1,337 matches
-
asta nu ne-a trecut nouă prin minte fraza de mai sus. I-a trecut, în schimb, lui Okakura Kakuzô, în Cartea Ceaiului, recent reeditată la Cartier. Traducerea îi aparține lui Emanoil Bucuța, iar textul poate fi găsit și în Itinerarii spirituale (Ed. Meridiane, 1983Ă, alături de-un Malraux și un de Madariaga. Însă recomand fără ezitare proaspăta reeditare - îngrijită, scoasă pe hârtie de bună calitate, cu ilustrații în sepia. Adică una dintre cărțile care parcă pot fi mai ușor făcute
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2175_a_3500]
-
Nu știu când l-am întâlnit pentru prima oară pe Dan Lungu. Se poate să fi fost într-un cenaclu la universitatea ieșeana sau într-una dintre sălile în care a poposit Club 8-ul inițiat de el la vremea itinerariilor sale incipiente. De dragul articolului și al protagonistului sau, m-am străduit să refac mental traseul ieșean al deja celebrului Club, traseu pe care l-am urmat doar parțial: Centrul Cultural Francez, Restaurantul Traian, ba chiar și fostul apartament din cartierul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2192_a_3517]
-
Léo Claretie ITINERARII ROMÂNEȘTI traducere de Irinel Antoniu I România intelectuală contemporană Cuvânt înainte Cartea pe care o prezentăm cititorului sa născut din mai multe sejururi în România, unde autorul șia notat și reținut ideile despre tot felul de idei, peisaje de oraș
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
acestuia cu planul discursului și cu implicațiile particulare aferente diferitelor forme de manifestare a universului teatrului, liantul fiind dat de sistemul strategiilor (și, din cadrul acestora, al tehnicilor) discursive și teatrale valorificate/valorificabile în acte comunicative comune sau contextualizate didactic/ educațional. Itinerariul propus de acest prim capitol al cărții are ca premise: (a) prezentarea unora dintre accepțiunile, formele și valențele comunicării interpersonale (elemente considerate relevante pentru logica teoretizării și a exemplificării); (b) particularizarea acestora în contextul comunicării didactice/educaționale, în special la
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
ce te uiți mămucă? îl vezi pe tata?”. Pentru clarificarea semnelor, în roman se recurge la „lămuririle” sfintei Ana de la mănăstirea Bistrița: „Cuvioasa Ana numai cât s-a uitat la mine și m-a străpuns până-n inimă”. Refăcând împreună cu fiul itinerariul lui Nechifor Lipan, de la Tarcău până la Dorna, „urme se găseau din semn în semn”. La hotarul dintre zi și noapte, umbra celui dus se mișcă înșelător, între exprimat și neexprimat. O imagine care a atras atenția elevilor, prezentă doar în
A şaptea artă în sprijinul abordării textului literar. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Ioana Stănescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1361]
-
cu un om în plus și cu rezervoare suplimentare, putea să-și piardă multe din calitățile sale, mai ales viteza. Dar zarurile erau aruncate... Alea jacta est... Acum nu mai era nimic altceva de făcut, decât o pregătire judicioasă a itinerariului (pentru a evita o interceptare a aviației de vânătoare germane) și pregătirea condițiilor tehnice ale avionului. Ora 14,30. Căpitanul Cantacuzino și colonelul american James Gunn ies împreună din sala de briefing. Înainte de a se despărți, și-au strâns cordial
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
Leordeni ministrul aviației, șeful de Stat Major al aviației și toți șefii care ne-au adus dezlegarea: M.S. Regele a aprobat defilarea 21. * * * Am adunat imediat comandanții de unități (bombardament, recunoaștere, asalt, observație și bineînțeles vânătoare), o ultimă privire asupra itinerariului de urmat, ținând seama de timpul necesar decolărilor precum și de vitezele tipurilor de avioane, astfel ca defilarea să se producă în cele mai bine condiții și fără timp morți între formații. După cum am mai spus, la ora exactă decisă, survolând
