5,826 matches
-
Angi. Cred că mă simțise distantă, căci, la un moment dat, îmi zâmbi cordial, prietenește, cu simpatie. Ieșirăm o clipă afară pe terasă. După câteva momente de liniște, el începu: Nu seamănă Emilie extrem de bine cu acestea? îmi spuse în joacă. Însă eu știam că e serios. În acea clipă, în acel moment, pentru un minut doar, acel minut, el vorbea serios. "...Și nu seamănă Soarele și Luna, acele două stele, cu mine și cu Angi?" mă întrebai eu. "Tu, Irin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
ai fi numai bună de dus acolo. Să știi c-aș fi, dar mă duc în Germania. Ce păcat! Se pierde o soprană atât de bună, o ironiza Elena alergând prin casă urmărită de soră-sa care avea chef de joacă. Jucați-vă, jucați-vă, dragile mele, că de mâine încolo rămâne casa goală, își exprima regretul Silvia. Să nu cumva să plângi, mamă! Că nu plec pentru vecie și Germania nu-i la capătul lumii. Nu! e la o aruncătură
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
acum sunt mai mari. —Vrem la Neni, vrem la Neni, strigau ei auzind discuția. Leni, măi, Leni, îi corecta Cecilia. Le-a fost de mare ajutor Silvia, fiindcă mărindu-se copiii, mai mult la ea stăteau. Aveau și loc de joacă prin grădină, prin curte. Le plăcea să se joace cu Lupaș, deși Cecilia le interzisese. Știindu-i pe mâini bune, Cecilia se dedica serviciului în primul rând că-i plăcea, în al doilea rând se gândea că beneficiase de multă
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
nimic! Promit sincer c-am s-o apuc pe calea unei emancipări totale, dar una aleasă de mine în întregime, proprie, originală și care cu adevărat să-mi placă și să-mi devină repede o dulce obișnuință! Destul acum cu joaca! Sau mor, sau se întâmplă cum vreau eu să se întâmple! Trebuie să mă gândesc atent la asta. Ah, fir-ar să fie, ce neconfortabil mă mai simt: văd c-a început să mă tot chinuie și o durere nenorocită
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
Spiritul o alinta, pe cap o mângâia și cu flori îi împodobea cosițele,după care într-o stare emoțională deosebită i-a așezat pe cap o tiară. Spiritul o pregătea de mireasă iar Magnolia a primit totul ca pe o joacă de copii motiv din cauza căruia era fericită. După ce Spiritul a crezut că totu-i pregătit pentru începerea nunții, lăcrimând s-a așezat în genunchi în fața Magnoliei și a spus: -Îmi ești dragă ca lumina ochilor și de veacuri aștept această
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
că a fost deranjat de la mimoză unde-și înmuia buzele-n polen iar caia cerea ploaie că este secetă mare-n palat. La un moment dat Magnolia și-a revenit din vis, și-a dat seama că nu este o joacă și cu ochii înlăcrimați s-a ridicat din jilțul regesc, s-a uitat peste marea adunare a populației din pădure și cu dojană Spiritului i s-a adresat: -În zadar dorești să ne căsătorim, așa ceva este imposibil. Spiritul a tresărit
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
se jucau în preajma casei lui Costinel de-a va-ți ascunsele-a. Băieții nu știau că și copacii au spirit ca și omul de aceea suferă atât de mult când li se produce intenționat sau din greșeală vreun rău. În joacă ei și-au scris numele pe fagul lui Costinel, producând copacului răni, îmbolnăvindu-l grav. La adierea vântului creanga nu se mai legăna, dacă vântul spulbera, frunza nu mai cânta, așa că fagul încetul cu încetul în moarte intra. Costinel era
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
copiii să se joace în pădure fără să-i învețe și fără să-i supravegheze și aceștia fac la rândul lor numai răutăți; își scriu numele pe copaci și aceștia se îmbolnăvesc, apoi mor. Sau mai rău, dau foc din joacă pădurilor și ce jale mai e pe capul copacilor ... Vă rog să mă credeți, îmi este greu să vă povestesc. -Caută Gândul și dacă ați ajuns la o înțelegere, vreau s-o știu și eu. -Am încercat, Înălțimea voastră, dar
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
merg ca să te ajut și eu. -Buburuza, vorbești serios? -Cum n-am vorbit niciodată mai serios. -În situația de față, ce mai așteptăm? Hai să ne pregătim de drum, a zis Căiță îngândurat. -Căiță, gândește-te bine. Nu este o joacă, nu este o plimbare până pe deal la Huci, unde te duci tu mereu. Nu, este o călătorie de durată, cu multe peripeții și destule neprevăzute. Dacă ești hotărât să înduri foamea, setea, să te lupți cu tot felul de jivine
