3,057 matches
-
Polibiu, Plutarh, Arrian). Volumul Variații pe teme clasice (1988) reunește studii publicate anterior despre poemele homerice Iliada și Odiseea și locul lor în epica greacă, lirica arhaică elină, drama attică, de la originea tragediei până la marii reprezentanți clasici, un eseu despre istoriografia la greci, insolita comparație între Aristotel și abatele Bremond cu privire la „purificarea” tragică. O componentă importantă a activității lui P. o formează critica poetologică, domeniu care îl situează printre cei mai de seamă exegeți români clasiciști. În Formarea ideilor literare în
PIPPIDI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288823_a_290152]
-
paginile revistelor „Tânărul scriitor” și „Luceafărul” își reia rubrica „Mențiuni critice”, iar în „Gazeta literară” inițiază o nouă rubrică, „Lecturi intermitente”. Studiile de istorie literară elaborate în această perioadă, ca și cronicile consacrate literaturii contemporane sunt incluse în Mențiuni de istoriografie literară și folclor (1957) și în seria Alte mențiuni de istoriografie literară și folclor (I-III, 1961-1967), precum și în volumul Lecturi intermitente (1971). În 1945 fusese ales membru corespondent al Academiei Române, iar în 1955 membru activ, fiind numit în 1957
PERPESSICIUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288761_a_290090]
-
iar în „Gazeta literară” inițiază o nouă rubrică, „Lecturi intermitente”. Studiile de istorie literară elaborate în această perioadă, ca și cronicile consacrate literaturii contemporane sunt incluse în Mențiuni de istoriografie literară și folclor (1957) și în seria Alte mențiuni de istoriografie literară și folclor (I-III, 1961-1967), precum și în volumul Lecturi intermitente (1971). În 1945 fusese ales membru corespondent al Academiei Române, iar în 1955 membru activ, fiind numit în 1957 director general al Bibliotecii Academiei Române. De numele lui P. este legat
PERPESSICIUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288761_a_290090]
-
1932; Dictando divers, București, 1940; E. Lovinescu (în colaborare cu Serban Cioculescu, Pompiliu Constantinescu, Vladimir Streinu și Tudor Vianu), cu o schiță biobibliografică de Anonimus Notarius [E. Lovinescu], București, 1942; Jurnal de lector completat cu Eminesciana, București, 1944; Mențiuni de istoriografie literară și folclor, București, 1957; Alte mențiuni de istoriografie literară și folclor, I-III, București, 1961-1967; Opere, vol. I-IV, București, 1966- 1971, vol. V-XII, îngr. Dumitru D. Panaitescu, București, 1972-1983; Memorial de ziaristică, București, 1970; Eminesciana, îngr. și
PERPESSICIUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288761_a_290090]
-
cu Serban Cioculescu, Pompiliu Constantinescu, Vladimir Streinu și Tudor Vianu), cu o schiță biobibliografică de Anonimus Notarius [E. Lovinescu], București, 1942; Jurnal de lector completat cu Eminesciana, București, 1944; Mențiuni de istoriografie literară și folclor, București, 1957; Alte mențiuni de istoriografie literară și folclor, I-III, București, 1961-1967; Opere, vol. I-IV, București, 1966- 1971, vol. V-XII, îngr. Dumitru D. Panaitescu, București, 1972-1983; Memorial de ziaristică, București, 1970; Eminesciana, îngr. și pref. Dumitru D. Panaitescu, București, 1971; Lecturi intermitente, Cluj
PERPESSICIUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288761_a_290090]
-
Poezia, 44-47, 159-171; Excurs sentimental Perpessicius, București, 1971; Felea, Poezie, 214-220; Liviu Călin, Portrete și opinii literare, București, 1972, 132-141; Vasile Netea, Interviuri literare, București, 1972, 221-230; Rotaru, O ist., II, 738-742; Grigurcu, Teritoriu, 18-22; Zaciu, Colaje, 173-175, 180-183; Bucur, Istoriografia, 520-529; Cioculescu, Itinerar, I, 287-291, III, 203-207, IV, 285-290; Piru, Varia, II, 127-131; Ungheanu, Pădurea, 199-210; Felea, Secțiuni, 310-327; Teodor Vârgolici, Perpessicius, București, 1974; Crohmălniceanu, Literatura, III, 160-173; Oprea, Incidențe, 19-28; Al. Dima, O nouă evocare a lui Perpessicius, CRC
PERPESSICIUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288761_a_290090]
-
