KorAP: Find »[drukola/base=iov & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...38 39 40 ...62 >

1,538 matches

Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672

ci incapacitatea de a-i sesiza sensul. Cartea care-i poartă numele se deschide cu plângerea lui despre nedreptatea sorții, și se poate crede că el caută o explicație pentru suferința lui, aparent lipsită de motiv 2. La începutul cărții, Iov își susține nevinovăția și-l cheamă pe Dumnezeu însuși să facă dreptate și să pronunțe o judecatăj. Este nevinovăția suferindă compatibilă cu o lume creată de Dumnezeu? Iov însuși, prin virtutea lui, nu merita ceea ce i se întâmpla. El va

Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
explicație pentru suferința lui, aparent lipsită de motiv 2. La începutul cărții, Iov își susține nevinovăția și-l cheamă pe Dumnezeu însuși să facă dreptate și să pronunțe o judecatăj. Este nevinovăția suferindă compatibilă cu o lume creată de Dumnezeu? Iov însuși, prin virtutea lui, nu merita ceea ce i se întâmpla. El va sfârși prin a înțelege natura divină a acestei suferințe întemeiate pe mister, un mister care exprimă esența religioasă a lumii. În realitate, problema lui Iov nu este atât

Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
creată de Dumnezeu? Iov însuși, prin virtutea lui, nu merita ceea ce i se întâmpla. El va sfârși prin a înțelege natura divină a acestei suferințe întemeiate pe mister, un mister care exprimă esența religioasă a lumii. În realitate, problema lui Iov nu este atât raționalitatea sau iraționalitatea acestei suferințe nedrepte, cât relația omului cu Dumnezeu. O mare parte a Bibliei se apleacă asupra răului și suferinței, dar în Cartea lui Iov această discuție se dovedește primordială. La sfârșitul cărții, acesta înțelege

Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
care exprimă esența religioasă a lumii. În realitate, problema lui Iov nu este atât raționalitatea sau iraționalitatea acestei suferințe nedrepte, cât relația omului cu Dumnezeu. O mare parte a Bibliei se apleacă asupra răului și suferinței, dar în Cartea lui Iov această discuție se dovedește primordială. La sfârșitul cărții, acesta înțelege că raportul cu Dumnezeu nu se limitează la o cauzalitate mecanică între bine și răsplată, între păcat și pedeapsă, ci este mult mai complex. El își acceptă suferința fără ca aceasta

Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
aceasta să se transforme într-un argument împotriva credinței în Dumnezeu. Iar cartea conchide că suferința nu este neapărat semnul păcatului, ceea ce reprezintă o ruptură majoră în gândirea religioasăk. Comentatorii creștini susțin că soluția la problemele ridicate în Cartea lui Iov se găsește în mijlocirea lui Iisus între Cer și pământ. Dumnezeu îl trimite pe fiul său, Iisus, pentru a lua parte la suferințele lumii, prin el răscumpără păcatele creaturilor sale și se revelează acestora. Finalul Cărții lui Iov s-ar

Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
Cartea lui Iov se găsește în mijlocirea lui Iisus între Cer și pământ. Dumnezeu îl trimite pe fiul său, Iisus, pentru a lua parte la suferințele lumii, prin el răscumpără păcatele creaturilor sale și se revelează acestora. Finalul Cărții lui Iov s-ar prelungi astfel în Noul Testament. Pentru islam, numeroși mesageri și-au asumat un rol de intermediar comparabil cu cel al lui Iisus, și asta pe diferite căi. Și au existat, cu siguranță, profeți evrei care s-au aflat într-

Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
în iudaism relația dintre Dumnezeu și lume rămâne, global, mult mai distantă decât în celelalte două religii monoteiste. Actele de pe pământ ale lui Dumnezeu se revelează ca o enigmă de neînțeles pentru om, iar dacă Dumnezeu nu-i răspunde lui Iov, e și fiindcă Dumnezeu însuși este răspunsul 3. Suferințele lui Iov sunt uneori considerate o metaforă și o prefigurare a tribulațiilor poporului evreu. Dar Iov este în primul rând simbolul omului care suferă pe nedrept în această lume. Și tocmai

Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
distantă decât în celelalte două religii monoteiste. Actele de pe pământ ale lui Dumnezeu se revelează ca o enigmă de neînțeles pentru om, iar dacă Dumnezeu nu-i răspunde lui Iov, e și fiindcă Dumnezeu însuși este răspunsul 3. Suferințele lui Iov sunt uneori considerate o metaforă și o prefigurare a tribulațiilor poporului evreu. Dar Iov este în primul rând simbolul omului care suferă pe nedrept în această lume. Și tocmai pentru a-și exprima vederile teologice asupra problemei suferinței și tragediei

Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
revelează ca o enigmă de neînțeles pentru om, iar dacă Dumnezeu nu-i răspunde lui Iov, e și fiindcă Dumnezeu însuși este răspunsul 3. Suferințele lui Iov sunt uneori considerate o metaforă și o prefigurare a tribulațiilor poporului evreu. Dar Iov este în primul rând simbolul omului care suferă pe nedrept în această lume. Și tocmai pentru a-și exprima vederile teologice asupra problemei suferinței și tragediei umane a scris autorul (sau autorii) Cărții lui Iov. El a vrut să rezolve

Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
a tribulațiilor poporului evreu. Dar Iov este în primul rând simbolul omului care suferă pe nedrept în această lume. Și tocmai pentru a-și exprima vederile teologice asupra problemei suferinței și tragediei umane a scris autorul (sau autorii) Cărții lui Iov. El a vrut să rezolve contradicția între existența unui Dumnezeu drept, moral, și suferința omului bun4. Dacă repartizarea injustă a suferinței rămâne o problemă insurmontabilă, trebuia totuși să i se găsească un fundament pozitiv. Astfel, suferința a fost de foarte

Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
luiq. În sine, suferința rămâne o enigmă indescifrabilă, omul trebuie să se supună lui Dumnezeu: "Gol am ieșit din pântecele mamei mele și gol mă voi întoarce în pământ. Domnul a dat, Domnul a luat, fie numele Domnului binecuvântat"r. Iov se supune, ca și Avraam, unei voințe divine insondabile. Suferințelor națiunii li se va face față în același fel: prin supunere și așteptare, păstrând încrederea în Dumnezeu. Astfel, lumea se află întotdeauna sub judecata lui Dumnezeu și poate să fie

Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
la calamități sunt multiple, mergând de la sobrul Deuteronom la vizionarul Iezechiel. Nu există un singur mod de a explica suferința. Protestul împotriva justiției divine se integrează în răspunsul de credință. Strigătele patetice din Plângeri, lamentațiile lui Ieremia și dialogurile lui Iov legitimează expresia mâniei împotriva lui Dumnezeu care ascultă. Justiția lui nu este proiectată în altă lume, ci în cea de aici se inserează proiectele divine. Inclusiv în literatura apocaliptică, unde perspectiva unei coborâri pe pământ a împărăției cerești atenuează suferința

Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
un sens șederii lui Dumnezeu printre oameni, precum și ispășirii omenești în încercarea deșertului, mitul Legământului le permite autorilor biblici să construiască un model cu ajutorul căruia să se poată face față experienței exilului. Astfel nenorocirea încetează să mai fie absurdă. Plângerile, Iov sau Deutero-Isaia tratează problema suferințe nedrepte prin indivizi identificați cu națiunea. Relația privilegiată dintre Dumnezeu și Israel implică, într-adevăr, națiunea în ansamblu pentru păcatele trecutului, pedeapsa prezentului și răscumpărarea viitoare 10. Distrugerea este înțeleasă ca un timp de corecție

Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
literatura evreiască și creștină de la Macabei I și II până în Noul Testament, care furnizează baza istorică și narativă a elaborărilor viitoare. Povestirile din Macabei au fost legate teologic și îmbogățite mai ales de motivul sacrificiului lui Isaac și de cartea lui Iov. Modelul martiriului evoluează în timp pe parcursul crizelor. Iar acțiunile glorificate ale martirilor susțin, după moartea lor, credința comunităților pentru care s-au sacrificat. Pertinența acestui model, sub forme mai actuale, continuă să funcționeze în sanctificarea "eroilor" seculari. Cărțile Macabeilor, care

Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
Usque, un cripto-evreu care se refugiase la Ferrara, în Italia, după expulzare, pară de asemenea să fi fost important în elaborarea Văii plângerii 50. Opera lui Usque, publicată la Ferrara în 1553, se inspirase la rându-i din Cartea lui Iov, singurul text biblic scris sub forma unui dialog. Asistăm aici la dialogul între trei păstori: Icabo, care ar fi patriarhul Iacov care plânge soarta lui Israel; Nuinco, sau Naum, care acționează ca un consolator; și Zicaero, sau Zaharia, amintind trecutul

Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
spre scopul suprem și veșnic, reușești să te detașezi de durere și să ajungi la rugăciunea perfectă. Dacă există suferință pe pământ, singurul loc unde poți scăpa de ea este Dumnezeu și Tora lui. Omul se naște ca să sufere, spune Iov, după cum scânteia se naște ca să zboare"cccc. De aceea lumea este plină de durere și suferință. Cine vrea să trăiască în liniște și să se bucure de binefacerile ei nu va găsi decât amărăciune. În schimb, fugind de lupta din

Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
care-și ascunde fața și un Dumnezeu care se revelează 12. La fel ca Berkovits, alți gânditori tradiționaliști, ca Harold Fisch și Irving Greenberg, refondează doctrina suferinței necesare fără a legitima persecuția. Cel de-al doilea folosește modele extrase din Iov și Plângeri, susținând totodată că, după Auschwitz, afirmarea religioasă centrală este crearea vieții. Și el identifică statul Israel, în ciuda naturii lui seculare, cu o instituție religioasă și o consideră răspunsul suprem, generator de viață al poporului evreu la dorința celor

Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
și Sofonieyyyy. În sursele scripturale, shoah înseamnă distrugere, înfrângere, exil și nenorocire individuală, decurgând dintr-o pedeapsă aplicată de Dumnezeu, pentru păcatele săvârșite, colectivității sau individului. Astfel shoah, cuvânt ebraic, exprimă un dezastru provocat de mânia divină. În Cartea lui Iov, se evocă pentru prima oară o catastrofă de dimensiuni cosmice, legată tot de pedepsirea păcatelor. Cuvântul circulase încă din 1938 în mediile sioniste din Palestina pentru a desemna evenimentele tragice din Noaptea de Cristal. În Europa și mai ales în

Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
erau de nepătruns. La fel devin și căile Auschwitz-ului. Supraviețuitorii și descendenții lor suferă, dar nu li se permite să înțeleagă. Genocidul se transformă într-un mister de esență religioasă. La fel, cei care-l acceptă ca atare devin noi Iovi acel Iov care nu căuta motivele suferinței lui -, dar sunt lipsiți de consolarea pe care o oferea credința în acel Dumnezeu drept care se revelează la sfârșitul dialogului biblic. Astfel, suferința ar fi iremediabil condamnată la tăcere, închisă într-o solitudine

Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
nepătruns. La fel devin și căile Auschwitz-ului. Supraviețuitorii și descendenții lor suferă, dar nu li se permite să înțeleagă. Genocidul se transformă într-un mister de esență religioasă. La fel, cei care-l acceptă ca atare devin noi Iovi acel Iov care nu căuta motivele suferinței lui -, dar sunt lipsiți de consolarea pe care o oferea credința în acel Dumnezeu drept care se revelează la sfârșitul dialogului biblic. Astfel, suferința ar fi iremediabil condamnată la tăcere, închisă într-o solitudine vecină cu

Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
118, 289 Inchiziție, 81, 112, 113, 115, 117 Indigènes de la République (Les), 277 Intifadă (a doua), 235, 153-154 Intifadă (prima), 226 Intifade, 220 Ioan Paul al II-lea, 194, 276 Iohanan ben Zakkai, Rabbi, 128 Iosef, Ovadia, 168 Iotapata, 61 Iov, 20-22, 24, 28-29, 38, 112, 121, 174, 185, 187 Irak, 168 Iran, 230 Isaac, 15, 38, 42, 57, 65, 117, 163 Isaia, 29, 36, 94, 98, 106, 185, 202 Islam, 22, 35, 44, 90, 104, 111, 128, 257, 259, 285

Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
ale vechilor tradiții, a continuat, între secolele al V-lea și al XII-lea, în diverse puncte ale diasporei evreiești. Talmudurile de la Ierusalim și Babilon conțin și ele importante dezvoltări midrashice. g Facerea, 1:31. h În ebraică: tsadik. i Iov, 5:7. j Iov, 13:18; 23:3-5. k Iov, 42:7. l Pilde, 3:11-12. m Pilde, 10:27. n Ieremia, 20:7-9. o Ieremia, 18:1-6. p Ieremia, 12:1. q Ieremia, 30:3. r Iov 1: 21

Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
continuat, între secolele al V-lea și al XII-lea, în diverse puncte ale diasporei evreiești. Talmudurile de la Ierusalim și Babilon conțin și ele importante dezvoltări midrashice. g Facerea, 1:31. h În ebraică: tsadik. i Iov, 5:7. j Iov, 13:18; 23:3-5. k Iov, 42:7. l Pilde, 3:11-12. m Pilde, 10:27. n Ieremia, 20:7-9. o Ieremia, 18:1-6. p Ieremia, 12:1. q Ieremia, 30:3. r Iov 1: 21. s Psalmul 1, 1-2

Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
și al XII-lea, în diverse puncte ale diasporei evreiești. Talmudurile de la Ierusalim și Babilon conțin și ele importante dezvoltări midrashice. g Facerea, 1:31. h În ebraică: tsadik. i Iov, 5:7. j Iov, 13:18; 23:3-5. k Iov, 42:7. l Pilde, 3:11-12. m Pilde, 10:27. n Ieremia, 20:7-9. o Ieremia, 18:1-6. p Ieremia, 12:1. q Ieremia, 30:3. r Iov 1: 21. s Psalmul 1, 1-2, 6. t Numerii 16: 26; Psalmul

Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
tsadik. i Iov, 5:7. j Iov, 13:18; 23:3-5. k Iov, 42:7. l Pilde, 3:11-12. m Pilde, 10:27. n Ieremia, 20:7-9. o Ieremia, 18:1-6. p Ieremia, 12:1. q Ieremia, 30:3. r Iov 1: 21. s Psalmul 1, 1-2, 6. t Numerii 16: 26; Psalmul 101, 2-4, 6, 8. u Psalmul 62. v Isaia, 40:3-5; 49:7. w Ansamblu de prescripții religioase evreiești cu privire la alimentație. x Daniel, 12:3, 2. y II

Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]