1,000 matches
-
153/1941326, care ordonă "să se procedeze fără cruțare față de cei găsiți vinovați de acte îndreptate contra armatei și contra Țării". Procedeul Regimentului cu toate că a fost aplicat în conformitate cu ordinele superioare, totuși după părerea mea a fost prea slab, fiindcă acești jidani au cutezat să tragă cu arma și să execute acte de sabotaj contra armatei române și de pe urma cărui fapt au murit mulți ostași care puteau fi salvați. Căpitanul Stihi din ordinul meu și în conformitate cu ordinele superioare date precis în această
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Odessa, care în câteva zile va fi ocupată, nu va fi cruțată. Prin această măsură populația va rămâne pe drumuri și fără adăpost și este în interesul ei de a se opune acestui fel mișelesc de a face războiu de către jidanii cari conduc cu pistolul în spatele trupelor armatele sovietice. Populația să se gândească la foametea care o așteaptă, dacă va lăsa armatele să pustiască colhozurile, să le ardă recolta și să le distrugă bunurile cari le sunt necesare vieții. ȘEFUL MARELUI
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
suspecte din oraș. În dimineața zilei de 29 Iunie s'a început controlul străzilor și locuințelor din care porniseră focurile, control la care au colaborat și trupele germane, amestecându-se la aceasta și diferite elemente suspecte care lansau lozinca de "jidan" și "comunist", incitând astfel trupele de control care au început a aduna fără alegere de vârstă sau sex pe evrei conducându-i la Chestura Poliției, continuându-și acțiunea de împușcare a unora dintre ei și de jaf. La Chestură s
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
și jandarmeria sunt jidovite; că asemenea elemente legionare, din ordin, s'au infiltrat în serviciile de informații ale diferitelor comandamente; că aceleași elemente au declarat că turburările se vor repeta și că în cel mai rău caz după război toți jidanii vor fi împușcați, împreună cu funcționarii cari i-au protejat; că unii legionari au cumpărat insigne evreești; că s'au marcat de aceștia unele străzi și case evreești, fapt ce a determinat pe mulți creștini să-și însemneze casa cu o
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
de prizonieri Nr. 5 către FLAMURA 387 Stat Major Revenind la rapoartele noastre anterioare, Am onoare a supune din nou cunoștinței Dv. următoarea situație în care ne găsim. Până astăzi 22 August 1941 în lagăr au venit 23.026 internați Jidani 388, deși capacitatea de cazare a Târgului Vertujeni nu era mai mare de 13-15.000 așa după cum am arătat deja. Din această cauză îngrămădindu-se atățea oameni din care unii copii alții bătrâni, unii bolnavi, alții chiar pe moarte, unii
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
am venit aci, nu facem altceva decât să primim, să înregistrăm și să-i repartizăm pe internați în cantonamente. După părerea mea nu a fost cea mai fericită alegere a acestui sat destul de neîncăpător, pentru a fi destinat internării acestor jidani, întrucât nu este nici apă, nici putința de a ne aproviziona cu nimic din cele ce trebuiesc unei aglomerațiuni atât de mari. Aceasta în ceeace privește cazarea. 2. Situația devine și mai gravă dacă o privim sub capitolul siguranței. Cei
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
este nici apă, nici putința de a ne aproviziona cu nimic din cele ce trebuiesc unei aglomerațiuni atât de mari. Aceasta în ceeace privește cazarea. 2. Situația devine și mai gravă dacă o privim sub capitolul siguranței. Cei 23.026 jidani de păzit cu circa 90 jandarmi disponibili și aceștia ne mai având asupra lor nici măcar o unitate de foc face ca să fim puși într'o situație destul de delicată în caz de intervenție, întrucât în asemenea caz nu putem nici măcar împrumuta
