2,406 matches
-
Fiorii dragostei adevărate. TE PORT ÎN ICOANĂ Pe-un ram de alun lângă ciutura slută Ultimul zvâcnet al iernii se simte - Fulgii valsează în curgere mută Și-un cânt răgușit de hulub se mai minte. În vatră-i jăratec, un iz de rășină Plutește-n odăi cu mușcate arzând - Crâmpeie de suflet, trăire divină, Răbojuri de stele pe bolți lunecând. În colțul de veghe - eu, rob al tăcerii, Cu tâmple albite, de dor fremătând, Din pulberi de clipe, la marginea serii
POEMELE AMURGULUI (2) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353032_a_354361]
-
ar fi pus sub ochi ecuația energiei sub o nouă paternitate: „Brâncuși: E=mc2”. Puteam scrâșni printre dinți, puteam zâmbi zeflemitor sau cu un aer de generozitate paternalistă, puteam să ridic savant din sprâncene sau să bâigui vreo silabă cu iz anecdotic ― zarurile fuseseră aruncate. Așa că, neavând încotro, m-am întors, ca pe vremuri, la lecție. Într-o astfel de situație, socotesc de mare ușurare povața lui L. Boltzmann (pe care Einstein îl citează în prefață) de a lasă eleganța stilului
LECŢIA LUI EINSTEIN de DAN CARAGEA în ediţia nr. 862 din 11 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354316_a_355645]
-
Acasă > Stihuri > Semne > ÎN LEAGĂNUL IERBII Autor: Râul Bâz Publicat în: Ediția nr. 1360 din 21 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului Fiindcă marea nu are niciodată iz de pădure, iar pământul nicicând nu-mi lasă pe limbă imponderabilul gust de femeie; fiindcă norii miros mereu a nori și nu a chihlimbar iar orhideele, vai, bietele de ele nu pot, oricât s-ar strădui, să imite parfumul din
ÎN LEAGĂNUL IERBII de RAUL BAZ în ediţia nr. 1360 din 21 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354408_a_355737]
-
Pațakievici” pe la Parlamentul European! A face un subiect de discuție din ceva ce nu-ți place, dac-o faci în glumă, parcă n-ai avea intenții așa de rele! Însă, chiar și așa cum am făcut eu mai sus, cu puțin „iz” de glumă, poți totuși răni și îmi voi cere scuze! Pe de altă parte, pe toți cei ce sunt „anti-români” îi voi ruga tot așa frumos să se abțină de a mai semăna polemici, sau dacă vor, să caute să
DEZGUST FATA DE FOLCLORUL ROMANESC de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354363_a_355692]
-
Dacă mai sunt și jocuri de cuvinte, devine imposibil. La noi, puțini autori au abordat genul. Totuși, am găsit câteva exemple. Elena Malec / Era într-o vreme un lord/ Crescut la o școală-n Oxfórd / Dar are în ghete / Un iz de șosete / Crescut parcă-n brânza Roquefort. Laurențiu Orășanu/ Era un sergent în Tunis / Cu haine de lucru închis, / Dar când și le-a dat/ Jos, brusc, dintr-o dat', / Femeile-n cor au zis bis. A.4. Senryu În
PARTEA I-A de DAN NOREA în ediţia nr. 1355 din 16 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353797_a_355126]
-
TINE Autor: Aura Popa Publicat în: Ediția nr. 1173 din 18 martie 2014 Toate Articolele Autorului Știu, fără tine n-ar fi nicio sete De poezie-n coajă de lumină! (Care cuvinte-ar vrea să se repete ‘N parabole cu iz de naftalină?) Și n-ar mai fi nici foame de trăire, Nici valuri de emoții clandestine, Luntrea poveștii din închipuire S-ar legăna degeaba fără tine. S-ar naște înc-un munte de tăcere, În pasul strâmt al versului de ieri
FĂRĂ TINE de AURA POPA în ediţia nr. 1173 din 18 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353841_a_355170]
-
de ani și ani în aceeași „ideologie” imprecisă de grup nesătul și sunt animate intens de o serie de interacțiuni specifice profund dăunătoare imaginii României pe plan intern și în lume. Ca un spectator devlăguit lăuntric în fața unei picturi cu iz abstract și mesaj complet inexistent, observi cu stupoare faptul că nimic, dar absolut nimic distinct din punct de vedere ideatic și, mai ales, ideologic nu a reușit să se înfiripe în atmosfera rarefiată a politicii începutului de secol XXI, cu excepția
LUMEA POLITICĂ ŞI IŢELE EI MURDARE de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 705 din 05 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/353015_a_354344]
