2,397 matches
-
Autor: Elena Armenescu Publicat în: Ediția nr. 1987 din 09 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Când creștinii se hrănesc cu lumină, rar Mintea și inima lor sunt devenite Altar! O pământeană se roagă în oastea lui Iisus Spre voia și izbânda Creatorului de Sus: Doamne! Tot ce văd e-al Tău, chiar fața mea Pentru că suntem împreună zidirea Ta Și pe fiecare panglică a ADN-ului din mine Stă scris ascuns numele Tău, știi bine... Și chipul meu în duh îți
NUMELE ASCUNS ÎN MINE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379212_a_380541]
-
un trup și a descoperit pe Dumnezeu. A luat pământ și a descoperit Cer. A luat ce a văzut și a fost copleșit de ceea ce nu văzuse. O moarte, unde-ți mai este coasă? O iadule, unde îți mai sunt izbânzile? Hristos a înviat și tu moarte ți-ai pierdut puterea! Hristos a înviat și cei răi s-au prăbușit! Hristos a înviat și îngerii se veselesc! Hristos a înviat și viața a învins moartea! Hristos a înviat cu moartea pre
ÎNVIEREA de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2298 din 16 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379266_a_380595]
-
urmă trecerii noastre doar morminte și mărturia neputinței de a ne înaltă mai sus cu o octava de pământul din care suntem zidiți. Rând pe rând împingem la roată istoriei spre a o scoate din mlaștină deznadejdiei, istoviți și fără izbândă. E greu de urnit acest miriapod uriaș care este lumea. E greu de ridicat acesta ființă omenească din condiția să, mai ales când santem atât de legați unul de altul cu lanțurile grele ale damnării existențiale și ale păcatului. Speranța
TEOLOGUMENA – DESPRE ISTORIA SACRA SI PROFANA de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374176_a_375505]
-
cu inima..." (Matei 11, 29). 8. Împăratul care a sculat din morți pe Lazăr a intrat atunci în Ierusalim călare pe asin, iar tot poporul, copii, barbari, bătrâni, întinzând pe jos veșmintele lor, au luat ramuri de fenic, care închipuie izbânda și biruința. Întrucât ei Îl întâmpinau pe Cel ce era de viață făcător și biruitor al morții, cădeau înaintea Lui închinându-se și Îl însoțeau în alai, cântând împreună cu toții, nu numai în afară, ci și înlăuntrul îngrăditurilor "Templului: "Osana
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR [Corola-blog/BlogPost/362092_a_363421]
-
prin harul ce vibrează-n miez unde-i cel ce-așteaptă ca din absolut să ofere darul în chip de faptă. Din nemărginiri mii de harfe cântă când de-abia le-ating degete de îngeri în timp ce-n nucleu Spiritul frământă izbânzi și-nfrângeri. Universu-i punct infinit ca spațiu, un magic cuvânt ce-ntruna creează în nestăvilit și veșnic nesațiu care vibrează. Ai să îi revezi fețele superbe când îți va zâmbi din etern iubirea și-ai s-admiri vrăjit cum iese
UNIVERS de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378663_a_379992]
-
că perșii vor ataca cât mai curând. -Șahul Persiei, Artavan Arasacidul dorește deci război cu orice preț! -Solia noastră a fost respinsă, preamărite guvernator. Arsacidul este ferm convins că va câștiga. Se înșeală însă... -Ce crezi Marcellus, avem sorți de izbândă? -Îl vom face pe Artavan să jure că nu va mai călca pe aici niciodată, ilustre guvernator! -Au oameni câtă frunză și iarbă Marcellus, spuse îngrijorat Vitellius. Au reușit să adune forțe impresionante de data acesta. -Preamărite guvernator, deși perșii
ANCHETA.(FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A TREIA- AL SAPTELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378610_a_379939]
-
vale, adâncind bucuria de a fi, în raiul ăsta mare. Te scald cu privirea pământ umbrit între cer și mare. În suflet doare urma pașilor acestui neam călăuzit de glasul Tău mare. Doamne, în rugă-ți cerem iertare cu tărie, izbândă și glorie să dai României! Îmi este și-mi va fi mereu dor, de visul pe care l-ați ucis, voi cei mulți și goi, voi care ați hrănit doar cu iluzii, luând de secole și sângele din noi. Vai
UMBRELE CAILOR (POEME) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2203 din 11 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377690_a_379019]
-
că iubirile mor Răstignite pe cruci în piroane adânci, Fără drept de apel într-un jalnic sobor Cu-asfințituri ce plâng peste suflete stânci. Când voi ști că din scrum nu pot cerne scântei Doar iluzii în ploi și nefaste izbânzi, Că din piatră și lut nu răsar ghiocei Și nici iarbă de leac pentru ochii flămânzi. Când voi vrea să-nteleg că speranțele sunt Doar lumini ce se-aprind când căderile dor, Voi afla în sfârșit că-nălțările mint Și-n
ANGELINA NĂDEJDE [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