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
de zbor. Cu toate că avionul era deschis, știam că n-o să fiu obligat să zbor la mare înălțime, deci fără grija frigului. Cum data plecării mele era hotărâtă pentru 11 septembrie aveam suficient timp pentru a face pregătirile necesare, atât în ce privește itinerariul cât și în ceea ce privește pregătirea avionului și a mea personală. Autonomia de zbor a avionului Klemm 35 îmi permitea efectuarea legăturii între București (Băneasa) și Viena (Schwechat) în două etape, deci cu o singură escală pentru alimentare. Am ales Oradea Mare
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
Am ales Oradea Mare ce se afla aproape de frontiera cu Ungaria și la aproape jumătatea drumului București Viena. Și această alegere nu a fost făcută nici ea la întâmplare. Pe de-o parte, trebuia să țin cont de respectarea unui itinerariu cât mai scurt și mai potrivit reliefului pentru evitarea urcării la mari altitudini la trecerea Munților Carpați și Apuseni. Pe de altă parte, alegerea a fost dictată și de un motiv cu totul personal și sufletesc, foarte important pentru mine
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
război, ce se afla pe valea unui râu, destul de îngustă cam de 250-300 m și pe care nu-l cunoșteam decât ca pe un punct însemnat pe o hartă. Dimineață. Zi noroasă. Plafon 200 m cu rare spărturi la plecare. Itinerariul pe care trebuia să-l urmez traversa un relief destul de variat și accidentat: șiruri de dealuri și văi. Ultimul telefon cu aerodromul de destinație indica: cer complet închis, plafon 200 m, vânt slab NE-SV. Parte din crestele dealurilor ce
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
plecînd din Spania către Italia de Nord, trecînd prin Galia sudică. Întîlnind o opoziție destul de slabă a popoarelor indigene, Hannibal trece Ronul cu cei 37 de elefanți ai săi, transportați pe plute; apoi traversează Alpii în cursul toamnei anului 218. Itinerariul său rămîne problematic; se admite că ar fi trecut prin valea rîului Isère, trecătoarea Clapier sau pasul Mont-Genèvre. În ciuda pierderilor importante în oameni și elefanți suferite de armata punică, această trecere a fost considerată încă din antichitate ca faptă eroică
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
după această a doua consultare, dacă este cazul, se organizează În continuare altele, până când se obține o „stabilizare” a rezultatelor, În sensul că răspunsurile (În majoritate sau un anumit procent, prestabilit de organizatori) sunt identice cu cele din etapa precedentă. „Itinerariul” setului de răspunsuri poate Începe cu un câmp mare de dispersie a acestora, privind rezolvările propuse; pe măsură ce se repetă traseul, dispersia se reduce. Cunoașterea răspunsurilor celorlalți participanți - deci sporirea cantității de informație - are ca urmare modificarea răspunsurilor, În special cele
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
după această a doua consultare, dacă este cazul, se organizează În continuare altele, până când se obține o „stabilizare” a rezultatelor, În sensul că răspunsurile (În majoritate sau un anumit procent, prestabilit de organizatori) sunt identice cu cele din etapa precedentă. „Itinerariul” setului de răspunsuri poate Începe cu un câmp mare de dispersie a acestora, privind rezolvările propuse; pe măsură ce se repetă traseul, dispersia se reduce. Cunoașterea răspunsurilor celorlalți participanți - deci sporirea cantității de informație - are ca urmare modificarea răspunsurilor, În special cele
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