-
pe bani publici) cu grăunțele cele mai scumpe și mai apetisante ale artei culinare diversificate a prezentului. Căci flegme retorice scuipate emfatic peste destine umane pierdute în mâlul năclăit al deznădejdii și amestecate cu minciuni prezentate, culmea, drept adevăruri fundamentale, izuri demagogice „traduse de pe texte străine, supte din deget” (Mihai Eminescu), maimuțăreli cu aer „sexy-balamuc” interpretate trivial în fața mulțimilor de către fanfaronii politici deposedați de orice urmă subțire de demnitate individuală (care s-au vândut și se vor vinde mereu străinătățurilor perverse
LUMEA POLITICĂ ŞI IŢELE EI MURDARE de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 705 din 05 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/353015_a_354344]
-
poziționat mai totdeauna în partea periferică a legii), dar, în același timp, și spre a vedea cum radiografia de moment a nației române (și a umanității în genere) a ajuns să fie una încărcată de foarte multe pete întunecate cu iz de neadevăr, imagine contrafăcută mediatico-discursiv și cantități enorme de teatru politic inept și antiuman până la urmă (dovezi sunt destul în acest sens). Obediență, turnătorie, minciună, parvenitism, falsitate, hoție, compromis, amoralitate - iată caracteristicile funciare în care se complace precum viermele în
LUMEA POLITICĂ ŞI IŢELE EI MURDARE de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 705 din 05 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/353015_a_354344]
-
în general de pe internet, știe tot, cunoaște tot cu privire la locul de derulare, de pildă, a unei ceremonii religioase, starea vremii sau costul și rostul pelerinajului. Este atinsă de sindromul ''de guru'' , așa că nu ezită să răspândească în jur gânduri cu iz de filozofie de salon de coafură, legate de tristul destin al neamului românesc, căci țoapa este româncă, cu ''r''-ul apăsat, până în măduva oaselor. Mai nou, țoapele sunt obsedate de medicina alternativ-naturistă, de tendințele bio-eco de hrană sănătoasă. Până la urmă
VĂ IMPLOR,TĂCEŢI MAI TARE! de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1367 din 28 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353114_a_354443]
-
ca pe cel mărunt. Ea Săgeți de soare dansează în fereastră, Argintării părându-mi auzite și simțite, Pe genele panglicilor iernii prevestită, În snopurile iasomiei uimite și amorțite... El: Pe când viforul adie inima-mi și învie, Deduce cântul ce mlădie izul de salvie, Inima din cântul păsărelelor în zbor, Aducând ideea poveștilor ca într-un fior... Ea: Toamna-i râsul de camuflaj cel fals, Ce nu acoperă nici cât de-o șindrilă, Pe casa năruită de somnul contrabas Și gândul păruit
TOMNATICE DIALOGURI de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353159_a_354488]
-
Germaniei. Castelul avea baie, lumină electrică și lift. Toți cei pasionați de istorie, artă, cultură, pot găsi în Castelul Konopiste o sursă importantă de a-și îmbogăți cunostințele, de a-și satisface uimirea și curiozitatea, de a respira aerul cu iz de vechime al castelului sau oxigenul verde al pădurii. Elena TRIFAN Referință Bibliografică: CASTELUL KONOPISTE, CEHIA / Elena Trifan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1748, Anul V, 14 octombrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Elena Trifan : Toate Drepturile Rezervate
CASTELUL KONOPISTE, CEHIA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1748 din 14 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353237_a_354566]
-
poate,/ căderea-n abis? Aproape,/ departe,/ aproape,/ lebăda cântă mereu./ Sfâșie norii cei negri/ un obosit,/ prea bătrân,/ curcubeu./ Și, totuși, ninge,/ ninge cu sori/ peste sufletul meu” (Poezia „Șah la rege”). Este o lumină creștină în acestă poezie cu iz blagian, amintind întrucâtva de „Poemele luminii”. Însăși poemul e „mut ca o lebădă”, însă, sub masca acestei aparențe, el este suculent, plin de viață. În el se aud „Pașii Profetului”. „Marea trecere” ne aparține și aparține lumii cogniscibile. Semnul de