în scris unitatea de neam, de origine și de limbă a românilor din Țara Românească, Moldova și Transilvania. Pentru ideile sale va fi citat de stolnicul Constantin Cantacuzino, de Samuil Micu și Timotei Cipariu. În Atila, lucrare de erudiție, specifică istoriografiei umaniste, se exaltă virtuțile războinice, cu scopul de a revigora curajul ungurilor, copleșiți de jugul otoman. Cărturarul îmbină componenta documentară și calitatea oratorică a discursului, vivacitatea portretelor și dinamismul scenelor de luptă. Chronicon poate fi considerat un fragment de istorie
OLAHUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288517_a_289846]
-
conștiința istorică a unei comunități, modul în care ea se raportează la timp și, în mod particular, practica sa istorică specifică, trebuie să pornim de la analiza universului cultural de ansamblu al acesteia. Să reluăm un exemplu utilizat de însuși Blaga: istoriografia egipteană din mileniile IV-III. Această istoriografie (de fapt, singura istorie practicată de Egiptul acelei perioade) se rezumă la o listă lungă de nume de faraoni. În raport cu istoria modernă, o asemenea practică este extrem de rudimentară. Unii istorici au interpretat această practică
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
în care ea se raportează la timp și, în mod particular, practica sa istorică specifică, trebuie să pornim de la analiza universului cultural de ansamblu al acesteia. Să reluăm un exemplu utilizat de însuși Blaga: istoriografia egipteană din mileniile IV-III. Această istoriografie (de fapt, singura istorie practicată de Egiptul acelei perioade) se rezumă la o listă lungă de nume de faraoni. În raport cu istoria modernă, o asemenea practică este extrem de rudimentară. Unii istorici au interpretat această practică drept o formă primitivă, neevoluată, extrem de
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
evidență sursele profunde ale gândirii temporalității este cea sociologică. Sociologul pornește de la analiza proceselor sociale caracteristice unei colectivități și caută să detașeze de aici consecințele asupra modalităților culturale de percepere a temporalității, de raportare la trecut, prezent și viitor. Particularitatea istoriografiei egiptene antice ar fi explicată de sociolog în termeni relativ diferiți de cei ai culturologiei. În primul rând, s-ar porni probabil de la o anumită particularitate a stratificării sociale și a sistemului politic egiptean extrem de centralizat. Aceasta poate explica de ce
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
apar în mod regulat în domeniul comportamentului uman - relațiile dintre ele, constantele, contrastele și tendințele generale. Nu există o știință socială a evenimentului singular. Descrierile lungi, liniare, de tip narativ, care sunt atât de familiare jurnalismului și, în mare măsură, istoriografiei, potconstitui subiecte tratate de către științele sociale, dar nu sunt ele însele acceptabile ca studii în științele sociale. Noi trăim legați inevitabil de un anume spațiu și timp, dar analiza noastră nu trebuie să fie restricționată în mod similar. Dorința noastră
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
intermitente, GL, 1966, 46; Teodor Vârgolici, „Curentul literar de la «Contemporanul»”, LCF, 1966, 49; Ion Buzași, „Studii și articole despre Eminescu”, TMS, 1968, 5; Al. Dima, G. C. Nicolescu, RITL, 1968, 2; Valeriu Râpeanu, Pe drumurile tradiției, Cluj-Napoca, 1976, 197-203; Bucur, Istoriografia, 480-483; Victor Stoleru, Crochiuri de istorie literară, București, 1974, 127-139; Victor Stoleru, G. C. Nicolescu (1911-1967), București, 1978; Al. Dima, Amintirea lui G. C. Nicolescu, CRC, 1978, 17; Z. Ornea, O reevaluare, în postumitate, RL, 1980, 31; Pompiliu Marcea, O
NICOLESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288444_a_289773]
-
atestă capacitatea de evocare a acestui prim prozator. Bogăția faptelor și a amănuntelor semnificative păstrate de tradiție și de memoria afectivă a autorului conferă textului mai degrabă aspectul unei narațiuni cu personaje decât al unei lucrări istorice. Forma clasică a istoriografiilor este respectată doar în structurarea materiei după domnii și în prezentarea unor obiceiuri de înscăunare. Dar granițele cronologice sunt încălcate ori de câte ori scriitorul are de completat un fapt, un portret, o imagine, o idee, iar pentru a defini mai expresiv el