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
decât meritau. Iată ce ne așteaptă dacă nu învingem. Ca să învingem trebuie să fim fermi într-o atitudine. Fiara aceasta nu se poate îmblânzi. Toți politicienii s'au folosit de ei pentru a se îmbogăți și a guverna. În realitate jidanii s'au folosit de netrebnici pentru a suge și distruge nația. Asta trebuie să o știe toți. Nu economicul primează în aceste momente ci viața națiunei însăși. Ea nu depinde de afacerile înfloritoare ale unora ci de victoria tuturor în contra
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Eșl. 1 S. II-a ca raport SECRET Nr. 212.284 din 4.X.1941436 ARMATA IV-a către Secția III-a BULETIN CONTRAINFORMATIV 1. Starea de spirit în armată: bună. 2.Prizonieri din ziua de 3.X.: 1 ofițer (jidan, grav rănit), 1 subofițer și 130 trupă, din care 119 capturați și 11 predați de bună voie. 3.Diverse: Au fost capturați în spatele frontului Făgăraș 437 un număr de 12 partizani jidani, dintre care au fost executați 11. Cercetările continuă
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Prizonieri din ziua de 3.X.: 1 ofițer (jidan, grav rănit), 1 subofițer și 130 trupă, din care 119 capturați și 11 predați de bună voie. 3.Diverse: Au fost capturați în spatele frontului Făgăraș 437 un număr de 12 partizani jidani, dintre care au fost executați 11. Cercetările continuă. ȘEFUL SECȚIEI II-a COLONEL, ss. Ciocan I. Ciocan Șeful Biroului 2 Maior, ss. V. Apostolescu V. Apostolescu *) Adnotări: "Ora 15.00"; "Dosar 1. ss. indescifrabil". AMR, fond 26-Armata a 4-a
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
valori și materiale aduse lui Roșca. Colonel ss. indescifrabil". ANIC, fond Inspectoratul General al Jandarmeriei, dosar nr. 102/1941, f. 119. Documentul nr. 150 Subcentrul Nr. 4 Balta NOTĂ CONTRAINFORMATIVĂ Nr. 247 din 19 Noembrie 1941 I. METODE ÎNTREBUINȚATE DE JIDANI SPRE A NU LI SE INTERNA COPIII ÎN LAGĂRE 1. În ultimul timp, jidanii din Transnistria își plasează copiii la familiile creștinilor, retribuindu-le această bună voință cu sume mari de bani, giuvaericale sau obiecte de valoare. Pentru aceasta, se
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Jandarmeriei, dosar nr. 102/1941, f. 119. Documentul nr. 150 Subcentrul Nr. 4 Balta NOTĂ CONTRAINFORMATIVĂ Nr. 247 din 19 Noembrie 1941 I. METODE ÎNTREBUINȚATE DE JIDANI SPRE A NU LI SE INTERNA COPIII ÎN LAGĂRE 1. În ultimul timp, jidanii din Transnistria își plasează copiii la familiile creștinilor, retribuindu-le această bună voință cu sume mari de bani, giuvaericale sau obiecte de valoare. Pentru aceasta, se adresează comuniștilor, simpatizanților fostului regim și în special populației sărace. 2. Metoda de mai
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
teroriști și cari se refugiaseră cu trupele sovietice în Odessa, au început a se infiltra în diferite localități. Astfel: individul Colev Teodor 638, în timpul regimului sovietic a fost magazioner la Razdelnaia. Acest individ în timpul retragerii ruse a adunat împreună cu un jidan tot ce a fost de valoare, apoi a dat foc la case și magazii. La trecerea prin sate ordona în numele sovietelor să se dea foc la toate culturile depe câmp. Întrucât astfel de indivizi vor împăna întreg teritoriul Transnistriei și
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
