102,189 matches
-
avem impresia că văd viitorul omenirii. S-ar putea chiar spune: vremea venirii lui Mesia. Într-o zi, toată lumea își va da seama că nu există decât o singură idee pe care am putea-o socoti adevărată: totul e un joc - naționalism, internaționalism, religie, ateism, spiritualism, materialism, chiar și sinuciderea. Știi, Țuțik, că am o mare admirație pentru David Hume. În ochii mei el este singurul filozof care nu-i depășit; este astăzi la fel de proaspăt și de limpede ca pe vremea
Isaac Bashevis-Singer: Șoșa by Anton Celaru () [Corola-journal/Journalistic/13270_a_14595]
-
el este singurul filozof care nu-i depășit; este astăzi la fel de proaspăt și de limpede ca pe vremea lui. Coney Island se potrivește cu filozofia lui David Hume. Deoarece nu suntem siguri de nimic, nici măcar că soarele va răsări mâine-dimineață, jocul rămâne adevărata esență a strădaniei umane, poate chiar lucrul-în-sine. Dumnezeu este jucător, iar cosmosul un teren de joc. Ani la rând am căutat baza eticii, dar mi-am pierdut speranța de a o găsi. Deodată, a devenit clar pentru mine
Isaac Bashevis-Singer: Șoșa by Anton Celaru () [Corola-journal/Journalistic/13270_a_14595]
-
lui. Coney Island se potrivește cu filozofia lui David Hume. Deoarece nu suntem siguri de nimic, nici măcar că soarele va răsări mâine-dimineață, jocul rămâne adevărata esență a strădaniei umane, poate chiar lucrul-în-sine. Dumnezeu este jucător, iar cosmosul un teren de joc. Ani la rând am căutat baza eticii, dar mi-am pierdut speranța de a o găsi. Deodată, a devenit clar pentru mine că baza eticii constă în dreptul omului de a practica jocurile pe care și le-a ales. Eu nu
Isaac Bashevis-Singer: Șoșa by Anton Celaru () [Corola-journal/Journalistic/13270_a_14595]
-
Dumnezeu este jucător, iar cosmosul un teren de joc. Ani la rând am căutat baza eticii, dar mi-am pierdut speranța de a o găsi. Deodată, a devenit clar pentru mine că baza eticii constă în dreptul omului de a practica jocurile pe care și le-a ales. Eu nu voi călca în picioare jucăriile tale, tu nu le vei călca în picioare pe ale mele. Eu n-am să scuip asupra idolului tău, tu nu vei scuipa asupra idolului meu. Nu
Isaac Bashevis-Singer: Șoșa by Anton Celaru () [Corola-journal/Journalistic/13270_a_14595]
-
să scuip asupra idolului tău, tu nu vei scuipa asupra idolului meu. Nu există nici un temei pentru ca hedonismul, Cabala, poligamia, ascetismul, chiar și amestecul de erotism și hasidism adoptat de prietenul nostru Haiml să nu coexiste într-un oraș al jocurilor, într-o lume a jocurilor, un fel de Coney Island unde fiecare - bărbat sau femeie - să-și poată face jocul potrivit dorințelor sale. Sunt convins, doamnă Slonim, că ați vizitat Coney Island nu numai o dată. - Da, dar nu am ajuns
Isaac Bashevis-Singer: Șoșa by Anton Celaru () [Corola-journal/Journalistic/13270_a_14595]
-
tu nu vei scuipa asupra idolului meu. Nu există nici un temei pentru ca hedonismul, Cabala, poligamia, ascetismul, chiar și amestecul de erotism și hasidism adoptat de prietenul nostru Haiml să nu coexiste într-un oraș al jocurilor, într-o lume a jocurilor, un fel de Coney Island unde fiecare - bărbat sau femeie - să-și poată face jocul potrivit dorințelor sale. Sunt convins, doamnă Slonim, că ați vizitat Coney Island nu numai o dată. - Da, dar nu am ajuns niciodată la concluziile dumneavoastră filozofice
Isaac Bashevis-Singer: Șoșa by Anton Celaru () [Corola-journal/Journalistic/13270_a_14595]
-
ascetismul, chiar și amestecul de erotism și hasidism adoptat de prietenul nostru Haiml să nu coexiste într-un oraș al jocurilor, într-o lume a jocurilor, un fel de Coney Island unde fiecare - bărbat sau femeie - să-și poată face jocul potrivit dorințelor sale. Sunt convins, doamnă Slonim, că ați vizitat Coney Island nu numai o dată. - Da, dar nu am ajuns niciodată la concluziile dumneavoastră filozofice. ș...ț - Doctore Feitelsohn, Țuțik și-a găsit o mireasă pe strada Krochmalna. Feitelzohn își
