1,912 matches
-
Diana Neaga). Despre alegeri și expectanțe sociale cu privire la gen-rolul tradițional: Situația nu-mi lăsa însă loc de alegere. Acasă însemna să mă mărit cât mai curând și, implicit, alungarea din paradisul lecturii. O poveste de dragoste sfârșea în căsătorie, cu jugul casei, bărbatului și al copiilor. Din acea primă răscruce de viață, am purtat o stavilă mentală: dragostea pentru un bărbat și dragostea pentru înțelepciune nu pot fi trăite, intens, deodată (Lavinia Betea). • Dacă ne gândim în termeni de gen, am
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
D. Nu se joacă cărți, table, nu se merge la spectacole. Nu se fac vizite decât numai pentru rugăciune. E. Toată problema se pune: a. în înfrângerea oricărei pofte, în biruirea pornirilor trupești și materiale, b. în eliberarea sufletului de sub jugul materiei, c. în concentrarea lui (a sufletului) în rugăciune, deci în apropierea cât mai mult de cei morți, de sfinți, de Mântuitorul Iisus Hristos, de Dumnezeu; chemați (în rugăciune n. a.) morții și sfinții neamului, să se roage întotdeauna alături de voi
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
câțiva păduchi, mari ca bobul de orz. Primul s-a tras înapoi un pas. Să vină sanitarul la mine imediat, i-a ordonat gardianului. Sanitarul, un gardian lung, buzat și chel, salută cu chipiul în mână, plecat înainte ca și cum un jug îi stătea permanent pe grumaji. Purta un halat peticit pe la coate și cu un buzunar mare în față, cusut strâmb. Aduci douăzeci de deținuți din „secție” și cari cu ei baloții de păr în beciul atelierului de perii. Le dai
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
au ajuns în Tatra sau la Budapesta, ca să creeze panică, dezordine și să obțină părăsirea pozițiilor de rezistență. Vedeam că nemții vor fi înfrânți și domnia întunericului spiritual, a crimei, umilinței și sărăciei va începe în viața popoarelor căzute sub jugul comunist, trădate pentru interese meschine de cei în care își puseseră încrederea. Gândindu-mă la cârdășia vinovată a neamurilor apusului cu statul stalinist, care distrusese spiritualitatea ortodoxă rusă, am compus doi psalmi: Psalm I Tulburate-s apele pământului până-n adâncuri
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
conștient pe acest drum, ne-a determinat să acționăm asupra conștiințelor voastre, pentru a vă regăsi pe voi înșivă. A vă face să vă înscrieți conștient, fiecare, pe coordonatele cinstei, ale idealurilor concepției materialist dialectice, care vizează eliberarea omului de sub jugul dogmelor mistice și realizarea fericirii lui pe pământ. S-a oprit scontând efectul discursului și așteptând reacția entuziastă a vulgului. Dar reacția a fost contrară așteptărilor lui. Dacă acestea sunt metodele idealului de care vorbești, nu veți ajunge la nici o
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
acțiunile criminale, țărăniștii, care au oploșit în aripa lor stângă pe comuniști, ca și ofițerii superiori, plătesc actul propriei inconștiențe sau relei intenții. Atenționa Corneliu Codreanu conducerea de atunci că va fi vinovată de dezastru, când țara va cădea sub jug comunist. Conducerea țării n-a știut să realizeze concordanța între realitatea materială și idealul spiritual al acestui neam, ci și-a trăit viața de huzur și nepăsare față de cerințele lumii românești. Proorocirea lui Corneliu Codreanu prevăzuse prăbușirea statului român, determinată
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
prinse în undița lui Israel. După ce au fost îmblânzite prin această falsă credință și dezarmate, ele trebuie aduse la formele de credință și viață păgână pe care o aveau mai înainte și care este proprie ființei lor de animale de jug, ființe minore, supuse stărilor instinctuale, viața lor reducându-se la satisfacerea nevoilor pântecelui și bucuriilor degradante: beție, lăcomie, furt, minciună, desfrâu, sodomie, crimă și-n final anarhie morală, socială, politică, nihilism. Pentru că s-ar putea totuși ridica făclii de lumină
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Ultima ființă care apăruse în actual fusese OMUL. Deținutul când și unde apăruse? Eram așa de mic, de neînsemnat... Nu aveam nume, nu aveam personalitate. Nu eram demn de a mi se acorda decât un ordin, ca oricărui animal de jug: Ai înțeles, deținut? Nu am răspuns nimic și a continuat: Cum te cheamă? Mi-am spus numele. Repetă după mine: Jur că voi spune adevărul... etc. Mi-a venit să râd în hohote. Am schițat un zâmbet, șoptind ca pentru
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
doar se uită spre cer și zice: „Doamne, ajută-mi!”, făcându-și cruce. Își iubește și vitele și le bagă vițeii în casă dacă se întâmplă să fie fătați iarna sau pe vreme rea, pentru că împreună cu ele suferă toate greutățile jugului vieții. La 14 ani mi-a pus coasa în mână, la 17 m-a trimis la încărcat snopi de dughie în căruță și la ridicat saci de cinci duble, la batoză. Munca te învață să prețuiești nu numai produsul tău
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