NECULCE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288395_a_289724]
-
negociere pe care acest grup de „câștigători” o va dobândi. Departament, disciplină și American Journal of Sociology Andrew Abbott, În cartea intitulată Department and Discipline. Chicago Sociology at One Hundred (1999), apărută cu ocazia centenarului Școlii de la Chicago, realizează o istoriografie a constituirii și schimbării continue ale Departamentului de Sociologie din cadrul Universității de la Chicago: Școala de la Chicago din perioada interbelică, marcată de personalități, perspective teoretice și demersuri metodologice edificatoare; construcția a ceea ce numim cea de-a doua Școală de la Chicago din
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
marcată de personalități, perspective teoretice și demersuri metodologice edificatoare; construcția a ceea ce numim cea de-a doua Școală de la Chicago din anii de după război; revista de specialitate American Journal of Sociology (AJS). Inițial, autorul nu a dorit să realizeze o istoriografie propriu-zisă a școlii. Abbott - actualul editor al American Journal of Sociology - a fost rugat În 1992 de către Marta Tienda (predecesoarea lui Abbott În calitate de editor al ziarului) să scrie istoria centenară a publicației. Demersul lui Andrew Abbott a urmat cursul unei
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
pe paradigme definitorii, sau ceea ce a urmat după război este o inovație radicală, o construcție, În sensul autosau heteroidentificării culturale și/sau științifice a sociologiei de la Chicago. În analiza celor o sută de ani de sociologie, Abbott pornește de la revizuirea istoriografiei dedicate Școlii de la Chicago. Este vorba despre sinteza unui bogat material bibliografic În vederea documentării tradiției, despre metaanaliza punctelor de vedere diferite prin care această tradiție este abordată. Din cele peste douăzeci de referințe, se desprind două orientări diferite ale istoriografiei
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
istoriografiei dedicate Școlii de la Chicago. Este vorba despre sinteza unui bogat material bibliografic În vederea documentării tradiției, despre metaanaliza punctelor de vedere diferite prin care această tradiție este abordată. Din cele peste douăzeci de referințe, se desprind două orientări diferite ale istoriografiei: istoriografii explicite, convenționale (explicite history), care reconstituie istoria Școlii prin intermediul analizei istorice a strategiilor, metodelor sau personalităților din Școală, respectiv analize axate asupra conținutului intelectual al Școlii, asupra a ceea ce Înseamnă eticheta Chicago (Chicago label). Aceste ultime abordări transcend, practic
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
perioada interbelică, percepută convențional Școala de la Chicago, Încercând să evidențieze direcții ale existenței unei a doua sau chiar a treia școli, bazată pe aceleași descendențe intelectuale (Abbott, 1999, 5). Cele două perspective corespund la trei perioade separabile În ceea ce privește scrierile istorice: istoriografia Școlii poate fi documentată Începând din anii ’60 și ’70, deci relativ târziu, dacă ne gândim că perioada definită, consensual, Școala de la Chicago este cea cuprinsă Între 1915 și 1935, grosso modo În perioada interbelică. Nu este vorba neapărat despre
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
definită, consensual, Școala de la Chicago este cea cuprinsă Între 1915 și 1935, grosso modo În perioada interbelică. Nu este vorba neapărat despre faptul că nu s-a scris Înainte de anii ’60 despre Școală, ci mai degrabă despre faptul că primele istoriografii explicite, formale apar după anii ’60. Din această primă etapă lucrarea lui R.E.L. Faris (Chicago Sociology, 1920-1932) din 1967, cea a lui James Carey (Sociology and Public Affairs) din 1975, respectiv cea al lui James Short (The Social Fabric of