Isaac Bashevis-Singer: Șoșa by Anton Celaru () [Corola-journal/Journalistic/13270_a_14595]
-
regională a limbii. Intervențiile unui participant conțin de cîteva ori cuvîntul socoată, însoțite de mai multe trăsături bănățene („fruncea”, „io mi-s”, „țațe felurile”, „aș putea givăni...” - Ciberplai 8.04.2003). În contextele moderne, socoată contrastează (adesea intenționat) cu limbajul jocurilor pe calculator, cu cel jurnalistic său politic: „Dacă nu greșesc cumva la socoată, șunt 81 de combinații posibile” (computergames.ro); „M-am gîndit că țara e săracă și n-are bani. Ce-ar fi să socotim ce se cheltuiește. Am
„Socoată“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13306_a_14631]
-
partidului” (EZ 11.01.2000) - și chiar în proverbe: „Credea că va deveni doctor. Dar cum socoată de acasa nu prea merge mână-n mana cu cea din târg, a ajuns la radio” (profmbv.ro). Folosirea intenționată e confirmată de jocul de cuvinte bazat pe alternarea lui socoată cu socoteală: „Turmă are doar un singur cap pe umeri și restu’ pe niciunde, de aceea logic nici nu poate fi luată în socoteală și la socoată..!!!” (Ciberplai 5.04.2003). În paralel
„Socoată“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13306_a_14631]
-
conceptul de subcultură a apărut în sociologie; a fost propus de Școala de la Chicago a anilor ’30-’40 din secolul trecut. Apoi s-a produs o schimbare de paradigmă, în sensul lui Thomas Kundt și, în sfîrșit, a intrat în joc și punctul de vedere socio-cultural, prin școala britanică de studii culturale. - Care au fost rațiunile care au dus la această schimbare de paradigmă? - Faptul că sociologia funcțională clasică, preocupată exclusiv de a delimita ce e funcțional de ce e disfuncțional (cu
Despre subculturi by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/13288_a_14613]
-
sens literar) nu există, el este doar un Spirit proteic care împrumută constant câte una din atât de înșelătoarele măști cu care ne-a obișnuit cultura. Creatorul e un intermediar care nu poate decât să regrupeze, ca într-un simplu joc, frânturi de interpretări ale realității pentru a forma lumi ideale, posibile în condiția lor de substitute. Creatorul există doar din necesitatea de a demistifica credința în real sau de a mărturisi realitatea artificiului. Anarhist și arhitect în același timp, Creatorul
Creatorul în oglinda lui Borges by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13289_a_14614]
-
căci, la urma urmei, nu intenția autorului ne interesează - o spune chiar Borges) numai dacă realitatea pe care se pliază ar fi ea însăși autentică. Lucru însă perfect iluzoriu, ne atrage atenția Borges. Povestirile lui sugerează, dar nu sunt decât jocuri de oglinzi, castele de nisip. Simbolul poate decripta ceva, poate sugera o pistă de interpretare, dar poate afirma în același timp și imposibilitatea denotației. Din aceste motive, cel mai reușit labirint al lui Borges are la baza lui, ca principiu
Creatorul în oglinda lui Borges by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13289_a_14614]
-
va regăsi - topite printre rîndurile unui text care refuză cu încăpățînare orice complicație lingvistică și care lasă senzația că spune totul, fără să încifreze nimic - poetica iluziei, a surprizei spectaculos-banale a cotidianului, muzicalitatea difuză, substituirea concretului cu vagul imaginii familiare, jocul iconic cu textul, melancolia ștearsă, ghicită din frînturi de cuvinte. Poate doar ludicul e mai ludic și mai gratuit decît în poemele de dinainte. Dar prima poezie, o încercare de definire a pisicii, lasă să se înțeleagă că nu doar
