1,129 matches
-
să tragă perdele peste amorțire. Dintr-o dată, dincolo de monstrul care ne târa, se întinse tulburătoarea zare a satelor ce nu se văd. Dealurile strângeau în văgăune liniște. Trezite sub cătușa înghețului târziu, în câmp pulsau miriade de viețuitoare iar pe izlazurile moarte răsărise iarba ; abia vii, în înserare gâzele amorțeau ; chiar aerul tăcea ; iazurile încrețeau valuri mărunte. Ca o piele de buratic, în bahne lucea, printre păpurișuri, un ochi de baltă. Orice mișcare părea să aibă contururi vaste iar umbletele izvorau
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
ei a fost așa de bună încît astăzi în practică tot pe aceeași tradițiune urmează agricultura. Legea rurală dedese o nouă impulsiune agriculturii și, daca legiuitorul ei ar fi prevăzut să oblige pe săteni să conserve și să nu spargă izlazurile vitelor, ar fi fost mult mai avantajos pentru conservarea vitelor, al căror număr a scăzut treptat cu 25 la sută de la 1866 încoace. O cestie mare socială s-a rezolvat, impulsiune nouă s-a dat agriculturii, cu toate acestea arendașii
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
de 178 ha, împărțită în patru loturi: 62 ha teren arabil din jurul conacului; 52 ha teren arabil ,,Pădurețul de la Coșarele Mari”, 5 ha împărțite în două: ,,La Stejar” și ,,Secul Ezer”; 59 ha pădurea din dealul Mălinești cu 28 ha izlaz Actul avea o clauză: ,,În stăpânirea tuturor imobilelor ce am vândut în acest act cumpărătoarea intră numai după moartea mea, deoarece îmi rezerv uzufructul pe viață asupra acestor terenuri, precum și după moartea soției mele, Olga Mareșal Prezan căreia, dacă îmi
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3110]
-
să-mi spună că până prin anii ’50 -’60 a existat această tendință permanentă de a grupa Brăila și cartierele sale vechi în diferite zone de influență, fiecare identificându-se cu un reper anume. De pildă, cartierul nostru se numise inițial Izlaz, ulterior schimbându-și numele în Nedelcu Chercea la inițiativa autorităților locale. Familia Chercea descindea dintr-o prosperă ramură aromână și ridicase aici între anii ’30 -’40 câteva obiective însemnate pentru membrii comunității, între care: Biserica „Sfântul Mina”, „Școala de fete
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
să-mi spună că până prin anii ’50 -’60 a existat această tendință permanentă de a grupa Brăila și cartierele sale vechi în diferite zone de influență, fiecare identificându se cu un reper anume. De pildă, cartierul nostru se numise inițial Izlaz, ulterior schimbându-și numele în Nedelcu Chercea la inițiativa autorităților locale. Familia Chercea descindea dintr-o prosperă ramură aromână și ridicase aici între anii ’30 -’40 câteva obiective însemnate pentru membrii comunității, între care: Biserica „Sfântul Mina”, „Școala de fete
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
nu, băiatul îi dă înainte: Ai să vezi că acum sunt băiat mare. Bunicul tace. Se uită cu multă luare-aminte la amândoi. Un timp stă pe gânduri. Apoi, după ce a cugetat îndelung, spune: Bine, fie. Să mergem, dară! Drumul până la izlaz n-a prea fost ușor. Nimeni însă nu s-a plâns. Chiar dacă pe Sorin începuse, sau i se părea că a început, să-l strângă un pantof, chiar dacă Sorina simțea mare milă văzându-și încălțările cele noi așa de colbuite
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
imposibil să ignori acel mediu, întreaga lui alteritate, acel fel al său de a fi altceva. În timpul primelor săptămâni, mama fusese atât de prinsă cu instalarea noastră în noua locuință, că nu observase nici grădina de zarzavaturi a vecinului, nici izlazul sau colinele Molasse, în schimb citise pe nerăsuflate, uitând de toate, reviste ca Schöner Wohnen (Cum să locuim mai frumos) sau Die gute Form (Forma optimă), pe care și le comandase. Și fiindcă W., în stilul lui foarte generos, îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