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
calea pe care o căutam și petrecut de cântecele ciocârliei, care nu-mi vor părăsi auzul atât cât voi trăi pe pământ și de cântecele altor păsări, care parcă erau la o mare întrecere, a fluturilor care mă chemau la joacă și sub protecția sfântului soare, sărind dintr-un picior în altul, singur ca un cuc, am ajuns în fața pădurii Verona. M-am gândit să intru în pădure pentru a-mi căuta un băț fiindu-mi necesar pentru a mă apăra
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
admirat la el un mare și bogat suflet cât și o stare spirituală aparte. Era suficient să-ți privească ochii pentru a-ți citi gândurile. Uneori, duminicile din iernile copilăriei mele le petreceam cu familia, și nu cu copiii la joacă, pentru că, după ce părinții se întorceau de la biserică se servea masa în familie și nu era permis să lipsească cineva. Eu nu aveam voie să plec undeva, pentru că după servitul mesei, trebuia să citesc părinților din diferite cărți bisericești precum și pasaje
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
diversifică și nu sunt numai de tipul relațiilor personale. Mai mult, efectele care decurg din folosirea cotidiană a tehnicilor informaționale permit observația conform căreia rolul bunicilor spunând povești poate să fie suplinit de televizor, iar locul tatălui ca partener de joacă să fie substituit prin apelul la calculator. Presupunând că familia monoparentală ar fi o familie închisă, ar decurge în planul consecințelor o mărire a gradului de solidaritate intrafamilială 14, o coeziune mai ridicată. Starea de echilibru momentană nu ar avea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
spațiul privat (individual) și cel comun este trasată asemănător cu modul în care se regăsește în internate sau spitale (presupunând condiții mult mai civilizate de locuit). Fiecare cuplu mamă-copil dispune de o cameră proprie, apoi există spații comune: camera de joacă a copiilor, sufrageria (camera de primire a oaspeților), bucătăria, holurile, grupurile sanitare și spălătoria. În legătură cu folosirea spațiului individual, ca și a celui comun, există reguli precise și o distribuire riguroasă a sarcinilor de realizare și menținere a curățeniei. În ocuparea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
care îi sunt suportul elementar al existenței. Comparativ, abordarea comunitariană aduce în atenție, în plus, importanța implicării familiei lărgite, a prietenilor, a persoanelor din grupurilor de vecinătate sau a celor cu care își petrece timpul liber (de pildă, grupul de joacă al copilului), a tuturor celor ce contribuie la îngrijirea copilului (cadre didactice, cadre medicale etc.). Capitalul social de care pot beneficia copilul și părintele singur arată posibilitățile pe care aceștia le au pentru a se integra în societate, în pofida dificultăților
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
fusese încredințat Cuvântul. Literele mari și negre de pe coperta trandafirie mi-au lovit ochii nepregătiți cu o forță plină de violență. Am fost cuprins de același soi de amețeală sau vârtej care obișnuia să mă lovească atunci când tata arunca în joacă bietul meu trup sus, în văzduh, ca apoi să mă prindă în cădere. Din acel moment literele începură înspăimântătorul lor dans, acel vârtej de semne care încă nu s-a sfârșit. Și învățătoarea ne-a tâlmăcit scrisul. Acolo stătea scris
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
cu qigong-ul, în loc să se așeze pe scaun și să-și bea cafeaua, Arm se instalase direct pe covor, sub privirile întrebătoare ale lui Bart. Și eu obosesc, Bart, îl lămuri ea. Să nu crezi că pentru mine totul este o joacă, mai ales că trebuie să fiu și atentă la tine, să-ți mai și explic sau să te corectez. Uneori! adăugă ea râzând. Bart se așeză și el pe covor și-i aruncă o perniță să și-o pună la
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
două zone, cea din față, o adevărată grădină, în care plantase mulțime de flori și arbuști ornamentali, dar o făcuse așa încât florile să pară răsărite întâmplător. În curtea din spate, amenajase o frumoasă terasă, apoi realizase un minunat loc de joacă pentru fete: o mică piscină, un leagăn zdravăn. Le făcuse chiar și o căsuță, un fel de cort indian, pe care îl pictase cu migală. Dorise ca fetele să aibă un loc de joacă și reușise din plin: vara, curtea