Jurnalul unei vieți by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13279_a_14604]
-
muntelui, împreună cu o cireadă de vaci costelive, bălțate, fără vreo rasă anume. Indienii și-au statornicit tabăra la mică depărtare de ei, apoi au tăiat niște pini înalți din care au meșterit porți și au delimitat terenul pentru sălbaticul lor joc cu mingea. Swimmer, un băiat ciudat, cu mîini ciolănoase și ochi depărtați a invitat grupul din Catalooch să joace mingea cu ei, strecurînd și unele aluzii sumbre că se întîmplă ca oamenii să-și piardă și viața la joc. Inman
Charles Frazier: Cold Mountain by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/13248_a_14573]
-
lor joc cu mingea. Swimmer, un băiat ciudat, cu mîini ciolănoase și ochi depărtați a invitat grupul din Catalooch să joace mingea cu ei, strecurînd și unele aluzii sumbre că se întîmplă ca oamenii să-și piardă și viața la joc. Inman și ceilalți au acceptat provocarea. Au tăiat și ei puieți verzi și și-au cioplit rachete, în interiorul cărora au întins și împletit fîșii subțiri de piele și șireturi de ghete. Jucau aproape toată ziua, după care petreceau jumătate din
Charles Frazier: Cold Mountain by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/13248_a_14573]
-
desprinse de rest, ca niște insule abrupte albastre, răspîndite pe o mare palidă. Inman se trezea, încă mahmur după beție, și cobora cu Swimmer într-o grotă dintre stînci de unde pescuiau un ceas sau două înainte de a se întoarce la joc. Swimmer vorbea neîntrerupt, cu un glas molcom care se topea în clipocitul apei. Istorisea povești despre animale și despre felul cum ajunseseră să arate așa cum arătau acum. Oposumul cu coadă golașă, veverița cu coadă stufoasă. Berbecul cu coarne. Pantera cu
Charles Frazier: Cold Mountain by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/13248_a_14573]
-
Botez prim-ministru și un guvern de tehnocrați între 1992 și 1996 situația de azi a României ar fi fost alta? A doua oară, în 1993, Ion Iliescu a propus formarea unui eventual guvern de coaliție FDSN-CDR, cu scoaterea din joc a partidelor extremiste. S-a opus Corneliu Coposu. A fost o decizie înțeleaptă? Rămîne de discutat. Mai ales că în anii care au urmat guvernul Văcăroiu a făcut iresponsabilele datorii externe a căror scadență a venit în timpul următoarei guvernări (CDR-USD-UDMR
Cronica marii bălmăjeli by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13296_a_14621]
-
ficțiunii și al puterii de imaginație. Spre deosebire de cea clasică - o formă de celebrare a lumii ,,obiective” - , această peisagistică este, de fapt, o antipeisagistică, o fugă din real, un substitut ideatic și o proiecție ideală. Asemenea unui copil care, prin fabulația jocului, evadează cu adevărat din contingent, Mircea Bochiș, prin fabulația din spațiul luxuriant al imaginației, își construiește un alt areal, o grădină fantasmatică și un vis paradisiac. Florin Ciubotaru Imaginarul lui Florin Ciubotaru are, la scara percepției umane, logica interioară a
Artiști în epură by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13310_a_14635]
-
extrema delicatețe a compozițiilor, lirismul difuz și vibrațiile imponderabile însoțesc fiecare imagine, indiferent dacă ea este portret, peisaj ori natură statică. Însă cea care ilustrează deplin calitățile atît de particulare ale acestei picturi este peisagistica. Transparențele atmosferei, ritmurile cromatice și jocurile densităților i-au oferit artistului un spațiu vast și exclusiv pentru exercitarea visului în plină realitate și pentru disoluția lumii reale într-un univers armonios, suav și incantatoriu.
