KorAP: Find »[drukola/base=jandarmerie & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...38 39 40 ...306 >

7,642 matches

Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303

în funcție până în 1938, când a fost transferat la Serviciul Secret pe post de consilier tactic (1938-1939) și apoi la Prefectura Poliției Capitalei, în fruntea Serviciului Poliției Sociale și a Informațiilor. A.5. Serviciul de Informații din Inspectoratul General al Jandarmeriei Primele tentative de a înființa organe de ordine internă se regăsesc în 1775 când domnitorul Țării Românești, Alexandru Ipsilanti a înființat unități de ordine publică rurală și în 1830, când a apărut o jandarmerie (străjerie) a pământului. Un punct de

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
de Informații din Inspectoratul General al Jandarmeriei Primele tentative de a înființa organe de ordine internă se regăsesc în 1775 când domnitorul Țării Românești, Alexandru Ipsilanti a înființat unități de ordine publică rurală și în 1830, când a apărut o jandarmerie (străjerie) a pământului. Un punct de cotitură important l-a reprezentat elaborarea Regulamentului Organic, în perioada 1830-1831, pentru că, sub raport militar, a prevăzut înființarea miliției naționale și a străjii pământești. Pentru punerea în aplicare a prevederilor Regulamentului Organic au fost

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
străjii pământești. Pentru punerea în aplicare a prevederilor Regulamentului Organic au fost adoptate Regulamentul Ostășesc pentru Miliția Pământească a Principatului Valahiei și Regulamentul pentru Miliția Națională a Moldovei, prin care s-au statuat recrutarea, organizarea și înzestrarea noilor formațiuni. Nașterea Jandarmeriei în Țările Române a avut loc în Moldova, când domnitorul Grigore Alexandru Ghica a transformat Corpul Slujitorilor în Corp de Jandarmi, la 3 aprilie 1850. Acesta a solicitat Divanului Obștesc la 25 februarie 1850, printr-un Ofis, luarea în discuție

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
aprilie 1850 domnitorul Grigore Alexandru Ghica a semnat Legiuirea pentru reformarea Corpului Slujitorilor în Corp de Jandarmi, actul fiind comunicat în aceeași zi cu numărul 27 Divanului Obștesc și cu numărul 28 Sfatului Ocârmuitor, devenind astfel ziua de naștere a Jandarmeriei. Atribuțiile noii înființate arme au fost specificate la pagina 96 din Legiuire: „Corpul de jandarmi este menit pentru ținerea liniștii și siguranței întregului principat, pentru îndeplinirea slujbei municipale în capitala Iași și în toate celelalte târguri”. Statutul juridic, odată definitivat

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
celelalte târguri”. Statutul juridic, odată definitivat, i-a oferit legitimarea atât față de celelalte arme cât și în fața națiunii române. O adaptare legislativă, în urma modificărilor care au avut loc în perioada următoare, a condus la adoptarea Legii privind organizarea și funcționarea Jandarmeriei Rurale din 1 septembrie 1893, prin care această instituție a primit misiunea „de a veghea în comunele rurale la menținerea ordinii, siguranței și executarea legilor”, fiind subordonată atât Ministerului de Interne, cât și Ministerului de Război. Răscoala din 1907 a

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
siguranței și executarea legilor”, fiind subordonată atât Ministerului de Interne, cât și Ministerului de Război. Răscoala din 1907 a scos la iveală lipsurile, lacunele și racilele care existau în societatea românească, atât în viața civilă, cât și în cea militară. Jandarmeria nu putea face abstracție și ea s-a găsit în postura inedită și nefericită de a nu avea informații, nici anterioare și nici în timpul desfășurării evenimentelor, de a nu avea mijloace să mențină ordinea, efectivele fiind insuficiente, iar unii jandarmi