28. Documentul nr. 164 Biroul cifrului Nr. 29.709 din 28.XII.1941, ora ... Telegramă Carpați 672 28.XII.1941 ora 14.30673 SECRET Președinția Consiliului de Miniștri comunică cu Nr. 326/1941. Domnul Mareșal Antonescu a dispus ca toți jidanii din Odessa să fie scoși imediat deoarece din cauza rezistenței SEVASTOPOLULUI și a insuficienței forțelor ce se găsesc acolo, ne-am putea aștepta la o surpriză dezagreabilă. S'ar putea ca din cauza acestor jidani să se producă o catastrofă, în cazul
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Domnul Mareșal Antonescu a dispus ca toți jidanii din Odessa să fie scoși imediat deoarece din cauza rezistenței SEVASTOPOLULUI și a insuficienței forțelor ce se găsesc acolo, ne-am putea aștepta la o surpriză dezagreabilă. S'ar putea ca din cauza acestor jidani să se producă o catastrofă, în cazul unei debarcări rusești la Odessa sau în regiunea învecinată. Domnul Mareșal Antonescu a spus: "a-i ține acolo este o crimă. Nu vreau să-mi pătez activitatea mea cu această lipsă de prevedere
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
ții pumnul închis, peste liniile vieții. O ticăloasă epigramă din triste vremuri, într-o țară care a practicat holocaustul doar pe jumătate, lovea într-un excelent scriitor și om de caracter: "După nume, Sergiu Dan/ N-ai zice că e jidan./ După chip și-obrăznicie/ Nu se poate să nu fie." Mi-amintește de o veche și semnificativă întâmplare pe când trudeam ca stilizator într-un punct editorial al Ministerului Energiei Electrice. Arthur Dumbravă, directorul acestei înjghebări circumstanțiale de tălmăcit în românește
A fi chinez, lapon, hindus... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13704_a_15029]
-
metal prețios. Asta nu i-a împiedicat să confiște și câteva sute de lei, răspunzând la observația prădatei că e săracă și că nu dispune de alți bani: - Fii mulțumită că nu te-am împușcat, cum am făcut cu alți jidani, cari ne-au mințit că n-au parale! Am ascultat povestirea acestui episod din miile de episoade cari alcătuiesc tabloul celor trei zile sinistre, cu strângere de inimă, dar fericit că n-a pățit decât atâta. Întreg fragmentul poate fi
În zilele de 21-23 ianuarie se împlinesc 73 de ani de la rebeliunea legionară din 1941. Fragment din ”Orașul Măcelului”, cartea-document a lui F. Brunea-Fox despre pogromul din București. () [Corola-website/Science/295733_a_297062]
-
creștini pretinzând disecții separate pe religii. Protestele s-au transformat repede în manifestări violente de stradă. După ce studenții creștini au bătut și alungat de la cursuri pe colegii lor evrei, violențele au continuat și pe străzile Clujului. Scandând sloganuri precum „Jos jidanii!”, ei au distrus și devastat prăvăliile evreiești, au spart geamurile caselor evreiești și i-au maltratat pe cetățenii israeliți. Agitațiile s-au extins rapid și asupra celorlalte centre universitare. Pe 10 decembrie 1922, între 3.000 și 4.000 de
Cu carte și ciomag – Mișcarea studențească antisemită în perioada interbelică () [Corola-website/Science/295833_a_297162]
-
deportarea în Siberia!”. Pe drum, s-au alăturat vreo opt evrei și vreo 20 de români. Am ajuns la marginea orașului, acolo era avangardă română, un căpitan foarte încruntat, căștile care luceau în soare. În loc de bună-ziua, ne întreabă: „Care sunt jidanii între voi? Mergeți la o parte!”. A doua comandă a fost să ne descălțam. Toți ne-am executat, ne-am aplecat să ne descălțam și când ne-am ridicat, am văzut un grup de soldați cu armele îndreptate spre noi
„Holocaustul este referitor la evrei, dar există pericolul peste tot – pentru toată lumea.” () [Corola-website/Science/295840_a_297169]
