoare la reducerea forțelor armate și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
grațieri în cazul pedepsei capitale ș.a.; pedepsele corporale și închisoarea celulară care nu există în legislația penală română; inexistența în legislația română a muncii forțate (condamnarea de a efectua o muncă utilă în folosul societății fiind decisă de un tribunal); inviolabilitatea persoanei (prevederile Codului de procedură penală privind tratamentul arestatului preventiv, asistența judiciară a unui avocat asigurată în mod gratuit); regimul de executare a pedepselor, inexistența în legislația română a pedepsei cu închisoarea pentru neexecutarea unei obligații contractuale; regimul de pașapoarte
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
mod gratuit); regimul de executare a pedepselor, inexistența în legislația română a pedepsei cu închisoarea pentru neexecutarea unei obligații contractuale; regimul de pașapoarte și dreptul de a părăsi țara, condițiile în care are loc expulzarea unui străin; principiul independenței judecătorului, inviolabilitatea domiciliului, a corespondenței private, ascultarea telefoanelor, libertatea cultelor, libertatea presei, libertatea întrunirilor, garantarea dreptului de asociere drepturile politice (drepturile electorale, participarea la viața politică și socială); ocrotirea familiei și a copilului ș.a. În cea mai mare parte, erau evocate, în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
de orice fel. Principiile enunțate alcătuiau următorul decalog: ● Respectarea suveranității și independenței naționale; Respectarea egalității în drepturi a popoarelor și a dreptului lor de a dispune de ele însele; ● Respectarea egalității suverane a statelor; ● Respectarea integrității teritoriale a statelor și inviolabilitatea granițelor lor; Neamestecul în treburile interne și externe ale statelor; ● Nerecurgerea la amenințarea cu forța sau la folosirea forței, fie împotriva integrității teritoriale sau independenței politice a oricărui stat, fie în orice alt mod incompatibil cu scopurile Națiunilor Unite; ● Abținerea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
care 50,2% români, 37,1% maghiari, 5,7% evrei, 2,8% germani, 1,9% țigani, 2,3% ruteni, cehi, slovaci . După semnarea deciziei arbitrilor, miniștrii de Externe ai Germaniei și Italiei au semnat declarații prin care garantau „integritatea și inviolabilitatea teritoriului statului român”. Garanția Axei s-a consemnat pe la orele 13, când Fabricius și Chigi (miniștri plenipotențari german și respectiv italian la București) s-au prezentat cu două acte identice care cuprind garanția Germaniei și Italiei. Reproducem textul în traducere
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
prezentat cu două acte identice care cuprind garanția Germaniei și Italiei. Reproducem textul în traducere: „În numele și din ordinul german(italian) am onoarea a comunica Excelenței Voastre că Germania și Italia asumă cu începere din ziua de azi garanția de inviolabilitate și integritatea a Statului român. (s.s.) von Ribbentrop (s.s.) Conte Ciano” La București a fost convocat cel de-al doilea Consiliu de Coroană, care s-a desfășurat în noaptea de 30-31 august 1940, în prezența lui Alexandru Romalo, venit special
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
și consilierii săi, la finele lunii mai, și mai ales în iulie-august 1940; b. Cererea regelui Carol al II-lea adresata cancelarului Adolf Hitler , încă de la 2 iulie, de a trimite o misiune militară în România; c. Garantarea integrității și inviolabilității teritoriului statului român de către puterile Axei, odată cu "arbitrajul" de la Viena (30 august 1940). După investirea sa în funcția de Conducător al Statului, raporturile cu Berlinul cunosc dezvoltări ulterioare: 1. Declarația ferma a generalului Ion Antonescu în Consiliul de Miniștri din
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
în fața legii își găsește o deplină aplicare și în cadrul exercitării dreptului de vot. Egalitatea și caracterul direct al votului presupun exprimarea acestuia pe cale secretă. Având în vedere acest imperativ al democrației, legile în vigoare stabilesc anumite condiții secrete care asigură inviolabilitatea operațiunilor de votare. În sfârșit, votul pentru alegerea Camerelor parlamentului trebuie să fie liber exprimat. Această exigență constituțională derivă din cele anterioare și imprimă procesului electoral un caracter democratic, izvorât din principiile democrației constituționale. Dispozițiile art. 62 alin. 1 din
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
128 alin. (2) - Folosirea limbii materne și a interpretului în fața instanțelor judecătorești de către cetățenii români aparținând minorităților naționale; n) art. 136 alin. (3), (4) și (5) - Obiectul exclusiv al proprietății publice, darea în administrare, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate publică, inviolabilitatea proprietății private; o) art. 141 - Consiliul Economic și Social. Prima Cameră sesizată - Camera Deputaților sau, după caz, Senatul - trebuie să se pronunțe asupra inițiativei legislative în termen de 45 de zile sau de 60 de zile, pentru coduri și legi
