3,327 matches
-
ani ministru al culturii, pînă în 1989, cînd a fost debarcat de conservatori. În această perioadă, Khatami a scris o carte despre gîndirea politică în Occident, de la Platon la Machiavelli, Th. Hobbes, J. Locke și J.J. Rousseau, evidențiind interesant lacunele islamului în materie de reguli ale guvernării, declarîndu-se mai curînd adeptul lui Locke în materie. Dar planul fostului președinte de reformare a republicii pare mort acum, după o încercare disperată de afirmare anticonservatoare la alegerile din vara trecută, chiar dacă se încearcă
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
postura de superadversar. Iar strategiile de război au fost pregătite din timp. Cartea lui Huntington de pildă, Ciocnirea civilizațiilor, nu a apărut întîmplător, ci a fost, se pare, o comandă politică. Rapoartele N.A.T.O. din ultimii ani arată clar că Islamul este perceput ca o amenințare la adresa valorilor democratice și avertizează asupra violenței grupurilor teroriste asupra cetățenilor și intereselor occidentale. Între atentatele din fosta U.R.S.S. și cele din Orientul Mijlociu, Africa sau Asia de sud există o legătură strînsă: aproape toate
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
executate de musulmani. Un spectru amenințător planează deasupra Occidentului, o nebuloasă ce dă naștere unei xenofobii tot mai puțin discrete. Orașele Occidentului sunt pline de musulmani proveniți, într-un important flux de emigranți, din Orientul Mijlociu sau din Africa. Pentru Europa, Islamul face parte dintr-o realitate culturală și demografică ce caracterizează periferiile cele mai sărace ale marilor orașe. Clișee și fantasme iraționale vechi de secole izbucnesc aici tot mai des: credința fanatică, jihadul împotriva necredincioșilor și acceptarea pasivă a gimat-ului sau
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
încercat să se adapteze și catolicismul, în vreme ce ortodoxia a rămas, în bună măsură, încremenită în proiect, pendulînd între anarhism social și formalism etatist, după ce și visul pravoslavnic al celei de-a treia Rome pare să fi apus. În context, istoria islamului ar fi povestea unei iubiri ratate cu modernitatea occidentală, după un contact plin de schimburi reciproc îmbogățitoare în secolele XII-XIII, rateu care a dus la acumularea multor frustrări ce ies acum la lumină într-o manieră violentă. Alternativa la modernitate
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
pe un pămînt ce ne suportă tot mai greu. În loc de a prețui și a cultiva iubirea infinită de care suntem în stare, am investit alienant în dezvoltarea unei gîndiri inevitabil limitate, care ne-a făcut nesupuși, rebeli și rebarbativi (apropo, "islam" înseamnă tocmai "supunere") și am pierdut credința, ca act viu de percepție imediată, de "pipăire" reciprocă dintre om și Dumnezeu, de ancorare în Absolut. Duns Scot spunea că "persoana este ultima singurătate", înainte de a-l cunoaște pe Dumnezeu. De aceea
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
și a pietrei, cea islamică. Au fost cu atît mai valoroase în context eforturile extraordinare ale acestui părinte extraordinar, fostul papă Ioan-Paul al II-lea, de a deschide în spirit ecumenic biserica catolică spre ortodoxie, spre protestantism, spre iudaism, spre islam, spre budism, într-o încercare temerară de a ne spune că Dumnezeu e Unul și că trebuie să-l căutăm împreună. Lumea arabă dă impresia de încremenire în trecut, un trecut e adevărat glorios, cînd toleranța, știința și cultura se
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
se găsește lumea arabă, nu văd posibilă implantarea aici a democrației de tip occidental. Sute de ani au trecut fără ca societățile arabe să genereze mișcări masive în favoarea libertății, a democrației, a modernității. Singurele mișcări importante sunt de inspirație islamistă, iar islamul este antidemocratic prin definiție pentru că e bazat pe ascultare, mai aproape deci de monahismul ortodox decît de modernitatea protestantă. Arabii nu au ceea ce noi numim cultură politică și nici nu au nevoie de așa ceva. Pentru ei, Coranul e suficient. Acesta
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
haosului, numit Ossama Bin Laden, provine din regatul saudit, ca și 15 din cei 19 pirați ai aerului care au însîngerat America. Arabia Saudită se evidențiază ca o societate plină de contradicții, sfîșiată între modernitatea infrastructurilor sale și tradiția tare a islamului celui mai rigorist, wahhabismul. O țară din care mana petrolieră a făcut o putere financiară a lumii, cu plasamente de peste 700 miliarde $ în băncile occidentale (60 % în SUA; 30 % în Europa), de peste 4 ori PIB-ul țării (30 de miliarde
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
culturale, cărți etc. Aceste drepturi le-au avut cîndva. Regiunea lor a fost cedată fără luptă monarhiei saudite în 1913, în schimb fiindu-le recunoscute drepturi religioase și civile. Pactul a rezistat pînă în anii '60, cînd regele Feysal instrumenta islamul în luptă cu modernistul Nasser al Egiptului, iar drepturile șiiților au început să dispară. Revoluția iraniană din 1979 a radicalizat înfruntările, s-au produs mari manifestații, reprimate sever, la o împăcare relativă ajungîndu-se abia în 1993. Totuși, șiiții afirmă că