sensibili nu se poate să nu fi simțit, în timp ce mâna i se odihnea pe tulul vaporos al perdelelor, șocul descoperirii rustice a ruralității în care nimerise. Și mama sta, aproape acoperită de perdea, pe marginea ferestrei, în timp ce în ea pătrundeau izlazul, livada, colinele împădurite și prin fața ferestrei treceau câmpurile înzăpezite și drumul, brăzdat de care. Obrazul ei, mai mult palid, cu ochi de culoare deschisă, pomeții înalți și o bărbie mai degrabă îngustă, deasupra căreia se contura o gură calmă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
bătăi ar putea fi încă un semn al supraviețuitorilor și, în cazul ăsta, mai mult decât o ușă desprinsă din rosturile ei și bătută de vânt. Și mama săpa în grădina care se întindea în fața ferestrei mele până la câmpie și izlaz răzoare pline de flori. Ea, care pe timpul războiului habar nu avea cum se folosește târnăcopul și lopata sau ce se face cu lăstarii și butașii aproape veștezi, săpa acum de-a lungul peretelui casei pământul argilos, scotea bucăți de țărână
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
și 21 bani”. Asta tot n-a ajutat la mare lucru, fiindcă nimeni nu a ridicat un deget pentru îndreptarea neregulilor. Așa se face că prin 1885 a rămas în picioare doar biserica mănăstirii Aron Vodă „dizgrădită și lăsată în izlaz”. Se vedea mâna de „gospodar” a călugărilor greci de la mănăstirea Halchi... Această aducere aminte mi-a trezit întrebarea: „Cum adică? Să te afli viețuitor într-o mănăstire și să nu ai grijă de starea ei?” Și voievozii - începând cu ctitorul
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Valea Tarcăului. Fiica mai mică a terminat Facultatea de Matematică și s-a măritat în sat. - Ați citit «Baltagul»? - Da. S-a întâmplat aici, la Măgura, la Pârâul Petrei, dar nici bătrânii n-au apucat saivanele lui Lipan. A fost izlaz acolo și acu’ s-o-mpădurit. Pe timpul lui Ceaușescu, s-a împădurit tot. De multe ori, îmi vine să renunț la animale. Legea ar trebui să fie mai dulce. De când e lumea, am păscut oile prin pădure, prin plantații și nu s-
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
brăduțului. Așa se face descopleșirea, intervine primarul care nu-și uită profesia. Brăduțu suferă dacă e călcat pe rădăcină: își închide rana, dar, in interior, rămâne cu putregaiu și crește cu el. Să le pună-n cleamp Suntem strâmtorați. Pe izlaz, cât mai avem la Crucea Roșie, nu putem sta mai mult de trei luni: iunie, iulie, august. Oile nu mai au ce mânca. Pe 13 august, începe boncănitul cerbilor și legea ne scoate de pe pășune. La Chișioru Făinii, la Bouru
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
șarpe? Da... Mama m-a luat pe fugă, să arunc pieile undeva în afara satului... Cîte-ți mai treceau prin cap! Vine într-o zi bădia Ghiță la poartă: "Țață Marie, băietul matale și cu Ion a lui Arbore prind popîndăi pe izlaz și-i jupoaie..." Mihai uitase. Rîde: Ne amăgise unul că pentru douăzeci de piei ni se dă o minge de fotbal... Se dusese cu Ion pe islaz, să păzească împreună cei cîțiva cîrlani. Se uitau să vadă vreun popîndău, îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
comune. Evoluția instituțiilor pentru acțiunea colectivă (2007, pp. 41-46, 63, 103-104, 111 112). Voi menționa în continuare elementele comune: a) Sistemele de resurse sunt sustenabile, iar resursele sunt regenerabile. În analiza de față avem trei mari sisteme de resurse: pădurea, izlazul și apa. Datorită tehnologiei destul de primitive, resursele pe care le extrăgeau din aceste sisteme erau destul de puține. Din pădure foloseau în principal lemnul și poienile pentru pășunat, izlazul era folosit alternativ ca loc de pășunat și teren agricol, iar apa
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
regenerabile. În analiza de față avem trei mari sisteme de resurse: pădurea, izlazul și apa. Datorită tehnologiei destul de primitive, resursele pe care le extrăgeau din aceste sisteme erau destul de puține. Din pădure foloseau în principal lemnul și poienile pentru pășunat, izlazul era folosit alternativ ca loc de pășunat și teren agricol, iar apa pentru adăpatul animalelor, pescuit, stufăriș, papură și diverse amenajări cum ar fi crescătoriile de pește, morile și, mai târziu, gaterele. În studiul lui Stahl (1998, vol. I, pp.