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Române acum un veac: Johann Ferdinand Neigebaur, București, 1942; Civilizație românească și civilizație balcanică, îngr. Cornelia Papacostea-Danielopolu, introd. Nicolae-Șerban Tanașoca, București, 1983; Tradiții românești de istorie și cultură, îngr. Cornelia Papacostea-Danielopolu, București, 1996. Repere bibliografice: Constantinescu, Scrieri, IV, 132-135; Bucur, Istoriografia, 222-223; Encicl. istoriografiei rom., 252; Kalustian, Simple note, III, 85-88; Ornea, Actualitatea, 181-184; Alexandru Duțu, Călătorii, imagini, constante, București, 1985, 316-321; V. Neumann, Victor Papacostea - descoperirea valențelor universale ale naționalului, O, 1986, 16; Ion Zamfirescu, Oameni pe care i-am
PAPACOSTEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288664_a_289993]
-
veac: Johann Ferdinand Neigebaur, București, 1942; Civilizație românească și civilizație balcanică, îngr. Cornelia Papacostea-Danielopolu, introd. Nicolae-Șerban Tanașoca, București, 1983; Tradiții românești de istorie și cultură, îngr. Cornelia Papacostea-Danielopolu, București, 1996. Repere bibliografice: Constantinescu, Scrieri, IV, 132-135; Bucur, Istoriografia, 222-223; Encicl. istoriografiei rom., 252; Kalustian, Simple note, III, 85-88; Ornea, Actualitatea, 181-184; Alexandru Duțu, Călătorii, imagini, constante, București, 1985, 316-321; V. Neumann, Victor Papacostea - descoperirea valențelor universale ale naționalului, O, 1986, 16; Ion Zamfirescu, Oameni pe care i-am cunoscut, București, 1987
PAPACOSTEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288664_a_289993]
-
și problemele culturii și literaturii noastre vechi, „Buletinul Institutului Pedagogic din Iași”, 1969; I.D. Lăudat, P.P. Panaitescu, „Introducere la istoria culturii românești”, CRC, 1970, 13; Pompiliu Teodor, Istorie și cultură, TR, 1971, 39; Ileana Corbea, Post-scriptum, MS, 1973, 3; Bucur, Istoriografia, 334-339; Mircea Muthu, „Vis elenic”și melancolie, TR, 1974, 32; Lucian Boia, Evoluția istoriografiei românești, București, 1976, 339-344; Encicl. istoriografiei rom., 250-251; Mircea Muthu, La marginea geometriei, Cluj-Napoca, 1979, 143-146; Ștefan S. Gorovei, Petre P. Panaitescu - coordonate ale unei evoluții
PANAITESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288650_a_289979]
-
Lăudat, P.P. Panaitescu, „Introducere la istoria culturii românești”, CRC, 1970, 13; Pompiliu Teodor, Istorie și cultură, TR, 1971, 39; Ileana Corbea, Post-scriptum, MS, 1973, 3; Bucur, Istoriografia, 334-339; Mircea Muthu, „Vis elenic”și melancolie, TR, 1974, 32; Lucian Boia, Evoluția istoriografiei românești, București, 1976, 339-344; Encicl. istoriografiei rom., 250-251; Mircea Muthu, La marginea geometriei, Cluj-Napoca, 1979, 143-146; Ștefan S. Gorovei, Petre P. Panaitescu - coordonate ale unei evoluții, AIX, t. XIX, 1982; Ștefan S. Gorovei, Lucian Năstasă, Petre Țurlea, „Școala nouă” de
PANAITESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288650_a_289979]
-
culturii românești”, CRC, 1970, 13; Pompiliu Teodor, Istorie și cultură, TR, 1971, 39; Ileana Corbea, Post-scriptum, MS, 1973, 3; Bucur, Istoriografia, 334-339; Mircea Muthu, „Vis elenic”și melancolie, TR, 1974, 32; Lucian Boia, Evoluția istoriografiei românești, București, 1976, 339-344; Encicl. istoriografiei rom., 250-251; Mircea Muthu, La marginea geometriei, Cluj-Napoca, 1979, 143-146; Ștefan S. Gorovei, Petre P. Panaitescu - coordonate ale unei evoluții, AIX, t. XIX, 1982; Ștefan S. Gorovei, Lucian Năstasă, Petre Țurlea, „Școala nouă” de istorie. Mărturii documentare, AIX, t. XXII
PANAITESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288650_a_289979]
-
1; Constantinescu, Scrieri, IV, 127-131; D. Burileanu, „Platon. Viața opera, filosofia”, RC, 1931, 1-2; Șt. Bezdechi, O travestire a „Odiseei” în românește, SDM, 1931, 5-7; D.M. Pippidi, Cezar Papacostea, RC, 1937, 1; N. I. Herescu, Pentru clasicism, Craiova, 1937, 145-161; Bucur, Istoriografia, 296-297; Rusu, Membrii Academiei, 393; Dicț. scriit. rom., III, 588-589. A.C.
PAPACOSTEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288666_a_289995]