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
apoi realizase un minunat loc de joacă pentru fete: o mică piscină, un leagăn zdravăn. Le făcuse chiar și o căsuță, un fel de cort indian, pe care îl pictase cu migală. Dorise ca fetele să aibă un loc de joacă și reușise din plin: vara, curtea din spatele vilei răsuna de glasurile copiilor, care zburdau veseli și foarte preocupați de jocurile lor. Arm purta niște pantaloni strâmți, puțin peste genunchi și o cămașă înnodată la mijloc. Lângă ea trebăluia serioasă Mădălina
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
plină cu farfurioare și crăticioare, o fetiță cu cosițe blonde, încinsă cu un șorțuleț peste rochița cu volănașe, cu fețișoara plină de făină, mesteca de zor într-un castronel. Gropițele din obraji arătau că este foarte fericită și mulțumită de joaca ei. Desigur, Mădălina, spuse Bart. Da, Mădălina mea. Trăiește încă în lumea minunată a inocenței. Nu mai știu un alt copil care să se joace atât de frumos. Parcă ar fi un înger venit să ne însenineze nouă viața... Arm
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
părinții adoptivi. Ea încearcă mereu să ne contrarieze, ca să verifice într-un fel dacă o iubim sau nu, dacă o alungăm sau nu... Trebuie să înțelegi asta. Iată, am încercat să le învăț limba engleză de mici, sub formă de joacă, e o vârstă la care copiii învață foarte ușor o limbă străină. Și Crăița a învățat ușor engleza și mai târziu, franceza, e foarte inteligentă. Dar să o auzi, ar face să roșească și un taximetrist... La sotte du village
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
mereu pun întrebări mi-a răspuns foarte serios că acelea sunt camerele pentru copii, de aceea nu sunt mobilate. Și mi-a plăcut și alegerea lor, dormitoarele lângă cel al părinților, să poți auzi copilul dacă plânge noaptea, camera de joacă, cea mai luminoasă și mai însorită... Irina nu a vrut copii, dar nici tu nu te-ai străduit să vezi asta, trebuie să recunoști!... sfârși ea cu un glas apăsat de o ciudată melancolie și peste chip îi trecu parcă
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
o lecție mai bună de dragoste de țară?! Și acuma îmi spun prietenii mei că au fost cei mai toleranți bunici, în curtea lor organizam toate jocurile, bătăliile, întrecerile, căci erau foarte îngăduitori. Acolo am fost prima oară, într-o joacă, prințesa indiană pe care urma să o răpească un maharajah, și când i-am spus bunicului Uite, am să mor de supărare, ce prințesă indiană sunt eu fără brățară la gleznă?, bunicul mi-a făcut rapid o brățară dintr-un
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
umărul stâng, pe cel drept purta un sac albastru. Pășea întins; nu răspundea nimănui; privea uneori în sus. Apăruseră câțiva vulturi hoinari. Roteau în cercuri largi. Însoțeau, totdeauna, haitele: în urma lupilor albi rămâneau multe stârvuri: omorau peste trebuință; poate în joacă, nici Vânătorul nu era sigur: uneori i se păreau furioși la culme. Păsările cercetau locul. Câinii stăteau nemișcați, adulmecând spre miazănoapte; pufneau, din când în când. Se arăta, vag, soarele. Era liniște. Vânătorul de lupi albi a ieșit din târg
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
lămuri definitiv lucrurile, micul bard a fost încuiat într-o cameră, urmând a improviza pe trei teme date. Mezinul s-a speriat și a început să plângă, dar când i s-a spus că dacă termină repede, va ieși la joacă, s-a învoit. După nici un ceas, a bătut la ușă. Mai neelaborate, fiindcă se grăbise, sonetele erau totuși mai frumoase ca niciodată. La șase ani, avea scrisă o epopee. Un fel de basm în versuri. Vreo cincisprezece mii. La nouă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
demonetizarea numelui lui. Dimpotrivă, volumul de față nu ni-l înfățișează pe Einstein ca pe un ucenic vrăjitor care a mîntuit omenirea și nici ca pe un bătrînel nostim și cam trăsnit scotocind prin măruntaiele universului spre a descoperi în joacă un titlu de album pentru Mariah Carey. E o carte onestă de popularizare a fizicii scrisă în tiparul unei sobre lucrări de informare generală: timpul, simultaneitatea, curbura spațio-temporală, gravitația sunt analizate rînd pe rînd de un autor care este întîi
Bietul Einstein by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8045_a_9370]