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
Compania, București; Văsceanu Mihaela, Organizațiile și cultura organizării, Editura Trei, București, 1999; Waterman Robert, La Stratégie des équipes ad-hoc, Maxima, Paris, 1993; Wiener Norbert, Cibernetics, Hartman, Paris, 1948; Weber Max, Etica protestantă și spiritul capitalismului, Humanitas, București, 1993; Weier Robert, Islamul și Occidentul, Alfa, București, 2001; Zartarian Vahe, Marile civilizații, Editura Lider. Cartea pentru toți, București, 2003; Redactor: Simona Modreanu Editura JUNIMEA, Iași ROMÂNIA, Bd. Carol I, nr.3-5, cod 700506, tel./fax: 0232-410427 e-mail: junimeais@yahoo.com office@editurajunimea.ro
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
a reprezentat ceva mai mult decât un proiect american menit să extindă supremația ec onomică, militară și culturală a Statelor Unite ale Americii. Totuși, încă din anii ̕80, sushi-ul japonez s a globalizat la fel de mult ca telenovelele lat ino -americane sau Islamul fundamentalist, în timp ce fluxul masiv de imigranți hispanici a avut un impact uriaș asupra societății american e. Este dificil să aperi afirmația potrivit căreia gl obalizarea este o stradă cu sens unic, construită pentru a răspândi valo ril e și interesele
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
hologeice și holocronice. Așa se și explică faptul că, în marile școli de geografie politică de pe Glob, s-au scris și se vor mai scrie multe tomuri de analize și evaluări despre lumea arabă. Evenimentele violente din ultimele decenii conexe Islamului politizat, nu fac decât să accentueze și mai mult interesul pentru cunoașterea și radiografierea preventivă a spațiului recunoscut în unanimitate de către specialiști ca fiind una dintre “cheile” de control în tectonica intereselor majore globale. Edificiul arab este o lume al
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3039]
-
socio-culturală a spațiilor ocupate. Valențele confesionale ale expansiunii au avut reverberații mult mai profunde decât cele etno lingvistice, cultura islamică dovedind o capacitate de contagiune etno-teritorială pe o arie ce transcede cu mult spațiul ocupat de arabi. În calitate de creatoare a Islamului, arabitatea s-a înscris drept exponentă a difuziunii matricei spirituale islamice, iar pe filonul etno-cultural arab a fost clădit primul ciclu istoric de dezvoltare a noii religii. În plan politico-geografic, principala consecință a extensiei arabe a fost teritorializarea inițial etno-confesională
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3039]
-
de tranzit atât spațial, cât și istorico-cultural. Astfel, situarea la răspântia celor trei continente și controlarea pentru câteva secole a comerțului din bazinul mediteraneean, a favorizat apariția premiselor economico financiare pentru susținerea unei strălucite dezvoltări în perioada primului ciclu al Islamului. Ulterior, în epoca modernă și contemporană, poziția deținută a conferit spațiului arab un atu geopolitic de interfață între trei lumi cu potențial, vocație și interese diferite: lumea europeană arogantă, stabilă și prosperă, lumea asiatică frământată de instabilitate și clivaje de
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3039]
-
a produs prin prefacerile științei despre om sub influențele Tradiției renăscute, susținea G. Durand în studiul său din 1996. Acele reveniri ale tradiției s-au făcut prin sintezele dintre mit și cunoașterea științifică. La exemplele lui H. Corbin din credințele Islamului, Durand a adăugat propriile interpretări ale istoriei egipteano-grecești a lui Hermes, date despre medicina lui Paracelsus și noutăți din secolul XX, cum sunt: pluralizarea obiectivității, de către Cassirer; distincțiile dintre timpul "creșterii" și timpul "local" sau destinul, care l-au îndemnat
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
nu sacrifică modernitatea și renovarea pentru ideologia laicității, așa cum am caracterizat-o mai sus. Așa se face că intelectualii islamici formați în Occident se folosesc de modernismul religios pentru a susține, difuza și convinge pe nemusulmani despre virtuțile specifice ale islamului. Umaniștii occidentali interesați de cunoașterea popoarelor musulmane învață să privească mai critic carențele societăților lor. Religia are dintotdeauna un rol esențial în viața oamenilor și a societăților, fiind la fel de necesar ca hrana și sexul, cum scria americanul A. Bloom. Nu
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
hinduism și islamism. Neospiritualismul mediilor oculte din Paris, al Masoneriei pe care Guénon o va frecventa între 1909-1914 nu l-au satisfăcut și atunci s-a apropiat de doctrinele orientale hindusă, chineză și islamică. În 1912 s-a convertit la islam. După decesul primei soții, de origine franceză, s-a recăsătorit în 1934 cu o musulmancă din Cairo, de la care va avea patru copii. S-a sfârșit la vârsta de 65 de ani în capitala egipteană. Exemplul convertirii sale islamice a