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
a nu avea mijloace să mențină ordinea, efectivele fiind insuficiente, iar unii jandarmi, provenind din mediul rural, au pactizat cu răsculații. Constatând lacunele existente în ceea ce privește asigurarea ordinii publice și siguranței de stat, la 24 martie 1908, s-a adoptat Legea Jandarmeriei. Legea nr. 817 din martie 1908 a prevăzut, în primul rând, ieșirea de sub conducerea și administrarea Ministerului de Interne și trecerea în subordinea Ministerului de Război, din bugetul căruia va fi finanțată. În atribuțiile sale, Jandarmeria a primit o nouă

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
s-a adoptat Legea Jandarmeriei. Legea nr. 817 din martie 1908 a prevăzut, în primul rând, ieșirea de sub conducerea și administrarea Ministerului de Interne și trecerea în subordinea Ministerului de Război, din bugetul căruia va fi finanțată. În atribuțiile sale, Jandarmeria a primit o nouă sarcină: „O supraveghere activă neîntreruptă și o acțiune preventivă și represivă constituie principalele ei îndatoriri”. Abia de acum, din 1908, Jandarmeria a primit dreptul de a reprima tulburările de ordine publică ce vor avea loc pe

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
trecerea în subordinea Ministerului de Război, din bugetul căruia va fi finanțată. În atribuțiile sale, Jandarmeria a primit o nouă sarcină: „O supraveghere activă neîntreruptă și o acțiune preventivă și represivă constituie principalele ei îndatoriri”. Abia de acum, din 1908, Jandarmeria a primit dreptul de a reprima tulburările de ordine publică ce vor avea loc pe teritoriul României. Tot acum s-a creat o companie mobilă din 200 sergenți cu sarcini precise: de a înlocui pe timp limitat sergenții de la posturi

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
acum s-a creat o companie mobilă din 200 sergenți cu sarcini precise: de a înlocui pe timp limitat sergenții de la posturi și de a intervenii, ca forță mobilă, oriunde ordinea publică era în pericol. La 1 aprilie 1916, efectivele Jandarmeriei au cuprins un general, 48 ofițeri, 7287 subofițeri, reangajați și brigadieri, 5124 soldați și 21 funcționari civili. Prin Ordinul Circular nr. 17812 al Inspectoratului General al Jandarmeriei Române s-a comunicat hotărârea Marelui Cartier General prin care, din 11 august

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
forță mobilă, oriunde ordinea publică era în pericol. La 1 aprilie 1916, efectivele Jandarmeriei au cuprins un general, 48 ofițeri, 7287 subofițeri, reangajați și brigadieri, 5124 soldați și 21 funcționari civili. Prin Ordinul Circular nr. 17812 al Inspectoratului General al Jandarmeriei Române s-a comunicat hotărârea Marelui Cartier General prin care, din 11 august 1916, întreg teritoriul țării s-a considerat zonă militară, astfel încât s-a declanșat operațiunea de mobilizare a armatei, operațiune realizată în 5 zile într-o ordine perfectă

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
o amplă operație de reorganizare. Pentru prima oară, pe lângă fiecare divizie s-a înființat câte o companie de poliție, fracționată pe plutoane, câte unul pentru fiecare regiment. În urma Păcii de la Buftea, din primăvara anului 1918, armata a fost demobilizată, dar Jandarmeria nu, ea având misiunea de organiza puncte de trecere pentru demobilizați, posturi, patrule și detașamente pentru supravegherea acestei acțiuni. La 18 mai/ 1 iunie 1918 prin Înalt Decret Regal nr. 1198/1918 a fost modificată Legea Jandarmeriei, iar prin Înalt

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
fost demobilizată, dar Jandarmeria nu, ea având misiunea de organiza puncte de trecere pentru demobilizați, posturi, patrule și detașamente pentru supravegherea acestei acțiuni. La 18 mai/ 1 iunie 1918 prin Înalt Decret Regal nr. 1198/1918 a fost modificată Legea Jandarmeriei, iar prin Înalt Decret Regal nr. 1463/14 iunie 1918 a fost stabilită organizarea instituției. S-a instituit un Corp de Jandarmi, desființându-se titulatura de Jandarmerie Rurală, și s-au organizat brigăzi, regimente, batalioane, companii, secții și posturi de