o fi să-nțeleg că iubirile morRăstignite pe cruci în piroane adânci,Fără drept de apel într-un jalnic soborCu-asfințituri ce plâng peste suflete stânci. Când voi ști că din scrum nu pot cerne scânteiDoar iluzii în ploi și nefaste izbânzi,Că din piatră și lut nu răsar ghioceiși nici iarbă de leac pentru ochii flămânzi. Când voi vrea să-nteleg că speranțele suntDoar lumini ce se-aprind când căderile dor, Voi afla în sfârșit că-nălțările mintși-n arene pustii nu pot
ANGELINA NĂDEJDE [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
fel de societate trăim dacă statul stimulează o așa zisă „creație literară” a pușcăriașilor iar pensionarii jurnaliști sunt lăsați de izbeliște cu opera lor literară de o viață ? Câte foloase ar trage societatea noastră din relatările jurnaliștilor despre poticnelile sau izbânzile mersului ei ! Ștergem istoria sinuoasă a interminabilei tranziții post-decembriste fără să reținem din ea nimic util pentru viitorime? Felicităm conducerea UZPR pentru consecvența cu care a pregătit prima bătălie într-o cameră a parlamentului, parlament a cărui încredere aluneca periculos
LA SENAT S-A FĂCUT DREPTATE. ARTICOL DE NICOLEA N. TOMONIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1765 din 31 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377779_a_379108]
-
din toate cărțile sfinte; sunetul din eter, forța virilă a bărbatului; mirosul reavăn al pămîntului și arșița focului; sînt viața în tot ce viețuiește, înțelegerea în cei cu înțelegere, germenul etern al vieții în Mine este [298], credința pustnicilor și izbînda eroilor, puterea celor tari, impasibilă, austeră; iubirea dreaptă din cei vii [299], oh nobile Bhărata [300]. Din mine senasc ființele toate [301]... Cu adevărat ziua și noaptea le cunoaște acel ce știe că o mie de yuga durează ziua lui
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
exaltă atît de frumos fapta și voința, mai ales în lupta cu destinul" ca în unele cugetări indiene: "Pe lumea aceasta, nimic din ceea ce se află în univers nu e cu neputință pentru cei cu suflet mare" (P., I, 205); "Izbînda dorită se realizează în întregime prin silința pe care și-o dă omul. Destinul, de care se vorbește, nu e decît vrednicia omului" (P., 5, 30); "Stelele, zeii, iaksasii, luna, soarele, vînturile: toți au devenit din oameni zei, prin sforțarea
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
un mare viitor dar, în starea actuală a transporturilor și cu tratatele comerciale în vigoare, numai o companie care ar dispune de capitaluri considerabile pentru a construi o conductă de 300-400 km pînă la portul Constanța poate avea sorți de izbîndă. Ar trebui să achiziționeze proprietățile mai multor companii concurente aflate în stare de faliment pentru a-și asigura un randament mult mai considerabil decît cel prevăzut, să instaleze rafinării în vederea exportării produselor rafinate și a benzinei în Germania și să
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
avea valoare și trăinicie, nici pentru noi, nici pentru străinătate". Epoca esperimentațiunii cu vorbe și cu forme străine au trecut; întrebarea e: rămas-a destulă seriozitate și minte în tineretul nostru luminat de-a urma aceeași cale care a asigurat izbânda unor literați ca Alecsandri, Cogălniceanu, C. Negruzzi, A. Donici, Odobescu ș. a.; sau nu mai sânt în stare a pricepe măcar problema unei literaturi naționale și sânt cu totul pe clina Dramelor Parisului? Învățătorul copiilor se poate recomanda nu numai copiilor
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
escluzivitate politică pe care l-au dat alegerilor din Parlament. Când știm cum se fac asemenea alegeri, cum în colegiile superioare se frământă țara prin promisiuni și amenințări, în cele inferioare prin retevei și băutură, nu ne vom mira de izbânda guvernului și tot atât de puțin ne vom putea mira de împrejurarea că opoziția n-a învins decât în mod sporadic, în vechile ei centre de rezistență, cari au oarecum tradiția neatârnării. Spre dovedirea importanței escepționale pe care partidul roșu l-a
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
despopula Academia sus-amintită și pe loc se completează și administrația drumurilor de fier, și directoriul Băncii Naționale, și numărul de șapte al consiliarilor întru cele bune. Auzim că d. Brătianu e așteptat în Moldova ca să pescuiască miniștri. Noi îi dorim izbândă deplină, căci, pe cât Moldova dispune de personalități potrivite cu misiunea ce voiește a le-o încredința d. Brătianu, ea sărmana e desigur gata de-a se dispensa de ele. E drept că pe acolo Mihăleștii nu prea cresc pe toate
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
nu mai vor să plătească dări; după ce c-un cuvânt țara promite a deveni în adevăr fericită, ca acel cioban din versurile d-lui C. A. Rosetti căruia cămașa îi părea un lux nepermis beatitudinei sale; după atâtea și atâtea izbânzi, fie-n cestiunea rectificării granițelor în minus, fie-n cestiunea izraelită ori a drumurilor de fier, ori a Arab Tabiei, vedem că a sosit și vremea învățămîntului public, care pare a se afla în fericita poziție de-a fi atras