Artiști în epură by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13310_a_14635]
-
de Perrault însuși - aceasta toarce lîna și deapănă totodată caierul poveștii, seara) este ceva mai complicată. S-a spus, pe drept cuvînt, că Perrault ne propune un joc-joacă cu povestea tradițională, într-un echilibru foarte schimbător între tradițional și modern, joc șăgalnic care, printr-o ironie a sorții, se perpetuează și acum, cînd autori contemporani repovestesc, recitesc, rescriu, sau, cu un termen mai snob, foarte la modă în alte părți, “revizitează” poveștile lui Perrault, devenite între timp clasice, dîndu-le amprenta modernității
Charles Perrault și jocul șăgalnic cu povestea by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13287_a_14612]
-
simțită la nivelul narativului și al simbolisticii, dimensiuni esențiale, după noi, pentru poveste. La o primă vedere, narativul în Poveștile Mamei Gîsca se caracterizează prin scurtime și simplitate. La o analiză mai atentă însă, densitatea sa îl dezvăluie ca un joc subtil, savant și rafinat, între narativ propriu-zis și ne-narativ, fie el de formă sapiențială, comentariu sau digresiune. Într-adevăr, narațiunea poveștii e presărată, fără a fi însă întreruptă, ici și colo, de comentarii, de paranteze, de sentințe și maxime
Charles Perrault și jocul șăgalnic cu povestea by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13287_a_14612]
-
adevăr, narațiunea poveștii e presărată, fără a fi însă întreruptă, ici și colo, de comentarii, de paranteze, de sentințe și maxime care, extrase din “doxa mundi”, sînt ușor modificate și exprimă atitudinea de adeziune sau de subversiune a naratorului. Regăsim jocul și în mînuirea ingenioasă a unor figuri narative precum focalizarea multiplă, descrierea focalizată și ambulatorie, în scena care întărește tematic oralitatea și devorarea în secvențele cu lupi și căpcăuni, în juxtapunerea dezinvoltă a registrelor diferite (uneori eroicul se învecinează cu
Charles Perrault și jocul șăgalnic cu povestea by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13287_a_14612]
-
a poveștii; astfel prima “Moralitate” la Cenușăreasa laudă bunul simț și frumusețea fetei și le propune ca model de urmat, în timp ce “Altă moralitate” a aceleiași povești laudă avantajul de a avea o nașă bună care înlocuiește cu prisosință orice talent. Jocul se manifestă și la nivelul narării; povestea Riquet cel Moțat are un sfîrșit ambiguu: nu se știe prea bine ce anume a pricinuit preschimbarea cocoșatului într-un bărbat frumos, zîna cu darul ei fermecat, sau privirea de îndrăgostită a prințesei
Charles Perrault și jocul șăgalnic cu povestea by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13287_a_14612]
-
șapte poște ca mesager al regelui și al doamnelor îndrăgostite. Chiar și cele două titluri date de Perrault volumului său, unul instalat după un protocol cunoscut pe pagina de titlu, celălalt strecurat pe furiș în frontispiciu, țin, pesemne, tot de joc, de șăgălnicia cu care el pare că ne propune ceva și, în același timp, ne ademenește cu altceva. Și în simbolistica poveștilor, în ciuda dimensiunii ei grave, “camuflate”, am putea spune, gîndindu-ne la Eliade, există și o privire de familiaritate, de
Charles Perrault și jocul șăgalnic cu povestea by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13287_a_14612]
-
al ansamblului, al sintaxei generale a simbolurilor o șăgălnicie difuză și insidioasă. Ea înseamnă o familiaritate cu gravul și seriosul, o ireverență benignă față de autoritate și norme stabilite, o practică dezinvoltă a narativului, într-un cuvînt, o joacă și un joc cu poveștile moștenite de la Mama Gîsca. Dar joaca și jocul modernului cu tradiționalul pentru poveștile lui Perrault nu se isprăvește aici. Odată cunoscute și devenite faimoase, poveștile Mamei Gîsca istorisite de Perrault au devenit, la rîndul lor, pretext și obiect
Charles Perrault și jocul șăgalnic cu povestea by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13287_a_14612]