2,324 matches
-
mai cu seamă romanii. Căci acest împărat nu este numai nădejdea lui Israel, ci este și așteptarea neamurilor, după proorocirea lui Iacov: Acela își va lega de viță asinul Său" (Facerea 49, 11), adică legând poporul cel supus Lui dintre iudei. Și "legând de coarda de viță de vie mânzul asinii Sale" (ibidem). Dar coarda viței de vie sunt ucenicii Domnului, către care a grăit Acesta: "Eu sunt vița, voi sunteți mlădițele" (Ioan 15, 5). De fapt, de aceasta coardă a
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR [Corola-blog/BlogPost/362092_a_363421]
-
chiar dacă este unul singur a închipuit supunerea neamurilor păgâne față de El, din care ne tragem noi toți ca neamuri, cârmuitori și cârmuiți deopotrivă. 12. Așadar, după cum în Iisus Hristos nu este nici parte bărbătească, nici parte femeiască, nici elin, nici iudeu, ci una suntem cu toții după cuvântul dumnezeiescului Apostol Pavel (Galateni 3, 28), tot așa în El nu este cârmuitor, nici cârmuit, ci toți întru harul Lui suntem una prin credința în El, și într-un singur Trup al Bisericii Sale
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR [Corola-blog/BlogPost/362092_a_363421]
-
nespus de mult că lumea este-așa; Că nu-și țin sufletul în Lumină cum spune Cartea Ta. Ei s-au întors, s-au răzvrătit și au uitat mereu Că în fiecare suflet bun, există un Dumnezeu! Mai scrie că iudeii Tăi, Te-au răstignit pe Cruce! Dar câți iudei au încăput în mult prea marea curte? Așa și-acum, mai mult încape răul într-un suflet, Deși sub răul tot din noi, se mai aude-un cântec. Dar nu mulți
PAȘTELE de BEATRICE LOHMULLER în ediţia nr. 1562 din 11 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362261_a_363590]
-
-și țin sufletul în Lumină cum spune Cartea Ta. Ei s-au întors, s-au răzvrătit și au uitat mereu Că în fiecare suflet bun, există un Dumnezeu! Mai scrie că iudeii Tăi, Te-au răstignit pe Cruce! Dar câți iudei au încăput în mult prea marea curte? Așa și-acum, mai mult încape răul într-un suflet, Deși sub răul tot din noi, se mai aude-un cântec. Dar nu mulți sunt pe pământ, ce știu A-l auzi; Sunt
PAȘTELE de BEATRICE LOHMULLER în ediţia nr. 1562 din 11 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362261_a_363590]
-
iar acum mă trezesc că nu mai sunt sigur de credința strămoșilor și asta datorită ție magistre! Însă e atâta lumină în cuvintele pe care le spuneți... -Lumina nu e a mea Muso prietene, ci a copilului născut în Bethleemul Iudeii, despre care ți-am tot vorbit, iar el o dă toată și fără de nici un preț celui care crede în cuvintele Lui și îl urmează în poruncile sale! Undeva către răsărit se zări o pană de lumină. -Mâine vom ajunge în
ANCHETA.(FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A TREIA- AL SAPTELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378610_a_379939]
-
să călătorească spre Ierusalim într-un lung șir de oameni și animale de povară încărcate din greu, călătorind pe un teren aproape arid, cu coline mai mari sau mai mici acoperite de tufișuri pitice și vegetație săracă arsă de soarele Iudeii. Caravana ajunse în cele din urmă în Bethleem într-o după amiază unde o mică parte din bunuri fu descărcată. Amenințarea unei furtuni îi făcu pe negustori să oprească peste noapte caravana. Magistrul Ruthavan împreună cu Muso profitară de ocazie și
ANCHETA.(FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A TREIA- AL SAPTELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378610_a_379939]
-