s-au mai adăugat și depozițiile martorilor, printre care amintim: Ciotto, Graziano, de Silvestris, Celestino. Dar declarațiile acestora nu au fost suficiente pentru a-l acuza pe Bruno. Urmează interogatoriul filosofului în cadrul căruia acesta își susține viziunea asupra universului și itinerariul călătoriilor sale realizate în Europa. Dar deoarece numărul martorilor era redus și cum acuzațiile nu păreau concludente nu este pronunțată sentința, ci se dorește transferul acestuia la Roma. Această mutare a fost tergiversată din motive politice, dar în cele din
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
fi ascuns. Ideea oglinzii ca posibilitate de a reda adevărul rămâne activă și în perioada Evului Mediu, căpătând în Renaștere un statut special. În acest context Bonaventura încearcă să reprezinte posibilitatea de cunoaștere tot ca o imagine în oglindă. În Itinerariul minții în Dumnezeu folosește respectiva metaforă în dublu sens: "Dar, cum îl considerăm pe Dumnezeu ca Alpha și Omega sau, după cum se întâmplă, îl vedem în toate acestea ca prin oglindă și în oglindă, ori pentru că fiecare din aceste distincții
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
118 Ibidem, p. 72. 119 Raymond Klibansky, Erwin Panofsky, Fritz Saxl, Saturn sau melancolia, Editura Polirom, București, 2002, p. 25. 120 Ioan Damaschinul, op. cit., p. 72. 121 Ibidem, p. 72. 122 Ibidem, p. 72. 123 Ibidem, p. 76. 124 Bonaventura, Itinerariul minții în Dumnezeu, Editura Științifică, București, 1994, p. 26. 125 Thomas d'Aquino, Despre unitatea intelectului împotriva averroiștilor, Editura Decalog, Satu Mare, 1997. 126 Ibidem, p. 22. 127 Etienne Gilson, La philosophie au Moyen Age, tome II, Payot & Cie, Paris, 1922
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
imaginarului științific. Teoria idolilor", în Revista de filosofie, Tome XLVIII, nr. 5-6, Romanian Academy, 2001, pp. 501-512. 36 Francis Bacon, Noul Organon, Editura Academiei, București, 1957, p. 36. 37 Lucrețiu, Poemul naturii, Editura Minerva, București, 1981, p. 132. 38 Bonaventura, Itinerariul minții în Dumnezeu, Editura Științifică, București, 1994, p. 10. 39 Bonaventura, op. cit., p. 26. 40 Nicolaus Cusanus, De docta ignoratia, apud, Octavian Nistor, Între Antichitate și Renaștere. Gândirea Evului Mediu, vol. II, Editura Minerva, București, 1984, p. 308. 41 Francis
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
și Enciclopedică, București, 1976, p. 265. 42 Voichita Ionescu, Dicționar latin-român, Editura Orizonturi, București, 1993. 43 A. Bailly, Dictionnaire grec-francaise, Hachet, Paris, 1997. 44 Francis Bacon, Noul Organon, I, XXXVII, Noul Organon, Editura Academiei, București, 1957, p. 41. 45 Bonaventura, Itinerariul minții în Dumnezeu, Editura Științifică, București, 1994, p. 11. 46 Roger Bacon, Opus Majus, editor John Henri Briges, Minerva G.b.m.H Frankfurt / Main, 1963, p. 2, https://archive.org/stream/opusmajusrogerb04bridgoog#page/n26/ mode/1up, pentru traducere s-
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
etc. Ritualul plecării: - se făgăduiește o răsplată pentru îndeplinirea unei porunci; - „concursul” (cu „premii”) pentru îndeplinirea unei misiuni; - momente (și trepte) de inițiere a novicilor; - amenințarea: „unde le stau picioarele le va sta și capul”; - călătoria are un aspect picanteresc (itinerariul trece pin diverse medii); - viteza (de deplasare; a evoluției): „ca vântul și ca gândul”; „alesul” crește într-o zi cât alții întrun an; etc. Timpul cunoaște dilatări și comprimări; - este vag exprimat: „pe la prânz”; „tare demult” etc.; Spațiul, este la
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
symbolisme magico- religieux, Paris, Gallimard, 1952. Eliade, Mircea, Oceanografie, București, Humanitas, 1991. Eliade, Mircea, Solilocvii, București, Humanitas, 1991. Eliade, Mircea, Psihologia meditației indiene, București, Editura Jurnalul Literar, 1992. Eliade, Mircea, Contribuții la Filosofia Renașterii, București, Editura Capricorn, 1994. Eliade, Mircea, Itinerariu spiritual. Scrieri de tinerețe 1927, București, Editura Humanitas, 2003. Ionescu, Nae, Roza Vânturilor, București, Editura Roza Vânturilor, 1990. Ionescu, Nae, Neliniștea metafizică, București, Editura Fundației Culturale Române, 1993. Ionescu, Nae, Curs de metafizică. Teoria cunoștinței metafizice. Cunoașterea imediată (1928-1929). Cunoașterea