ŞAPTE POEME NEPROHIBITE, CRONICĂ DE RĂZVAN DUCAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 858 din 07 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/353216_a_354545]
-
să urlu mai tare ca lupii/ orbiți de o torță/ în beznă,/ în gerul năpraznic,/ în haită veniți,/ hămesiți,/ la parastas/ si la praznic./ En garde, seniori!” (Poezia „Capitulare”) Poezia dedicată de autoare prietenului nostru, scriitorului Nicolae Băciuț, are un iz testamentar, poeta întrezărind prin poezie modul său de a fi și de a se perpetua după moarte. Dar și de a-și conserva prezentul. Este vorba de o perpetuare spirituală, idée atât de dragă artiștilor de pretutindeni. Chiar și în
ŞAPTE POEME NEPROHIBITE, CRONICĂ DE RĂZVAN DUCAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 858 din 07 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/353216_a_354545]
-
ramuri Și mai timid ca în obraji fiorii, Ca geana soarelui ce bate-n geamuri, Când iarăși ziua își vestește zorii. ORANJ Tot mai trezim fantasmele din vise Și ne-afundăm în umbrele tăcerii, Când ațipim pe pragurile verii, În iz de portocale și caise. Și trecem în curând prin poarta serii Spre lumea cu contururi imprecise, Să căutăm iubirile promise, Dar regăsim doar urmele durerii. Să-mprăștiem tristețea din cenușă Și să ieșim din negrul ei castel, S-aprindem iar
CURCUBEU de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1707 din 03 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352593_a_353922]
-
riduri de pe chipuri Prea palide, prea triste, obosite. Cu adieri ușoare, nu tertipuri, Coboară în privirile uimite, Să șteargă lacrimi încă nerostite, Pornite din dureri de multe tipuri. Se-ncurcă și prin alge și prin plete, Cu răsuflarea ei cu iz de sare, Își desfășoară coada de comete Și îmblânzește valul care moare Pe gleznele pornite-n piruete, Pe plaja-ntinsă, cât e ea de mare. Referință Bibliografică: TREI SONETE / Leonte Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1620, Anul V
TREI SONETE de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1620 din 08 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352724_a_354053]
-
Ce te îngână-n vis liniștitor, Și-ți încânta urechile-n veghe, Le-auzi ca ciripituri în stele, În care te urcai, dar le-ai uitat Odată cu demnitatea de bărbat, Te-naltă totuși ea --Femeia! De-i acel timp cu iz încântător, Și te frământă cu al sau dor, De-i floarea cea mai aleasă, Să treci pragul cu ea în casă, Cu un foc de amor mistuitor, Cine-ți face planuri din fuior?... Numai ea -- Femeia! De va fi ca
CINE-I EA..FEMEIA? de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1529 din 09 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353694_a_355023]
-
harnici și buni. Pe săteni îi ajuta Să scape de multe boli, Să muncească mai cu spor. De multă vreme uitat S-a trezit deodată concurat De un preot îndepărtat Cu un nume cam ciudat, Dar degrabă importat, Fiindcă are iz cam anglican Și-i la modă la români Să vorbim engleza-ntâi. Elena Trifan Referință Bibliografică: DRAGOBETELE / Elena Trifan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1152, Anul IV, 25 februarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Elena Trifan : Toate Drepturile
DRAGOBETELE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1152 din 25 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353734_a_355063]
-
ne-a ajutat să gustăm și din deliciile culinare ale Republicii Moldova și să le facem un dar plăcut celor de acasă. Am fost impresionați de curățenia străzilor, de numărul mare de parcuri, de vegetația abundentă care îi asigură orașului un iz proaspăt și natural, de respectul pentru valori. În autocar erau turiști care au mai văzut Chișinăul acum câțiva ani și spuneau că s-a schimbat în bine. A doua zi am mers să vizităm situl arheologic de la Orheiu Vechi, situat
REPUBLICA MOLDOVA, TRANSNISTRIA I de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/354554_a_355883]
