2,793 matches
-
AGTC) privind transportul combinat pe cai navigabile interioare (17 ianuarie 1997) Anexă Statele participante SECI: (în ordinea alfabetică, în limba engleză, a numelor semnatarilor memorandumului de înțelegere) Turcia, Bosnia și Herțegovina, Slovenia, Republica Moldova, România, Ungaria, Bulgaria, Grecia, Albania, Fostă Republică Iugoslavă a Macedoniei Statele care sprijină SECI în Grupă pentru Proiectul privind facilitarea trecerii frontierei: Federația Rusă, Statele Unite ale Americii. ------------
ORDONANTA nr. 86 din 30 august 1999 privind ratificarea Memorandumului de înţelegere pentru facilitarea tranSportului rutier internaţional de mărfuri în regiunea SECI, semnat la Atena la 28 aprilie 1999. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125220_a_126549]
-
Articolul 1 Se aprobă intrarea pe teritoriul României și acordarea statutului de refugiat, pe durata conflictului armat din Republică Federală Iugoslavia, pentru un numar de 6.000 de persoane, aflate în prezent pe teritoriul fostei Republici Iugoslave a Macedoniei. Statutul de refugiat se va acorda în aceleași condiții și persoanelor care se află sau intră direct pe teritoriul României și care provin din țară de conflict. Articolul 2 Se aprobă transmiterea, cu plata, din patrimoniul deținătorilor în
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 53 din 28 aprilie 1999 privind aprobarea intrării pe teritoriul României ��i acordarea statutului de refugiat unor persoane din Republica Federala Iugoslavia. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124117_a_125446]
-
de exodul populației către țările vecine și de riscul unei catastrofe umanitare, fiind convins că singura soluție de rezolvare a conflictului nu poate fi decât una politică, DECLARĂ: 1. Se pronunță pentru realizarea condițiilor în vederea încetării operațiunilor militare în spațiul iugoslav și pentru reluarea negocierilor care să permită elaborarea unei soluții politice de durată, prin care să se garanteze: a) încetarea oricăror represiuni și violențe împotriva populației civile, îndeosebi a celor îndreptate împotriva cetățenilor minorității albaneze din Kosovo; ... b) integritatea teritorială
DECLARAŢIA din 30 martie 1999 Parlamentului României adoptată în şedinţa plenara din data de 30 martie 1999. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/123491_a_124820]
-
se garanteze: a) încetarea oricăror represiuni și violențe împotriva populației civile, îndeosebi a celor îndreptate împotriva cetățenilor minorității albaneze din Kosovo; ... b) integritatea teritorială și suveranitatea Republicii Federale Iugoslavia și Republicii Șerbia; ... c) respectarea drepturilor cetățenilor aparținând minorităților din spațiul iugoslav; ... d) revenirea populației dislocate în condiții de deplină securitate. ... 2. Își exprimă convingerea că până la urmă rațiunea va învinge în beneficiul tuturor părților aflate în conflict și în interesul umanității. 3. În concordanță cu interesul național, reafirmă opțiunea fermă a
DECLARAŢIA din 30 martie 1999 Parlamentului României adoptată în şedinţa plenara din data de 30 martie 1999. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/123491_a_124820]
-
Articolul 1 Se acordă un ajutor umanitar fostei republici iugoslave a Macedoniei în limita sumei de 9 miliarde lei (exclusiv transportul), constând în produse alimentare, parafarmaceutice, lenjerie de pat și de corp, conform anexei*) care face parte integrantă din prezenta hotărâre. Articolul 2 În temeiul art. 8 alin. 5 din
HOTĂRÂRE nr. 260 din 2 aprilie 1999 privind acordarea unui ajutor umanitar fostei republici iugoslave a Macedoniei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/123787_a_125116]
-
În temeiul art. 8 alin. 5 din Legea nr. 82/1992 privind rezervele de stat, republicata, se aprobă scoaterea, în mod gratuit, din rezervele de stat a cantităților de produse prevăzute în anexa. Articolul 3 Transportul produselor în fosta republică iugoslavă a Macedoniei se va efectua cu mijloace auto de către o societate de transport care va fi stabilită prin analiza de oferte. Cheltuielile de transport, de ambalare și alte cheltuieli ocazionate de îndeplinirea acestei acțiuni vor fi suportate de către Administrația Națională