-
în maghiară "Gyergyóbékás"/"Magyarbékás ") este o comună în județul Neamț, Transilvania, România, formată din satele Bicazu Ardelean (reședința), Telec și Ticoș. Comuna se află în vestul județului, pe cursul mediu al râului Bicaz, acolo unde acesta primește apele afluenților Pârâul Jidanului (cu afluenții Bistra și Toșorog), Ticoș, Floarea, Neagra și Secul Mihlit. Este traversat de șoseaua națională DN12C, care leagă Piatra Neamț de Gheorgheni. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Bicazu Ardelean se ridică la de locuitori, în creștere față de recensământul
Comuna Bicazu Ardelean, Neamț () [Corola-website/Science/301620_a_302949]
-
legionarii au ucis circa 20 de evrei la fiecare neevreu. ("„Cea dintâi problemă care ni se punea era aceasta: cine trebuie să răspundă mai întâi? Cine sunt mai vinovați pentru starea de nenorocire în care se zbate țara: românii sau jidanii? Am căzut unanim de acord, că cei dintâi și mai mari vinovați sunt românii ticăloși, care pentru arginții iudei și-au trădat neamul. Jidanii ne sunt dușmani și în această calitate ne urăsc, ne otrăvesc, ne extermină. Conducătorii români care
Mișcarea Legionară () [Corola-website/Science/299614_a_300943]
-
întâi? Cine sunt mai vinovați pentru starea de nenorocire în care se zbate țara: românii sau jidanii? Am căzut unanim de acord, că cei dintâi și mai mari vinovați sunt românii ticăloși, care pentru arginții iudei și-au trădat neamul. Jidanii ne sunt dușmani și în această calitate ne urăsc, ne otrăvesc, ne extermină. Conducătorii români care se așază pe aceeași linie cu ei, sunt mai mult decât dușmani: sunt trădători. Pedeapsa cea dintâi și cea mai cruntă se cuvine în
Mișcarea Legionară () [Corola-website/Science/299614_a_300943]
-
putea discuta decât pe franțuzește și cum te prindea: «Mais mon cher, c'est pas possible... » Româneasca era pentru tribună, în cabinetul său de lucru domnea franțuzeasca, pe care o ducea cu dânsul, oriunde mergea. În public mânca câte un jidan la fiecare sfert de ceas, în particular n-ar fi fost în stare să vorbească unui ovrei fără cea mai desăvârșită politețe." La 27 ianuarie 1901 devine profesor universitar. Se asociază cu Nicolae Iorga și începe (1906) să colaboreze la
Alexandru C. Cuza () [Corola-website/Science/299959_a_301288]
-
opinii jurnalistice sau literare, ci devin rapid argumente asumate de statul țarist, așa cum se întâmplă, de exemplu, în cazul procesului lui M. M. Beilis, unde procurorul-șef O. Iu. Vipper îl invocă pe Dostoievski ca autoritate morală, atunci când vorbește despre « jidanii care vor distruge Rusia ». De altfel, articolele din martie 1877 vor avea un rol privilegiat în literatura antisemită care va circula în Rusia, alături de "Protocoalele înțelepților Sionului", "Mein Kampf" al lui Hitler sau "Evreul internațional" de Henry Ford. Istoricul Ronald
Feodor Dostoievski () [Corola-website/Science/299191_a_300520]
-
au clădit și chilii în care s-au stabilit mai multe călugărițe, fondându-se astfel Schitul Văratec. Alături de maica Olimpiada, duhovnicul Iosif este considerat și el ca fondator al mănăstirii. Acesta s-a născut în jurul anului 1750, în localitatea Valea Jidanului din Transilvania, și a intrat de tânăr în viața monahală, devenind ucenic al renumitului monah Paisie Velicicovschi, încă de pe când acesta din urmă se afla la Mănăstirea Dragomirna. Părintele Iosif a decedat la 28 decembrie 1828, fiind înmormântat în pronaosul
Mănăstirea Văratec () [Corola-website/Science/307713_a_309042]