-
instinctiv că nu e așa, unul dintre motivele care m-au împins să aleg acest subiect. Pentru presă, pelerinajele sunt o temă extrem de generoasă. Ai o mulțime de chipuri, ai oboseală, ai atitudini dintre cele mai diferite, ai nebuni cu iz mistic, ai oameni în rugăciune, scene de posesiune veritabilă, ai chipuri curate, frumoase - este o mană cerească. Apoi pelerinajele sunt un foarte bun barometru al felului în care mass-media și noi ne raportăm la fenomenul religios, care este un fenomen
PELERINAJUL – O CĂLĂTORIE SPIRITUAL – DUHOVNICEASCĂ DE LA MOARTE LA VIAŢĂ, DE PE PĂMÂNT ÎN CER… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347054_a_348383]
-
presă, este să mergi fie pe stereotipuri, fie pe caricatural. Sau pe tenta pietistă, ochi înlăcrimați și mâini frânte de durere, o temă care pe mine personal mă deranjează, pentru că Ortodoxia românească nu a apreciat nici¬odată pietismul dulceag, cu iz de seminar catolic de secol XIX. Nici un credincios însă nu va refuza camera de filmat, chiar dacă știe că îl va manipula. Și asta pentru că orice pelerin are mândria de a spune că a fost acolo și vrea să o demonstreze
PELERINAJUL – O CĂLĂTORIE SPIRITUAL – DUHOVNICEASCĂ DE LA MOARTE LA VIAŢĂ, DE PE PĂMÂNT ÎN CER… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347054_a_348383]
-
de rătăcire însă, o poate retrograda... O clipă la care alții nu se uită, nu o apreciază, pentru că ... nu au timp! Nu au timp de gesturi tandre sau de priviri duioase, de strângeri de mână ori de săruturi furișe cu iz de idilă... Sunt ocupați cu afaceri care să-i facă „fericiți”, cu tot felul de combinații care să le creeze o anume fericire efemeră, ce uneori durează o clipă și nici nu se mai înscrie în vreo evidență... Dar și
VALOAREA FIECĂREI CLIPE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 398 din 02 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347066_a_348395]
-
și-o recomandă amicilor,- Cleopatra era înainte de toate o frivola. Înaltă, solidă chiar, cu un corp atletic, bine pus la punct în strânsorile dedesubturilor, Dalila nu era chiar de lepădat și, bărbații, amatori de șuiete, roiau pe lângă ea, atât pentru izul dulceag al glumelor ei, cât și pentru amorurile ei împărtășite cu atâta nonșalanta și-n stânga și-n drepata, mai mult din instinct, căci de inimă nu putea fi vorba. De altfel fostul ei soț, căpitanul Poenaru, divorțase de ea
EMINESCU ŞI CLEOPATRA -LECA POENARU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1031 din 27 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347126_a_348455]
-
o parte a străzii sunt zgârie norii, luxul, portul turistic, restaurantele și magazinele de lux care-ți iau ochii - banii și turiștii, iar peste drum, doar la câțiva metri distanță, se află ghetoul - un loc sinistru din care răzbate un iz de sărăcie, infractori și droguri. Este o imagine stranie despre acele “Americi” care nu ni se livrează odată cu peliculele de la Hollywood, dar care există, uneori atât de aproape și de contrastant așa cum le-am văzut la Baltimore. Referință Bibliografica: Inner
UNA DINTRE CELE MAI FRUMOASE DESTINAŢII TURISTICE DE PE COASTA DE EST A SUA de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357064_a_358393]
-
prin organizarea unui cenaclu (mai întâi "Ion Barbu"(prof. Victor Zaharescu), apoi "Luceafărul"(prof. Mircea Rădescu, Gheorghe Nicolae Podișor și Domnica Pestrițu), a unei formații de muzică folk (prof. Viciu Nistor), a "Joilor tineretului"(însoțite în exces de educație cu iz ateist și propagandistic), a discotecilor aproape săptămânale (se înțelege că după 1989). Poate singura manifestare publică cu largă participare, golită de balastul propagandei totalitare a fost "Ziua eroilor", rămasă și după revoluție unică sub acest aspect. Cu bune și cu
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XXVII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 310 din 06 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357109_a_358438]