1,432 matches
-
conducă, iar el vă spunea: «Fă asta!» Chiar și cei care au acționat în atacul cu sarin de la metrou erau niște oameni stăpâni pe sine - asta am vazut-o cu ochii mei. Erau oameni cu păreri proprii și nu se jenau să le spună în gura mare. Am ceva îndoieli în privința presupunerii dumneavoastră. Când mă gândesc cum erau acești oameni când i-am cunoscut, nu pot să-mi închipui sub nici o formă acest lucru. Dacă i-aș fi văzut cu ochii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
Pacific. Așadar exista acolo telefon? Mi-l imaginam pe tipul din vârful cocotierului coborând în viteza a cincea la auzul soneriei. Asemenea puștilor obraznici, eram uneori tentat să-i sun. Doar nu eu plăteam factura, și-atunci de ce să mă jenez? „Alo, cum se numește țara dumneavoastră? Cât e ceasul acolo?” Neroziile astea mă încetiniră. La ora treisprezece, nu eram decât la litera E. Am coborât în bucătărie și mi-am făcut un sandvici cu creson. Delicios, dar trebuie să cureți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1943_a_3268]
-
A trecut și perioada de chimioterapie și Letiția mai purta convorbiri telefonice cu Feodor. Într-una din zile el o invitase să-i vadă micul colț de rai pe care-l amenajase special pentru ea acolo În sat. Letiția se jena de fiul și nora sa, dar Feodor a vorbit cu fiul ei. Chiar tinerii au Îndemnat-o pe Letiția să meargă să mai schimbe locul. Aerul curat de la țară sigur Îi va face bine. Așa a ajuns Letiția să locuiască
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
drișcar: n-aveam la mine mai mult de doi gherani și un abassi. Omul izbucni în același râs uscat și înfricoșător: - Nu-i nimic, îmi dai după. Știu unde stai. Mai ai treabă cu mine? Să știi că nu mă jenez să sap o groapă, ha! Ha! Uite, am să sap o groapă pentru valiza ta chiar aici, pe malul pârâului, lângă nuferi, apoi am să plec. Bătrânul sări de pe capră cu o agilitate de care nu-l credeam capabil. Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
n-o încearcă nici cel mai mic rău și a cărei față nu era atinsă în treacăt, în fiecare clipă, de aripa morții? Doica mă trata ca pe un copil. Voia să mă privească peste tot. Eu mă simțeam încă jenat în fața soției mele. Când intra, acopeream chiuveta ce-mi servea drept scuipătoare, îmi pieptănam părul și barba, îmi aranjam boneta de noapte. Dar în fața doicii nu aveam nici o rușine. Oare de ce eram așa de intim cu această femeie, cu care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
Aveam, într-adevăr, convingerea intimă că orizontul gândirii și simțul frumosului atinseseră o mai mare dezvoltare la soția mea decât la ea. Numai dacă pudoarea mea n-avea altă origine decât viciul. Toate astea explică de ce mă simțeam mai puțin jenat în prezența doicii și de ce ea era singura care se ocupa de mine. Prin forța lucrurilor, ea credea că asta era sentința destinului și că steaua sub care se născuse hotărâse așa. Pe deasupra, profita de boala mea ca să-mi vorbească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
Deodată mă văzui rătăcind pe străzile unui oraș necunoscut, ale cărui case bizare afectau forme geometrice: prismatice, conice, cubice; erau străpunse de lucarne joase și întunecoase; tufe de nuferi se cățărau de-a lungul ușilor și pereților. Nimic nu mă jena în mișcări și respiram fără nici un soi de dificultate. Dar locuitorii acestui oraș erau morți; muriseră de o moarte curioasă: se uscară pe loc. Din gură, două picături de sânge le căzuseră, la fiecare, pe haine. Celor pe care îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
un charme aparte, și un dialog scurt, un compliment nu însemnau mai mult decât plăcerea pe care o ofereau dezinteresat: o discretă confirmare, cu efect prelungit. Și Ruth S. simțea în ea acea dispoziție adolescentină care o făcea să se jeneze în sinea ei, pentru că îi venea să se miște mai liberă, mai cu elan, ba chiar să-l roage pe W. să-i cumpere una din rochiile acelea în formă de clopot care-i ajungeau doar până la genunchi, aveau două
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