HOTĂRÂRE nr. 260 din 2 aprilie 1999 privind acordarea unui ajutor umanitar fostei republici iugoslave a Macedoniei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/123787_a_125116]
-
prevederilor art. 5 alin. 4 din Legea nr. 82/1992 , republicata. Articolul 4 Produsele acordate ca ajutor umanitar vor fi predate de către reprezentanții Ministerului Afacerilor Externe și ai Administrației Naționale a Rezervelor de Stat autorităților abilitate de Guvernul fostei republici iugoslave a Macedoniei, pe bază de proces-verbal de predare-primire. Articolul 5 Administrația Națională a Rezervelor de Stat va scădea din gestiune, prin contul de finanțare, cantitățile de produse aprobate a fi scoase din rezervele de stat conform prezenței hotărâri, pe bază
HOTĂRÂRE nr. 260 din 2 aprilie 1999 privind acordarea unui ajutor umanitar fostei republici iugoslave a Macedoniei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/123787_a_125116]
-
autorizații de import, precum și autorizații pentru achiziționarea valutei necesare și să aplice reglementările naționale privind controlul asupra schimburilor valutare fără discriminare între statele membre ale Comunității, Albania, Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Slovenia și fosta Republică Iugoslavă Macedonia. Beneficiarul va acorda permisele necesare repatrierii fondurilor primite pentru executarea măsurii, conform reglementărilor de control al schimburilor valutare în vigoare în statul Beneficiarului. Articolul 13 Impozitare și vama 1. Plata impozitelor, a taxelor vamale și a taxelor de import
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 8 din 30 martie 1998 pentru ratificarea Memorandumului de finanţare a Programului Operational de Ţara PHARE 1997, semnat la Bucureşti la 19 decembrie 1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120055_a_121384]
-
livrărilor Beneficiarul se declară de acord că, atunci când Comisia nu autorizează altfel, materialele și livrările necesare pentru executarea contractelor trebuie să fie originare din Comunitate, Albania, Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Polonia, România, Slovacia, Slovenia și fosta Republică Iugoslavă Macedonia. Articolul 15 Proceduri de efectuare a plăților 1. Pentru contractele finanțate din finanțarea gratuită a C.E.E., documentele de licitație vor fi întocmite și plățile efectuate fie de unități europene de cont (ECU), fie, conform legilor și reglementărilor privind schimbul
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 8 din 30 martie 1998 pentru ratificarea Memorandumului de finanţare a Programului Operational de Ţara PHARE 1997, semnat la Bucureşti la 19 decembrie 1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120055_a_121384]
-
Mohamed Adnan Ismail, cetățean sirian, născut la data de 11 ianuarie 1957 în localitatea Ain El Arab, Siria, fiul lui Mahmoud și Nasime, domiciliat în prezent în București, str. General Culcer nr. 49, sectorul 6. 19. Kornja Vîntu Ana, cetățean iugoslav, născut la data de 2 ianuarie 1964 în localitatea Barice, Iugoslavia, fiica lui Nikolaje și Geolina, domiciliată în prezent în București, str. Viorele nr. 26, sectorul 4. 20. Lotca Oleg, fără cetățenie, născut la data de 29 aprilie 1968 în
HOTĂRÂRE nr. 380 din 10 iulie 1992 pentru acordarea cetateniei române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122165_a_123494]
-
Mohamad Haidar Mourad, cetățean libanez, născut la data de 7 septembrie 1963 în localitatea Aitaroun, Liban, fiul lui Haidar și Majdie, domiciliat în prezent în București, piața Dorobanți nr. 4, sc. B, ap. 3, sectorul 1. 29. Lăpădat Marika, cetățean iugoslav, născută la data de 24 aprilie 1952 în localitatea Sutjeska, Iugoslavia, fiica lui Peră și Sară, domiciliată în prezent în București, str. Alexandrina nr. 30, ap. 3, et. 2, sectorul 1. -------
HOTĂRÂRE nr. 380 din 10 iulie 1992 pentru acordarea cetateniei române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122165_a_123494]
-