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
tricolore fluturînd, la Alba Iulia, în 1918, pe cîmpul devenit legendar. La adunarea de mai multe ori fericită de-acum, fluturau și cîteva drapele cu înfrigurata gaură din mijlocul galbenului. Cum se leagă, insolit, acel 1918 de 1989 și de izbînda incredibilă de-acum! La barbișon, o rimă (imperfectă) Barbizon. Raiul din Seine-et-Marne, sejurul monștrilor sacri: Rousseau, Corot, Diaz, Dupré, Millet. Dar și ora astrală a picturii românești, fără de care totul ar fi arătat extrem de tern, cum arată pictura vecinilor noștri
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
cu cît mica/mare afacere e pe temeiuri familiale, cu atît sorții reușitei sînt mai siguri. Temeiurile imanentei naturi umane. Nu știu cum or fi percepînd americanii propensiunea unui Bush-fiul spre Casa Albă, dar nouă, de la distanța tragicelor noastre experiențe totalitare, eventuala izbîndă a primogenitului ne sună bizar, mai cu seamă că se consumă pe un continent de la care am așteptat (și așteptăm) tradițional, aproape mitic, doar mesaje autentic democrate. Numai monarhia are dreptul (divin) de a-și perpetua familial existența. Și vedem
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de altceva... 5 octombrie Apariția, în românește, a capodoperei Marthei Bibescu, din 1923, Izvor, Țara sălciilor, Izvor, Pays des saules, cum superb suna titlul în franceza lui Proust, dar și a Marthei înseși, nu e doar o simplă, deși excepțională, izbîndă editorială, ci și prilejul unor oportune meditații asupra specificului românesc. Categorie atît de vagă și inoperantă, la urma urmei, dar în stare a resuscita, măcar și prin simplul ei enunț, o invitație la nuanțări care scapă azi frisonului general, consecutiv
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
unui partid anume personajul care a reușit, în 1996, incredibilul: să-l înlăture,chiar dacă doar pentru patru ani, pe înrăitul activist. Înfruntînd adversități enorme (nu numai din partea adversarilor!) și recunoscîndu-se, finalmente, înfrînt, inevitabil, de Securitatea iliesciană. Recunoscîndu-i-se, însă, irevocabil, premiera izbînzii. Aceeași infinită perioadă de grație am și pentru proaspătul victorios Băsescu, locomotiva ce trage acum după el o redutabilă garnitură, în stare să pună capăt iliescianismului mafiot și să aducă țării un cu totul alt orizont. Redutabilă nu numai prezidențial-guvernamental
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
oamenii pot să spună ce vor, dar proba pe care o avem la Tate Modern îmi apare ca indiscutabilă: Brâncuși a fost supraapreciat", chiar cu aceste mici pișcături (pe care gorjanul le-ar fi simțit ca mici gîdilituri la subsuoară), izbînda celui plecat pe jos de la Hobița este una, chiar dacă enigmatică, oricum fascinantă. Așadar: 1. Singura șansă în materie de artă de spus ritos abreviat este individualitatea. Doar ea dispune de acea unică energie în stare a produce detașarea de ceilalți
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
unitate de vederi, cu mici excepții, în privința direcției în care trebuia să se dezvolte industria. Mai toți cei interesați apreciau, luând în considerație abundența și ieftinătatea materiei prime agricole și animaliere, că industria alimentară avea cele mai mari șanse de izbândă. Firește că, în această concepție, mai găsim urme ale școlii fiziocrate. Deși economiștii moldoveni, oamenii de afaceri, nu mai socoteau că agricultura este singura ramură economică productivă, ei continuau însă să privească industria ca o anexă a agriculturii. Reprezentantul tipic
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
crearea unui mare stat în sud-estul Europei, legat dinastic sau sub protectoratul țarului. În schimb și în ciuda reacției „Sfintei Alianțe”, au făcut progrese ideile de emancipare națională deplină. Un François Recordon sau Laurençon, în 1821, de pildă, erau siguri de izbânda acesteia în Principatele Române. Referindu-se la țările noastre, „British Press” scria la 16 aprilie 1821 că, „aflate la nordul Dunării, aceste provincii pot să fie separate de Imperiul Otoman fără a pune în pericol existența acestuia”. Președintele Greciei, I.
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
dintre o grupă de mari boieri și domnitor, grupă care îndemna la o colaborare cu polonii, este de observat că starea de spirit a populației era favorabilă cauzei polone, manifestându-se activ, iar unii dintre fruntașii mișcării legau speranța propriei izbânzi de izbucnirea revoluției în Polonia. La 12 iunie, la ieșirea din Mitropolie, domnitorul, miniștrii și consulii puterilor străine la Iași au fost întâmpinați de o masă de oameni care striga, printre altele, și „Trăiască Polonia !”. O lună mai târziu, G.
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]