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
căror disponibilitate este sigură. Prin urmare, în cazul unora dintre bunurile analizate, această caracteristică este valabilă. i) Construcțiile umane sunt făcute să reducă incertitudinea. Un astfel de exemplu îl reprezintă „închisorile”/îngrădirile cu bârne de lemn care se făceau pe izlazuri (Stahl, 1998, vol. I, pp. 257-298). Astfel de amenajări aveau rolul de a garanta accesul și disponibilitatea resursei respective. Aceste construcții măreau gradul de complexitate al managerierii resurselor respective. În cazul nostru, îngrădirea locurilor de pășunat punea probleme de organizare
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
În vatra de sat, existau terenurile agricole din jurul casei care aveau un regim asemănător cu proprietatea privată, iar tehnicile agricole folosite pe aceste terenuri nu se supuneau controlului obștii. Acele vetre de sat erau înconjurate de două zone: (1) pădurea, izlazul și terenurile nedesțelenite care puteau fi folosite de oricine după cum dorea; (2) un teren aflat în imediata apropiere a vetrei de sat pe care se practica o agricultură mai avansată, bazată pe rotații și asolamente bienale sau trienale, și unde
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
1998, vol. I, p. 185). Satele roite nu erau complet independente, fapt care vine să confirme ipoteza lui Stahl conform căreia devălmășia este condiționată demografic. Faptul că birul nu era separat, că stâna, muntele, apa care duce la munte și izlazul rămân devălmașe, că nu își construiau o nouă biserică indică nu o dorință de separare, ci o nevoie reală de organizare. De altfel, o desprindere completă a satelor roi de satele matcă se va face în final tot în urma unor
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
Tehnicile specifice următoarelor etape au apărut ca urmare a presiunilor demografice care au dus la necesitatea prelungirii posibilității de exploatare a aceluiași teren pe perioade mai lungi și apoi permanent. Astfel, apare și obligația tuturor de a lăsa miriștile drept izlaz la dispoziția tuturor locuitorilor satului. Prin urmare, dacă în prima etapă intervenția obștii asupra exploatărilor agricole era aproape inexistentă, în următoarele etape ea se accentuează, iar deciziile operaționale devin din ce în ce mai reglementate de nivelul alegerii colective și chiar și de nivelul
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
individuală, denotând încă o dată puterea de intervenție a obștii asupra individului. Creșterea animalelor avea un caracter predominant colectiv, în principal datorită capacității reduse de a prelucra individual produsele obținute pe de urma creșterii animalelor. Acestea fie erau lăsate nepăzite în izlazul devălmaș, fie erau împiedicate sau priponite. Cele două tehnici erau mai puțin costisitoare întrucât nu afectau structura teritorială a izlazului. Tehnica cea mai costisitoare și care genera cele mai multe conflicte era aceea a construirii gardurilor. Plângerile în aceste cazuri aveau câștig
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
datorită capacității reduse de a prelucra individual produsele obținute pe de urma creșterii animalelor. Acestea fie erau lăsate nepăzite în izlazul devălmaș, fie erau împiedicate sau priponite. Cele două tehnici erau mai puțin costisitoare întrucât nu afectau structura teritorială a izlazului. Tehnica cea mai costisitoare și care genera cele mai multe conflicte era aceea a construirii gardurilor. Plângerile în aceste cazuri aveau câștig în principal dacă se dovedea că obștea ca întreg era afectată, dacă se invocau motive precum blocarea unui drum, a
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
celor în care aveau voie (Stahl, 1998, vol. I, pp. 258-261, 277). Existau însă și terenuri agricole pe care, datorită valorii lor economice, se produceau aglomerări. Soluția identificată de obște a fost aceea de a scoate acele terenuri din regimul izlazului și a face loturi egale care să fie distribuite către cei îndreptățiți. Suma acelor loturi se numea țarină și avea o formă de patrulater, alungită, din cauza faptului că era lucrată cu plugul și pentru a înlesni împărțirea. Țarina era protejată
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
de teren aflată la dispoziția fiecăruia nu mai este „după puteri”, ca în cazul desțelenirilor și defrișărilor, iar munca pe aceste terenuri este coordonată, cel puțin în privința obligației de a ara în același sens și de a-l lăsa drept izlaz după recoltare (Stahl, 1998, vol. I, pp. 278-281). Într-o treaptă de dezvoltare superioară, se formează două și apoi trei astfel de țarini în care tipurile de culturi alternau într-un ritm prestabilit cu ogorul . În acest sistem, fiecare gospodărie
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
obșteni de a acapara terenuri puse în valoare prin defrișare sau desțelenire de către alții; o altă cauză este amplasarea respectivelor stăpâniri - fie blocarea unui drum, fie situarea într-o țarină supusă obligației de a fi dată periodic în folosință ca izlaz; o a treia cauză o constituie amplasarea stăpânirii pe un teren pe care obștea dorea să-l împartă în loturi și să-l distribuie tuturor sătenilor. Toate aceste conflicte erau rezolvate de către obște în principal prin mutarea forțată a stăpânirii
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
este cu mult mai redus pentru că acestea nu puneau probleme tehnice de exploatare, de epuizare a solului. Iazul, fie artificial, fie natural, este o creație a întregii colectivități, a muncii la comun. Drumurile nu constituiau o problemă atâta vreme cât pădurea și izlazul erau predominante. Singura regulă era că nu există nicio regulă, oricine trece pe oriunde. Problemele în privința drumurilor încep în momentul practicării agriculturii și pășunatului pe locuri îngrădite. O regulă deosebit de interesantă pe care o remarcă Stahl referitor la modul în
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]