Rusch se uita la televizor, Felix, familia Saner, tante Doro, care rămânea tot mai des singură cu copiii. Domnul Hackler și soția sa, Gerda, frații tatei, toți ședeau - la fel ca noi - singuri sau în semicerc în fața aparatului, încă puțin jenați că priveam la ce se întâmpla pe ecran. Ne asiguram oaspeții că nu ne vom uita decât la știri și la emisiunile culturale. Distracția era, firește, sub orice critică, dar ca să-ți poți face totuși o idee personală, se vizionau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
era lumină, perdelele erau trase, Beligan era la masa de machiaj, cu capul în mâini. ― Vă e rău, meștere? întreb. Ridică greoi capul, se uită la mine prin oglindă și înțepenesc. Beligan plângea. Am rămas locului, siderat de imagine și jenat că am dat buzna ca un prost peste om fără să bat la ușă. Cred că a simțit că eram stânjenit și s-a explicat: ― Am ratat, Mihai. Nu eram în stare să scot un sunet și atunci a continuat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
omor pe Six. Doar că, În cazul În care nu reușeam să obțin de la el câteva răspunsuri directe, fără ocoliș, atunci nu tăiam de pe listă acest lucru ca fiind o posibilitate de luat În calcul. Așa că m-am simțit cam jenat când, având astfel de gânduri În minte, m-am pomenit că dau tocmai peste milionar, care stătea sub un brad Înalt fumând un trabuc și fredonând Încetișor. — A, tu erai, zise el cât se poate de netulburat la vederea mea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
penisul Încă În erecție lăsându-se Într-o parte precum catargul unui vas care s-a lovit de stânci. Roșcovanul Îl Împinse la o parte cu pantoful, În timp ce eu am Început să o dezleg pe Grete. De câteva ori privi jenat la dungile care fuseseră Întipărite adânc pe fesele și pe coapsele ei cu ajutorul unui bici scurt. Pielea ei era rece și mirosea puternic a spermă. Nu se putea spune de câte ori fusese violată. — Fir-ar a dracu’ de treabă, uite și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
pricinuită de perioada ceva mai congestionată pe care am parcurs-o. Îți mulțumesc, Nicki, pentru dosarul de presă, pe care m-aș bucura imens să Îl pot ține la zi (cu ajutorul tău, firește). Mi-ar mai trebui (dar mă simt jenat de dificultatea lucrului pe care ți-l cer) și un documentar biografic În care, pe lângă interviuri etc., să am eventual și o confesiune de scriitor (În genul celor ale lui Liviu Rebreanu, să zicem), În care să punctezi drumul tău
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
prieten apropiat cu soțul meu și poate că o să vrea să-mi întindă o mână de ajutor. Mi-ar plăcea să fac armata să participe la Revoluția Culturală. Ce s-a întâmplat? Mareșalul Luo m-a refuzat. Mi-e prea jenă să descriu amănuntele - nu a vrut nici măcar să mă lase să iau o uniformă! Nu e nevoie să continuați, Doamnă Mao. Știu ce e de făcut. Ce-ar fi să veniți la cartierul meu general, să deschideți un seminar? 20
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
o nebunie, știuse asta încă de când planificaseră călătoria. Dar iulie era singura perioadă în care-și puteau lua liber amândoi, iar tăvălugul fierbinte, uscat, al mulțimilor o făcea pe Sylvie chiar și mai fericită. Se întoarse și-i zâmbi, puțin jenată de modul în care amușinase vitrina. El îi răspunse la zâmbet cât de bine putu, incapabil să se apropie de ea prin șuvoiul de turiști de pe vechiul pod. Amorul ochii-i de i-ar lua, s-ar lecui de orbire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
puteam să vorbesc cu el despre Harry și Lynn cu Lynn dându-ne târcoale. În plus, Maria și Lisa se așezaseră amândouă pe canapea, gata să guste orice spectacol ne-am fi hotărât noi să le oferim. Mark se legăna jenat de pe un picior pe altul. —Și eu aș vrea să vorbesc cu tine între patru ochi. Am așteptat ca persoanele în plus să se retragă cu discreție. Am fi putut aștepta până la Crăciun. —De ce nu mergem în grădină? am zis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
vizibile. Mă întrebam de ce nu și le vopsește. într-o nuanță de șaten deschis ar arăta chiar autentice. în ziua de azi poți să-ți cumperi unul din acele seturi cu care să te vopsești singur acasă, dacă ești prea jenat să te duci la un salon. Se plimba prin grădină, a continuat el, ca să ia o gură de aer curat, probabil dorindu-și să scape un pic și de gălăgie. Am înțeles de la vecini că petrecerea a fost destul de animată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