Sângele Său a răscumpărat, Întreaga omenire, care prin veacuri adormite a stat, În somn de tainică orbire, întunericul a gravat. Eliberându-ne din crunta robie, ce ne-a presat, Acum, ne ducem rând pe rând, cu inimile pline, În Betleemul Iudeii, unde smerit, Tu, te-ai arătat În ieslea cea săracă, născut în zorii zilei prea divine , Tu, Însuți fiind Unicul Fiu de Împărat! Acum a glasurilor cinstiri se-nalță în cer, Iar heruvimii și serafimii saltă cu cântări: Leru-i ler
UMBRELE CAILOR (POEME) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2203 din 11 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377690_a_379019]
-
are patruzeci și trei de ani. Om relativ tînăr. Deși, chipul său, în partea de jos a imensei lucrări, în colțul apropiat al mesei, e deja al unui bătrîn: e paradigmaticul bătrîn al Renașterii, corcitură de truditor etrusc și vizionar iudeu. Oranjul roșcat al veșmîntului e diseminat contrapunctic în restul compoziției, cu precădere pe ceilalți bărbați, pe Iisus însuși, cu oarecare partizanat misogin, femeile toate, doar pe una din laturile mesei, sînt pictate în griuri calde, rumenite ușor spre decolteurile ațîțătoare
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
va mai Înmulți. Vom merge să-i vedem din nou pe cei morți, va cădea Întunericul, liliecii ne vor atinge cu aripile și toți câți ne aflăm pe pământ ne vom găsi sfârșitul” (M. Eliade, 1994, p. 167). În miturile iudeilor, „eschatonul” descrie cu obstinație sfârșitul lumii și pedepsirea păcătoșilor (M. Eliade, 1986, pp. 241-264; M.-R. Hayoun, 1996, pp. 223-224). Temele majore sunt: „nimicirea neamurilor, eliberarea lui Israel, strângerea laolaltă la Ierusalim a celor ce fuseseră deportați, transfigurarea paradisiacă a
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
iar chitera mea de aur am zdrobit-o de stâlpii de marmură a bisericei. Răsuna biserica luminată de făclii de ceară albă, numai sufletul meu era mut și sterp și turbăciunea cruntă rânjea din fundul gândirilor mele. Solomoane, împărat al iudeilor! Tu, înțelept, muiai degetele tale molatece în sunetele sfinte a arfei lui Dumnezeu și coardele sale [de] aur lăudau pre Domnul... Ge-ți păsa ție de femei când în inima ta domnea împăratul împăraților, îmbrăcat cu hlamidă de lumină albă
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
vârtej de vânt”, având ca vehicul „un car de foc, cu cai de foc” (II Regi, II, 11). Pe pământ a rămas discipolul său, Eliseu. d) Rămânând în cadrul tradiției ebraice, nu pot să nu-l amintesc pe „vrăjitorul total”, regele iudeu Solomon (secolul al X-lea î.e.n.), cel care a ajuns să fie considerat, în Orientul Apropiat și în Europa, ca fiind patronul vrăjitorilor (inclusiv al solomonarilor din tradiția populară românească). Din nenumăratele puteri magice care au ajuns să i se
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
al X-lea î.e.n.), cel care a ajuns să fie considerat, în Orientul Apropiat și în Europa, ca fiind patronul vrăjitorilor (inclusiv al solomonarilor din tradiția populară românească). Din nenumăratele puteri magice care au ajuns să i se atribuie regelui iudeu, doar câteva mă interesează acum în mod special : 1) Solomon avea putere asupra demonilor, pe care putea să-i lege (în lanțuri sau, pur și simplu, prin formule magice scrise sau rostite) și să-i oblige să-l slujească ; 2
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