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
confirmă în scris că aparține acesteia. Asupra legalității alegerii supleantului, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, va prezenta Senatului un raport. Imunitatea parlamentară (art. 72 din Constituție) Imunitatea parlamentară se prezintă sub două forme: lipsa răspunderii juridice și inviolabilitatea membrilor parlamentului. Imunitatea parlamentară, reglementată de art. 72 din Constituție și dezvoltată de regulamentele celor două Camere, are rolul de a proteja parlamentarii împotriva oricăror încercări ale puterii executive sau judecătorești de a-i intimida, amenința sau sancționa pentru modul
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
al regimului totalitar comunist!) Ioan Toma propusese șefului „...folosirea de mijloace speciale de tip A.S.T.” care, probabil, erau scule de ascultare de tipul microfoanelor minuscule care puteau fi plantate oriunde. Chiar și În Constituția României de atunci era garantată inviolabilitatea persoanei și a domiciliului așa că ce organizaseră securiștii se putea foarte ușor numi Încălcare gravă al unui drept fundamental al omului: dreptul la intimitatea din sânul familiei! Î. Alt ofițer cu grad mare intră În acțiune Un nume nou, maiorul
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
atribuțiile, interesele și dorințele legitime și raționale ale omului, singura limită fiind cea a legii. Dreptul la libertate garantat fiecărei persoane prezintă numeroase și variate aspecte: dreptul la libertate fizică și mișcare, dreptul la libertate morală sau psihică, dreptul la inviolabilitatea domiciliului, a corespondenței etc. Obiectul juridic al acestor infracțiuni constă în relațiile sociale referitoare la dreptul persoanei la libertate (morală, fizică, inviolabilitatea domiciliului, a corespondenței etc.) Subiectul este orice persoană. Latura obiectivă este acțiunea (acțiunea prin care o persoană este
Îndrumatul societăților specializate în pază și protecție by Ioan CIOCHINĂ-BARBU, Dorian Marian () [Corola-publishinghouse/Administrative/1224_a_2366]
-
numeroase și variate aspecte: dreptul la libertate fizică și mișcare, dreptul la libertate morală sau psihică, dreptul la inviolabilitatea domiciliului, a corespondenței etc. Obiectul juridic al acestor infracțiuni constă în relațiile sociale referitoare la dreptul persoanei la libertate (morală, fizică, inviolabilitatea domiciliului, a corespondenței etc.) Subiectul este orice persoană. Latura obiectivă este acțiunea (acțiunea prin care o persoană este lipsită de libertate, acțiunea de pătrundere în locuința unei persoane, acțiunea de constrângere) sau inacțiunea (refuzul de a părăsi domiciliul). Latura subiectivă
Îndrumatul societăților specializate în pază și protecție by Ioan CIOCHINĂ-BARBU, Dorian Marian () [Corola-publishinghouse/Administrative/1224_a_2366]
-
cf. Jules Michelet), fiind în mod semnificativ rezultatul mai multor influențe notabile, ca de exemplu: constituțiile unor state nord-americane, precum Virginia și New Hampshire; John Locke și Enciclopedia lui Diderot și d'Alembert (doctrina drepturilor naturale); Școală fiziocrată (doctrina despre inviolabilitatea proprietății private); Jean-Jacques Rousseau (teoria voinței generale și a suveranității națiunii); Montesquieu (ideea separării puterilor); Voltaire (ideea că individul trebuie protejat de voință arbitrară a poliției sau a factorilor juridici), etc. ¶ George Washington este ales primul președinte al Statelor Unite (va
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
și a încheia un pact în care poziția sa principală în problema Basarabiei să nu fie menționată și că Rusia Sovietică nu va semna niciodată un pact de neagresiune cu România care să conțină următoarele trei cuvinte: 1Ă integritate; 2Ă inviolabilitate; 3Ă suveranitate”19. Răspunsul ministrului român de externe era următorul: “constat 19 Ibidem, p. 70. 16 13 că reușita negocierilor pare a fi cât de poate de îndoioasă“20. Drept urmare, negocierile dintre cele două state au fost întrerupte. În schimb
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
Turcia 33. Acestea au contribuit la “organizarea păcii” , formulă folosită de multe ori de Titulescu. Astfel acestea înlocuiau războiul cu tratativele, ca mijloc de rezolvare a diferendelor internaționale. De asemenea, convențiile stipulau dreptul la autodeterminare în sensul păstrării independenței și inviolabilității statelor semnatare, indiferent de regimul lor politic. Titulescu opina că semnarea acestor documente de către sovietici însemna recunoașterea de facto de către aceștia a unirii Basarabiei cu România 34. Însă nu era o recunoaștere de jure a acestei uniri de către Uniunea Sovietică
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]