dar șovăielnic. Le mulțumi și el pentru că în calitate de reprezentanți ai fraților săi, monarhii creștini ai Europei au intervenit și au spus vorbe bune sultanului și marelui vizir despre el și țara lui. Vorbind, îl privea țintă pe Ferriol, care căuta jenat ceva prin buzunarele hainei de catifea. În ziua de 15 iunie a fost primit la sultan. Până în somptuoasa sală a gărzilor a fost însoțit de treizeci de boieri, care, toți, au fost din nou îmbrăcați în caftane noi. Ușile s-
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Mogoșoaia ca pe o ieșire din rigorile impuse de dascălii lui. Cei trei adulți lăsară privirile în farfurie, toți trei erau văduvi și simțeau apăsarea singurătății chiar dacă viața îi obliga la o comportare normală în societate. Spătarul Mihai se simțea jenat de faptul că-și jignise nepoții făcând aluzie la patima beției care-i grăbise sfârșitul lui Radu Iliaș, bărbatul Stancăi. Mateiaș și el tăcea acum când lecția de echitație se terminase și-i rămânea doar perspectiva însușirii pe de rost
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Mi-a citit deși nu știa să citească, m-a legănat. S-a ținut cu șeful de post ca să-mi netezească drumul spre o carieră onorabilă... PATROANA: Și tu te-ai făcut ministru... Nu-ți e rușine? Dacă nu te jenezi de mine, măcar pentru maică-ta, care este o sfîntă, ar trebui să te lași de porcăriile pe care le faci. Să te apuci de o muncă decentă. Ce zice biata maică-ta cînd te vede cărînd coroane și mișcînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
tăiat părțile degerate, pe care lați alege ? Unii recomandă și frunze de varză murată pentru vindecarea degerăturilor. Am hotărât să experimentez tratamentul cu cartofi și pentru ochi. Efectul favorabil al tratamentului este rapid și evident. Ochiul stâng nu mă mai jenează deloc și văd din nou umbrele în mișcare. Eu am devenit din nou activă și cei din jur nu-mi sesizează deficiența. Am revenit la regimul alimentar total vegetarian. Cel puțin jumătate din alimente, le consum crude: morcov, varză, ardei
Războiul cu întunericul by Ivone Narih () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91642_a_93256]
-
o certitudine pentru viitorul politic al României, bla-bla-bla... Codruț își dă cu părerea că prea îl lingem pe față, măcar că pe banii lui, s-ar putea să se simtă jenat, la care Milică râde, s-ar putea să se simtă jenat pe merit, îl lingem și pe față, și pe verso, iar Rafael că ce lucrare genială asta cu PUL-ul și ce lovitură, care o să-l facă ministru pe dom’ Emanuel al nostru și n-o să-i mai trebuiască Blocada
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
precipitate îmbracă uniforma, grăbit să iasă afară, nu pentru că ar fi avut o țintă anume, pur și simplu simte cum se sufocă între pereții casei care parcă încep să se strângă unul într-altul. Deschide ușa. În prag, locotenentul Kohler, jenat de propria-i prezență acolo. Ce surpriză neașteptată! reușește să spună Marius, copleșit de uimire. Sper să nu vă supărați că dau buzna neanunțat. Îmi cer scuze în cazul unui deranj. Mulțumește cu voce stingheră invitației politicoase de a intra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
cicatricea. Atunci nici prin cap nu-i trecuse că într-o zi va figura ca detaliu de recunoaștere într-o fișă a Gestapo-ului. Trece ușor cu degetele peste pleoape. În ultimul timp albul intens al zăpezii începuse să-i jeneze puternic ochii. Uneori, pete mari, negre, îi dansau haotic în fața ochilor, împiedicându-l să vadă bine. Probabil de la oboseală, au încercat să-l încurajeze unii, dar el știe mai bine. Rănit de explozia unui mortier, trăise câteva zile surd și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
Privește la el cum începe să agite războinic automatul, în timp ce povestește unui grup mic de soldați cum a lichidat el singur mai mulți nemți. Cum nimeni nu-i dă nici o atenție se retrage precaut în beznă. Carol tușește scurt. Privește jenat către locotenent. Cam tare ... Niciodată nu m-am putut obișnui. Ofițerul arată cu mâna spre cadavru. Ai făcut ceea ce trebuie. Credeți? Până mai înainte omul ăsta a vorbit, a râs și a scris scrisori. Sigur este așteptat de cineva să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]