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
muzical. Pe parcursul desfășurării discursului sonor, caracterul energic, strălucitor, al motivului inițial va fi menținut. Astfel, el își va regăsi semnificația în structura frazelor muzicale. O frazare justă necesită notarea începutului frazei, a realizării punctului culminant, precum și a sfârșitului frazei. Acest itinerariu al frazării trebuie analizat, comparat și stabilit de cei doi pianiști. O frazare greșită schimbă sensul real al ideii muzicale, chiar atunci când celelalte componente: ritm, melodie, armonie sau polifonie sunt respectate. Neglijențele care apar adesea în privința frazării în interpretarea muzicală
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
intensificarea cooperării transfrontaliere prin încurajarea turismului și valorificarea patrimoniului local. Proiectul s-a desfășurat în anul 2006 și a constat în realizarea de conferințe, funcționarea unui Centru de Promovare a Turismului, realizarea de vizite de studiu, crearea și promovarea unor itinerarii turistice. * „Îmbunătățirea antreprenoriatului femeilor de afaceri - crearea unei rețele transfrontaliere”, implementat de Primăria Ungheni și Patronatul pentru Dezvoltarea IMM-urilor. Proiectul a fost finanțat prin Programul Phare, s-a desfășurat în 2008 și 2009 și a cuprins funcționarea unui centru
Republica Moldova, România şi Uniunea Europeană. Două decenii de colaborare. Bilanţ şi perspective by Sînzianu Iulian, Mătăsaru Viorel () [Corola-publishinghouse/Science/91759_a_92389]
-
Centrul „Acasă” din Bădiceni, raionul Soroca, și ai Centrului „Împreună” din com. Giurcani, județul Vaslui, prin care s-a urmărit sensibilizarea a cel puțin 30.000 de persoane din raionul Soroca și județul Vaslui referitor la problemele persoanelor în vârstă. * „Itinerarii Cultural - Religioase. Vaslui - Hâncești - Leova”, finanțat prin Programul de Vecinătate România - Republica Moldova 2004 - 2006, Phare CBC 2004, urmărind dezvoltarea infrastructurii de turism cultural - religios în vederea intensificării activităților turistice transfrontaliere, prin reabilitarea și modernizarea infrastructurii de informare și acces. Parteneri
Republica Moldova, România şi Uniunea Europeană. Două decenii de colaborare. Bilanţ şi perspective by Sînzianu Iulian, Mătăsaru Viorel () [Corola-publishinghouse/Science/91759_a_92389]
-
Greci (1900), Elemente de sintaxa greacă (1901) ori comentariul asupra Ciclopului lui Teocrit (1906)58. În listele pe care le-am dezvăluit acum nu am găsit două nume pe care Lucian Predescu în Enciclopedia Cugetarea, iar mai nou, Lucian Nastasă (Itinerarii spre lumea savanta), le-au evocat ca fiind titulari ai unui doctorat în filosofie și litere la Universitatea Liberă din Bruxelles: Dimitrie August Laurian (1846-1906), profesor (la liceele Sf. Sava, Matei Basarab), jurnalist (fondator al "României Libere" și colaborator al
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
avec Georges de Vlamynck), Université Libre de Bruxelles (1834-1959), Université Libre de Bruxelles, Bruxelles, 1959. Bocșan, Nicolae, Barbuta, Nicolae, Contribuții la formarea elitelor economice românești. Studenți din România și din Transilvania la Institutul Superior de Comerț din Anvers (1868-1914), în Itinerarii istoriografice. Profesorului Leonid Boicu la împlinirea vârstei de 65 de ani, coord.: Gabriel Bădărău, Iași, 1996, pp. 471-488. Bocșan, Nicolae, Contributions à la formation des élites économiques roumaines. Étudiants de Roumanie et de Transylvanie à l'Institut Supérieur de Commerce
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]