să auză înțelepciunea lui Solomon și luo daruri de la toți împărații pământului câți auzeau înțelepciunea lui (III Regi, IV, 29-34 ; cf. 28, p. 91). Analog sunt prezentate lucrurile și într-un alt text biblic, atribuit de data aceasta chiar regelui iudeu : înțelepciunea lui Solomon, VII, 17-21. Deci, conform textelor canonice, Solomon a grăit și nu a scris, iar „noroadele” auzeau și nu citeau. Totuși, în Talmud (Tractat Pesachim, 56a, Berachoth, 10b ; cf. 102, p. 224) se spune că Solomon este autorul
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
102, pp. 224-225). Prezența atât în Talmud, cât și în cronografe a episodului „arderii” cărții lui Solomon de către Iezechia nu lasă nici un dubiu în acest sens. (Pe la 1350, papa Inocențiu al VI-lea a repetat, după două milenii, gestul regelui iudeu Iezechia, dând foc unei cărți groase intitulate Livre de Salomon - 121, p. 59.) De fapt, în măsura în care a existat, „Cartea lui Solomon” nu a fost arsă de oamenii lui Iezechia, ci distrusă, pentru simplul motiv că nu era scrisă pe hârtie
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
sau pergament, ci (în mod firesc pentru evreii din secolul al X-lea î.e.n.) săpată în piatră. Sub această formă este consemnată legenda în secolul al X-lea e.n., în Lexiconul Suidas (s.v. Ezechias), unde se spune că noul rege iudeu a distrus „Cartea lui Solomon”, care cuprindea descântece și leacuri împotriva tuturor demonilor bolilor, „carte” care era săpată în piatră la poarta templului (cf. 28, p. 93). Probabil că tot la acest eveniment se referă un pasaj din Vechiul Testament, în
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
săpată în piatră la poarta templului (cf. 28, p. 93). Probabil că tot la acest eveniment se referă un pasaj din Vechiul Testament, în care se spune că Iezechia „a sfărâmat stâlpii cu pisanii idolești” (II Regi, XVIII, 4). Gestul regelui iudeu nu a fost unul singular. El a „desființat închinarea de pe înălțimi” și a sfărâmat toate „Asherah”. Adică a dărâmat toți stâlpii de lemn simbolizând-o pe zeița Astarteea, zeiță cinstită de Solomon, căreia i-a ridicat 287Balaurul și solomonarul „capiști
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
de „limbi sacre” : ebraica, latina și greaca. Sunt limbile în care, conform evangheliilor, a scris Pilat pe cruce numele și titulatura lui Isus : „Pilat a scris titlul și l-a pus deasupra crucii. Și anume era scris : Isus Nazariteanul regele Iudeilor. [...] Și era scris evreiește, latinește și elinește” (Ioan, XIX, 19-20 ; vezi și Luca, XXIII, 38). Este interesant faptul că franciscanul Salimbene da Parma nu a căzut în capcana „ereziei trilingviste”. Cu alte cuvinte, Salimbene da Parma nu a fost un
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
8.2.5) (25, p. 435). Evident, mari preoți și-au piedut din prestigiu. După câteva secole de „liberalism” solomonian, autoritățile au decis că situația a devenit inacceptabilă și s-au grăbit s-o sisteze. Sub presiunea prorocului Isaia, regele iudeu Iezechia (727-689 î.e.n.) a distrus Cartea lui Solomon, repunându-l astfel pe Iehova în drepturile sale divine și reinstaurând - doar pentru câțiva inițiați - privilegiul cunoașterii „înțelepciunii lui Dumnezeu”. Lexiconul Suidas (secolul al X-lea) relatează episodul sfărâmării „cărții de piatră
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
om mare în jidan. Mie mi s-a 'ntîmplat s-aud pe unul zicând că Brahm, fiul neutrului * 370 {EminescuOpXIII 371} Brahm, n-ar fi decât Abraham și în consecuență de-al nostru și Napoleon I al franțuzilor ar fi iudeu. Horatius Fleckeles. ["DACA MAGHIARII... "] 2264 Daca maghiarii, atunci când erau mari și tari, n-au putut deznaționaliza pe nimenea, cu atât mai puțin vor putea-o astăzi, când sunt sub o dominațiune de nu străină, desigur însă grozav de neutrală, și