finalizarea războiului (Churchill: 1953, în Stokes: 1991, 31-32), ceea ce a contat imediat după 1945 a fost capacitatea de intimidare militară (Brogan: 1990, 156), de care Kremlinul dispunea din plin în Europa de Est. Nici celebra confesiune făcută de Stalin proeminentului lider comunist iugoslav (devenit ulterior disident) Milovan Djilas, cum că " În războiul acesta nu este la fel ca în trecut, [...] cel care ocupă un teritoriu își impune și sistemul său social. Fiecare își impune sistemul său acolo unde ajunge armata sa" (Djilas: 1991
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
al Doilea Război Mondial de armatele lui Musolinni, respectiv Hitler, Albania devine la rândul său, în septembrie 1944, republică populară. Partidul Comunist Albanez, condus de Enver Hoxha, fusese creat și instalat la putere de către mișcarea de partizani a renumitului comunist iugoslav Iosip Broz Tito. Comunizarea Albaniei și a Iugoslaviei (care va fi tratată într-o altă secțiune a studiului, axată pe elucidarea poziției române față de conflictul sovieto-iugoslav) a urmat deci un traseu diferit de a celorlalte "democrații populare", realizându-se fără
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
conduși de experimentatul cominternist Iosip Broz, care adoptase pseudonimul Tito. Spre deosebire de partizani, profilul politic al cetnicilor era total diferit: aceștia erau devotați regelui Petru al II-lea, aflat în exil din 1941 și, de asemenea, "se puseseră sub autoritatea guvernului iugoslav în exil", care acționa, ca și în cazul Poloniei, din Londra (Constantiniu, Pop: 2007, 19). Luptând împotriva naziștilor, dar și una împotriva celeilalte, aceste grupări vor antrena Iugoslavia într-un îndelungat și costisitor război civil. În final, victoria va aparține
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
încât intransigența sa începuse să îl irite pe liderul de la Kremlin cu mult înainte de îndepărtarea trupelor germane de pe teritoriul Iugoslaviei. În 1942, după o lungă perioadă în care contactul între sovietici și Tito fusese întrerupt, Stalin îl averizase pe liderul iugoslav să își tempereze aversiunea manifestată față de Statele Unite și de Marea Britanie (de care îl lega doar inamiciția comună a Germaniei naziste) și totodată să nu încerce nimic "revoluționar" încă, pentru a nu compromite imaginea Moscovei la Washington, respectiv Londra, periclitând astfel
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
și totodată să nu încerce nimic "revoluționar" încă, pentru a nu compromite imaginea Moscovei la Washington, respectiv Londra, periclitând astfel ambițiile geopolitice ale "generalissimului" în Europa de Est. Țineți cont de faptul că Uniunea Sovietică are relații oficiale cu regele și guvernul iugoslav, iar o poziție ostilă fățișă din partea voastră ar crea noi dificultăți în cadrul eforturilor comune de război și între relațiile dintre Uniunea Sovietică, pe de o parte, și Marea Britanie și Statele Unite, pe de cealaltă parte. Nu luați în calcul lupta pe
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
idealist". Tito s-a dovedit însă a fi mult mai puțin idealist decât îl considera liderul de la Kremlin. Își argumenta cu tenacitate și realism punctele de vedere, chiar dacă acestea contrastau cu cele ale Moscovei, punând întotdeauna pe primul plan revoluția iugoslavă, nu pe cea mondială. Astfel, când Stalin și Dimitrov, prin intermediul Cominternului, au încercat să îl convingă pe liderul partizanilor să se alieze cu cetnicii conduși de Mihailović, s-au lovit de refuzul implacabil al acestuia. Mai apoi, tot pentru a
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
demonstra puterilor occidentale că nu are intenția de a comuniza Iugoslavia, Stalin l-a convins pe Tito să accepte o reîntoarcere temporară a regelui Petru al II-lea în Iugoslavia, precum și formarea unui guvern din partizani și membri ai guvernului iugoslav aflat în exil la Londra, "până la organizarea de alegeri care să decidă asupra formei de guvernământ" (Constantiniu, Pop: 2007, 26-27). Armata Roșie a ajuns la Belgrad în octombrie 1944. Până atunci, Tito avusese grijă să respingă în mare parte trupele
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