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
iunie 1918 prin Înalt Decret Regal nr. 1198/1918 a fost modificată Legea Jandarmeriei, iar prin Înalt Decret Regal nr. 1463/14 iunie 1918 a fost stabilită organizarea instituției. S-a instituit un Corp de Jandarmi, desființându-se titulatura de Jandarmerie Rurală, și s-au organizat brigăzi, regimente, batalioane, companii, secții și posturi de jandarmi. Astfel, Brigada 1 Jandarmi București a avut în subordine Regimentul 1 Craiova și Regimentul 2 București; Brigada 2 Iași a cuprins Regimentul 3 Galați și Regimentul

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
a deschis porțile Școala Militară de Ofițeri de Jandarmi Oradea-Mare. Din 1921, batalioanele din Bucovina și Dobrogea s-au transformat în regimente, iar pentru o perioadă scurtă Brigada 2 Jandarmi va fi contopită cu Brigada 3 Jandarmi. În perioada 1916-1918, Jandarmeria a pierdut 3 ofițeri, 64 subofițeri și 83 trupă, la care s-au adăugat 128 jandarmi din Mehedinți și Gorj, care au căzut prizonieri. La data demobilizării, 1 aprilie 1921, Jandarmeria dispunea de 356 ofițeri, 6350 reangajați, 24000 trupă și

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
fi contopită cu Brigada 3 Jandarmi. În perioada 1916-1918, Jandarmeria a pierdut 3 ofițeri, 64 subofițeri și 83 trupă, la care s-au adăugat 128 jandarmi din Mehedinți și Gorj, care au căzut prizonieri. La data demobilizării, 1 aprilie 1921, Jandarmeria dispunea de 356 ofițeri, 6350 reangajați, 24000 trupă și 92 funcționari civili. După Marea Unire din 1918, rolul Jandarmeriei a devenit unul important în sectorul securității naționale, fiind prima armă care a intrat in teritoriile alipite României în sprijinul autorităților

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
la care s-au adăugat 128 jandarmi din Mehedinți și Gorj, care au căzut prizonieri. La data demobilizării, 1 aprilie 1921, Jandarmeria dispunea de 356 ofițeri, 6350 reangajați, 24000 trupă și 92 funcționari civili. După Marea Unire din 1918, rolul Jandarmeriei a devenit unul important în sectorul securității naționale, fiind prima armă care a intrat in teritoriile alipite României în sprijinul autorităților administrative locale. Misiunea jandarmilor a fost aceea de a menține ordinea și siguranța publică, concomitent cu supravegherea executării și

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
a fost creșterea infracționalității, fapt care a implicat angajarea jandarmilor atât în reprimarea unor acte antisociale, cât și la respingerea unor atacuri banditești de peste graniță, în special din U.R.S.S. și Bulgaria. Deși în actele normative, care au reglementat activitățile Jandarmeriei, nu au fost cuprinse și sarcini informative/ contrainformative, totuși, jandarmii au executat atribuțiile de poliție și șef de garnizoană în localitățile din mediul rural, contribuind la cunoașterea stării de spirit și a problemelor socio-economice cu care se confrunta populația din

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
trebuia organizat serviciul de informații la un post, secțiune și legiune; Alegerea informatorilor și contrainformatorilor. Programa cursurilor de informații pentru șefii de secții era similară cu cea a ofițerilor cărora, însă, li se prezenta mai detaliat și mai profund. Reforma Jandarmeriei a survenit tot în timpul guvernării P.N.Ț., prin adoptarea Legii pentru organizarea Jandarmeriei Rurale. Această lege a fost completată cu Regulamentul Legii și Statutului Jandarmeriei Rurale (16 martie 1931), astfel încât a fost creat cadrul înființării unei structuri informative/contrainformative în