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
duci, de popi (de fapt, de ideologi în sensul peiorativ al termenului n.ns) și de bărbieri". (13, p. 248) Durand a insistat să arate că noua antropologie are vechi tradiții cultural- științifice și religioase. Dintre ele, autorul a ales islamul spiritual (prezentat în capitolul al treilea), iar ca sursă internă Occidentului a fost tradiția hermetică, prezentată în capitolul al patrulea al scrierii. Ni se oferă astfel posibilitatea de a ne completa substanța temelor noastre cu imaginea modernității care, întrucât "a
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
tradiție în fructificarea principiilor hermetismului practicate pentru cunoașterea omului. Cultura islamică rămâne un izvor important al bunelor tradiții estice din antropologie, alături de cele ale vechilor indieni și chinezi. Probabil că nu s-au creat cu totul întâmplător vecinătățile creștin-ortodoxe ale islamului din zona Caucazului până în Peloponez și peninsula Balcanică, continuate de cele ale aromânilor și românilor, ucrainienilor și rușilor, amestecați și cu islamici, dar și cu adepți ai religiilor asiatice. De aceea se impune revenirea la buna conviețuire. Durand observa că
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
cetatea secundară, Jabarsa, a trecutului imposibil de retrăit. Aceste cetăți sunt ca și cele două feluri de timp menționate mai sus, ca și unitatea puterii lumești cu autoritatea spirituală, respinsă de creștinismul occidental, sub forma separării Sacerdoțiului de Împărat. Pentru islam, totul este mai mult sau mai puțin sacru. Iar ierarhia valorilor spirituale implică organizarea monarhică a cetății. Profeții, ca reprezentanți ai legii religioase și apoi a succesorilor lor, califii la sunniți și imamii la șiiți, asigură puterea în societate. Firește
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
Occident, de profanarea antropologică din Occident și Führer-ul pe care ea l-a schițat și presimțit nu a fost nici măcar caricatura monarhului rang "natural" inferior califului și imamului". (13, p. 124) În finalul acestui capitol, Durand menționează alte diferențe dintre islam și Occident vizând trei discipline: istoria, sociologia și psihologia. Dacă Occidentul le separă atât din punct de vedere metodologic, cât și al scopurilor epistemologice, islamul le apropie, căutând întotdeauna asemănările dintre ele. H. Corbin a găsit că ele sunt foarte
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
califului și imamului". (13, p. 124) În finalul acestui capitol, Durand menționează alte diferențe dintre islam și Occident vizând trei discipline: istoria, sociologia și psihologia. Dacă Occidentul le separă atât din punct de vedere metodologic, cât și al scopurilor epistemologice, islamul le apropie, căutând întotdeauna asemănările dintre ele. H. Corbin a găsit că ele sunt foarte aproape de progressio harmonica din muzică: când se trece spre acut se aud mai multe armonice. În situația aceasta este psihologia, care urmează atât dimensiunea temporală
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
chiar promițătoare în depășirea crizei civilizației occidentale, cum am văzut că susține G. Durand. După N. Djuvara însă, "Pretutindeni unde occidentalizarea progresează (cu întregul cortegiu de dezechilibre morale pe care acest "progres" îl implică într-o primă fază), fidelitatea față de islam fidelitatea reală, profundă, nu aceea pur și simplu afișată de șovinismul antioccidental este în regres; și ne putem întreba cu adevărat dacă o sinteză creatoare este încă posibilă într-un viitor previzibil sau dacă stricta respectare a învățăturii Coranului nu
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
urmărea crearea unor entități cât mai mici și împiedicarea reunirii lor culturale, etno-naționale, politice, teritoriale sau economice. Albania, Bulgaria, Grecia, Iugoslavia până la războaiele de la începutul anilor '90 și România au fost antrenate succesiv de tensiunile dintre Bizanț și Apus, dintre Islam și Creștinism sau dintre Ortodoxie și Catolicism, iar în deceniile postbelice, dintre țările NATO și țările Tratatului de la Varșovia conduse de liderul sovietic. (Jelavich, vol. 1, p. 9) La rându-i, Fischer-Galați caracteriza această zonă sud-est europeană prin întârzierea ei
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
a întârzierii modernizării lor? Sau pregnanța catolicismului în Croația și Slovenia este o cauză a situației lor socio-economice mai bune față de celelalte foste republici iugoslave? De aici se poate foarte ușor trece la conjectura superiorității catolicismului față de ortodoxie și față de islamul răpândit în țări ca Albania și Bosnia-Herțegovina, Kosovo și Turcia, cu standarde mai reduse de viață, parcă o competitivitate mai scăzută în jocurile politico-diplomatice și economice. Alte exerciții de interpretare și acțiuni de înlăturare a deficiențelor ni le stabilesc cele
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]