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
tip fă‘l"n, ar fi mai puternic în intensitate decât ra≤m și ar trebui, ca atare, să-l urmeze pe acesta, nu să-l preceadă. Se pare că, într-adevăr, potrivit unor inscripții preislamice din sudul Arabiei, Dumnezeul iudeilor și Dumnezeu-Tatăl al creștinilor era desemnat cu acest nume140. Observația lui Õa‘lab că al-Ra≤m"n nu este un nume că toate celelalte este justă: întotdeauna cu articol, nu este niciodată predicat al subiectului All"h; cu exceptia formulei al-Ra
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
BJ); „one” (RSV). În afară de citatul din Dt 6,4 în traducere grecească, la Mc 12,29, se spune despre Dumnezeu că este unic în următoarele contexte: - În Rom 3,30, după ce apostolul Pavel afirmă că Dumnezeu nu este numai al iudeilor, ci și al păgânilor, adaugă: eíper hežs ho theós... „fiindcă unul este Dumnezeu”. - În 1Cor 8,4, vorbind despre cărnurile jertfite idolilor, pornește de la premisa: hóti oudèn eídolon en kósmÄi kaì hóti oudeìs theòs ei mg hežs: „idolul nu este
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
cel care dezvăluie adevărată stare morală a fiecăruia. 3.2.2.11. Știutor și Revelator 3.2.2.11.1. sophía: „înțelepciune” (toate traducerile românești); „sapientia” (Vg); „sagesse” (BJ); „wisdom” (RSV). Apostolul Pavel îl propovăduiește „pe Hristos cel răstignit: pentru iudei, sminteala, iar pentru păgâni, nebunie. Însă pentru cei chemați, si iudei, și greci, pe Hristos - puterea lui Dumnezeu și înțelepciunea lui Dumnezeu” (Christòn theo¤ dýnamin kaì theo¤ sophían - 1Cor 1,24). s...ț El (Hristos) „s-a făcut pentru noi
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
11. Știutor și Revelator 3.2.2.11.1. sophía: „înțelepciune” (toate traducerile românești); „sapientia” (Vg); „sagesse” (BJ); „wisdom” (RSV). Apostolul Pavel îl propovăduiește „pe Hristos cel răstignit: pentru iudei, sminteala, iar pentru păgâni, nebunie. Însă pentru cei chemați, si iudei, și greci, pe Hristos - puterea lui Dumnezeu și înțelepciunea lui Dumnezeu” (Christòn theo¤ dýnamin kaì theo¤ sophían - 1Cor 1,24). s...ț El (Hristos) „s-a făcut pentru noi înțelepciune de la Dumnezeu (sophía hQmžn apò theo¤), și dreptate, si sfințire
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
Mediu trece într-un con de umbră pe Socrate, ca și pe Platon, de altfel (cf. Karl Jaspers, Oameni de însemnătate crucială, Ed. Paideia, București, 1996, pp. 33-34). Redau în continuare un pasaj din Iustin Martirul și Filosoful (Dialog cu iudeul Trifon, VII, 1), pasaj în care este relatat momentul convertirii autorului. Iată pasajul: „iar mie mi s-a aprins deodată un foc în suflet și m-a cuprins o mare dragoste de profeți, ca și de bărbații aceia care au
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
în colaborare), Cum a săturat un țăran doi generali, București, 1955; Gorki-Cehov, Scrisori, articole, extrase, București, 1954 (în colaborare); Karlludwig Opitz, Generalul meu. Raportul nereglementar al unui plutonier, București, 1961 (în colaborare); S. An-Sky, Dybuck, București, [f.a.]; Theodor Herzl, Statul iudeu, București, [f.a.]. Repere bibliografice: F. Aderca, Fabula. Cu prilejul unei cărți rare, „Lumea evree”, 1919, 15-16; G. Spina, Scrisoare prietenului I. Ludo, „Avântul”, 1930, 45; Mircea Eliade, Ajutați pe domnul Ludo!, VRA, 1934, 364; S. Sanin, În loc de recenzie la „Domnișoara
LUDO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287879_a_289208]