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
și contrainformatorilor. Programa cursurilor de informații pentru șefii de secții era similară cu cea a ofițerilor cărora, însă, li se prezenta mai detaliat și mai profund. Reforma Jandarmeriei a survenit tot în timpul guvernării P.N.Ț., prin adoptarea Legii pentru organizarea Jandarmeriei Rurale. Această lege a fost completată cu Regulamentul Legii și Statutului Jandarmeriei Rurale (16 martie 1931), astfel încât a fost creat cadrul înființării unei structuri informative/contrainformative în Inspectoratul General al Jandarmeriei (I.G.J.). Articolul 1 din lege a prevăzut că Jandarmeria

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
cu cea a ofițerilor cărora, însă, li se prezenta mai detaliat și mai profund. Reforma Jandarmeriei a survenit tot în timpul guvernării P.N.Ț., prin adoptarea Legii pentru organizarea Jandarmeriei Rurale. Această lege a fost completată cu Regulamentul Legii și Statutului Jandarmeriei Rurale (16 martie 1931), astfel încât a fost creat cadrul înființării unei structuri informative/contrainformative în Inspectoratul General al Jandarmeriei (I.G.J.). Articolul 1 din lege a prevăzut că Jandarmeria este „un corp organizat militărește, instituit pentru a veghea în comunele rurale

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
în timpul guvernării P.N.Ț., prin adoptarea Legii pentru organizarea Jandarmeriei Rurale. Această lege a fost completată cu Regulamentul Legii și Statutului Jandarmeriei Rurale (16 martie 1931), astfel încât a fost creat cadrul înființării unei structuri informative/contrainformative în Inspectoratul General al Jandarmeriei (I.G.J.). Articolul 1 din lege a prevăzut că Jandarmeria este „un corp organizat militărește, instituit pentru a veghea în comunele rurale la siguranța de stat, la menținerea ordinei publice, precum și la executarea legilor și regulamentelor”, fiind însărcinată cu cercetarea infracțiunilor

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
Jandarmeriei Rurale. Această lege a fost completată cu Regulamentul Legii și Statutului Jandarmeriei Rurale (16 martie 1931), astfel încât a fost creat cadrul înființării unei structuri informative/contrainformative în Inspectoratul General al Jandarmeriei (I.G.J.). Articolul 1 din lege a prevăzut că Jandarmeria este „un corp organizat militărește, instituit pentru a veghea în comunele rurale la siguranța de stat, la menținerea ordinei publice, precum și la executarea legilor și regulamentelor”, fiind însărcinată cu cercetarea infracțiunilor pe teritoriul rural al României. Aceste atribuții trebuiau executate

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
de urgență) de la autorități cu atribuții de poliție generală; asistența și ajutorul, la cererea scrisă a celorlalte autorități publice, atunci când acestea sunt împiedicate în executarea sarcinilor profesionale. Prin executarea serviciului ordinar a fost prevăzută și executarea serviciului de poliție al Jandarmeriei, care a fost structurat în: Poliția generală, Poliția administrativă, Poliția comunală. La rândul ei, Poliția generală a fost împărțită în: Poliția de siguranță de stat, cu sarcina de a preveni crimele și delictele contra siguranței statului; Poliția de siguranță publică

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
celebre de spionaj, unele datorate tocmai unor verigi de siguranță lipsă, care au permis exploatarea vulnerabilităților și producerea de pagube în domeniul securității naționale. Prin Ordinul Circular General nr. 33 din 2 septembrie 1930 au fost difuzate Instrucțiunile pentru Serviciul Jandarmeriei”, care au instituit inspecții obligatorii în întreprinderile industriale „pentru a se informa asupra stării de spirit a muncitorilor și a împiedica orice mișcări subversive. Controlul trebuia să supravegheze minoritarii, să identifice pe cei cu situații neclare (dezertori, urmăriți, posesori de

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]