1944. Până atunci, Tito avusese grijă să respingă în mare parte trupele Wermachtului și să își consolideze poziția politică, fără a urma însă sfaturile primite de la Moscova, ba chiar în detrimentul lor. Cel mai important punct care diferențiază Republica Federativă Populară Iugoslavă de regimurile comuniste est-europene rezidă, așa cum am menționat la începutul acestei secțiuni, în caracterul său autonom: partizanii au cucerit puterea fără asistență masivă din partea centrului moscovit, așa cum s-a întâmplat în cazul celorlalte "democrații populare". Mai mult, au optat pentru
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
est-europeni își camuflau în primă fază ambițiile politice, înaintând cu prudență și perseverență, în baza strategiei trasate de Moscova, spre cucerirea integrală a puterii. Pe scurt, Tito se dovedea a fi un "comunist indisciplinat" (Constantiniu, Pop: 2007, 19). Sigur, comuniștii iugoslavi utilizau un "front național" care va funcționa mult timp după transformarea "democrațiilor populare" în "republici populare" și a cărui existență va fi ulterior condamnată de sovietici ca escamotând și estropiind Partidul Comunist Iugoslav (PCI) dar păstrau, în cadrul său, pozițiile dominante
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
indisciplinat" (Constantiniu, Pop: 2007, 19). Sigur, comuniștii iugoslavi utilizau un "front național" care va funcționa mult timp după transformarea "democrațiilor populare" în "republici populare" și a cărui existență va fi ulterior condamnată de sovietici ca escamotând și estropiind Partidul Comunist Iugoslav (PCI) dar păstrau, în cadrul său, pozițiile dominante, spre deosebire de omologii lor est-europeni, mai abili, aparent, în arta camuflajului politic. Ambițiile teritoriale ale Iugoslaviei postbelice în defavoarea vecinilor săi au constituit o altă notă disonantă între Belgrad și Moscova. "Stalin însuși, care nu
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
constituit o altă notă disonantă între Belgrad și Moscova. "Stalin însuși, care nu era modest în materie de anexiuni teritoriale" a fost pur și simplu stupefiat de pretențiile iugoslavilor. Pe lângă Albania, care ar fi urmat să devină o republică federală iugoslavă sau un protectorat al Belgradului, Tito "prezenta revendicări față de Italia, Austria, Ungaria, România, Bulgaria și Grecia". Sesizând situația tensionată care s-ar fi creat în Balcani, o regiune în care influența sovietică era departe de a fi consolidată imediat după
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
pe care îl conducea. Atitudinea sovietică, intruzivă și condescendentă, va fi reproșată în scurt timp de către Tito liderului de la Kremlin și va constitui totodată factorul declanșator al conflictului sovieto-iugoslav, încheiat cu excluderea Iugoslaviei din familia comunismului internațional. Printre nemulțumirile conducerii iugoslave la adresa Moscovei, atât ideologice cât și politice, se numărau extrema birocratizare a PCUS (acuză pe care și Troțki o formulase la adresa leninismului post-revoluționar cu două decenii mai devreme) și eterna tentație imperială a Moscovei, deși ambalată în retorica marxist-leninistă. Urmau
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
și eterna tentație imperială a Moscovei, deși ambalată în retorica marxist-leninistă. Urmau apoi cultul personalității lui Stalin, hipertrofiat în raport cu partidul în sine, pozițiile flagrant inegale de pe care interrelaționau statele socialiste, respectiv dominarea și exploatarea de către Moscova a "democrațiilor populare". Reprehensiunile iugoslave au devenit publice numai după consumarea rupturii Moscova-Belgrad și după ce Tito conștientizase faptul că o reconciliere cu Stalin, pe care iugoslavii o doreau și în vederea căreia depuseseră eforturi, devenise practic imposibilă (Stanciu: 2008, 94). Cu un an înaintea ostracizării Iugoslaviei
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
al PCI. Nu întâmplător sediul ințial al Cominformului fusese fixat la Belgrad; abia după conflict va fi mutat la București. Se spera astfel într-o mai bună încadrare informativă a posibilului rebel și într-un control mai eficient al spațiului iugoslav" (Banu, Țăranu: 2006, 289). Un alt motiv pentru care Stalin era deranjat de comportamentul lui Tito consta în ajutorul substanțial pe care acesta îl acorda gherilelor comuniste grecești (Brogan: 1990, 157). Stalin observase cât de importantă este poziția geopolitică a
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]