îmi cunosc obligațiile didactice. Suplinitor Înainte de începerea cursurilor se făcea pregătirea ideologică și profesională a cadrelor didactice, în fond o formă de reeducare la nivel național. Protocoalele înțelepților Sionului susțineau că toate neamurile vor deveni cai de muncă, vite de jug. Nimeni nu va avea timp să gândească altceva decât lozincile pe care le vor enunța (evreii) și pe care le vor striga în instituții, pe străzi, în ziare, la locul de muncă, acasă etc... Am fost convocat la raion. Pregătirile
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
popoarele cu orizont redus, cu viziune spirituală minoră. Dar pusă în practică ea duce la dezastru. Nici unul din popoarele căzute sub comunism nu și-a închipuit că va fi egalitate în sărăcie, că se va munci ca și vitele în jug sub amenințarea biciului, că temnița va fi spectrul viitorului și Dumnezeul din inimi va fi pângărit. În aceasta stă prăbușirea concepției voastre, că ignoră spiritul. Nu noi, ci copiii dumneavoastră vă vor aduce prăbușirea. Dacă Dumnezeu știe că este batjocorit
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
arabilor a fost salutată și în unele publicații, apărute în țara noastră, de exemplu revista Urzica din 1913, în care se scria: ... În ciuda tuturor așteptărilor, s-ar putea ca arabii să imite exemplul țărilor balcanice, adică să se elibereze de jugul turcesc. Tot în secolul al XIX-lea, a apărut mișcarea națională pentru evreii europeni, care urmărea să fondeze propriul stat în Palestina istorică, creându-se în acest scop organizația sionistă, care a acționat, cu încurajare și susținere britanică și americană
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
se explicau toate datele și detaliile necesare unei astfel de cereri. c. „Domnul General Ion Antonescu vă cere una mie de evrei la muncă” La data de 27 iulie 1941, în urma unei vizite a generalului Antonescu în Cernăuțiul eliberat de sub jugul bolșevic sovietic, conducătorul statului român de atunci, dar și „comandant de căpetenie” a armatei noastre, a făcut unele constatări extrem de negative care au fost transformate rapid de către ministrul vizat direct, C. Bușilă, cel al lucrărilor publice, într-o circulară trimisă
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
pentru Domnii Ofițeri Sovietici din Comisia Aliată de Control” „Tot ce-i mai bun, dați tovarășilor sovietici!”, va fi fost deviza zilnică în România acelor timpuri! Nimic nu trebuia uitat sau subestimat atunci când mofturoșii de la răsărit, „eliberatorii” țării noastre de sub „jugul fascist” trebuiau a fi ospătați, adăpați și cazați după niște norme de lux despre care habar n-avuseseră că ar exista în lumea aceea plină de nevoi și de sărăcie pentru oamenii de rând! Culmea coincidenței, la exact patru ani
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
că un număr oarecare de cetățeni basarabeni sau nordbucovineni au reușit să scape de prigoana acelor ani și au rămas în România, chiar dacă pentru aproape o jumătate de secol n-au avut parte de „un vie en rose”, trăgând la jugul comunist împreună cu autohtonii. În anul 1949, pe data de 12 mai, MAI trimitea Comitetului Provizoriu al Județului Vaslui (organism politic Declarația de „repatriere” a cetățeanluui Grigore Jidoveanu premergător Sfatului Popular Raional) o telegramă „strict secretă”, în care erau inserate următoarele
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
8.000 de lei. Deoarece unul dintre ofițerii ruși rămăsese fără geamantan, statul român l-a „împroprietărit” cu unul cumpărat de la prăvălia lui Finchelman în valoare de 5.462 de lei, că doar rușii nu ne „eliberaseră” pe degeaba de „jugul fascisto hitlerist”! Cum frigul începuse să le piște valoroasele piei, ofițerii inferiori în grad ruși de la C.Al.C. le ordonaseră subordonaților ofițeri superiori în grad români, procurarea în regim DE URGENȚĂ al unui număr de „3 scurte și 4
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Vinogradov care se sprijineau pe articolul 3 al Convenției de Armistițiu) trimiteau subordonaților militari sau civili de la Bârlad, ordine disperate de asigurare a confortului ocupanților de la Răsărit numiți de către trădătorii comuniști români, imbecil, nedrept și interesat, „eliberatori ai României de sub jugul fascist”. În sfârșit, pe 20 martie 1945, locotenentul Dumitru Manoilescu, șeful biroului „rechiziții” din cadrul Cercului Teritorial Tutova, în tandem cu însuși comandantul acestei instituții militare, maiorul Eugeniu Voloagă, trimiteau delegatului Comisiei Române de Aplicare a Armistițiului stabilit la Bârlad, colonelul
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
modern -, banul depune stăruințe, mai târziu, și ca reprezentant la convorbirile purtate cu prilejul Congresului de la Focșani (1772), unde pleda pentru independența Țărilor Române sub un protectorat al Marilor Puteri, ca unică alternativă la nefericita lor abandonare sub apăsarea unui jug penibil, ce „deja se clatină”. Într-un memoriu adresat deopotrivă Rusiei, Austriei și Prusiei, urmașul stolnicului amintește de climatul potrivit și „marea rodnicie” a pământurilor de aici, pentru a motiva, apoi - surprinzător și, s-ar părea, întâia oară într-o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286069_a_287398]
-
folosit vreodată puterea pentru a-mi crea cea mai slabă obligație morală față de ea. Cititorul va spune: „Dar obligațiile existau implicit!“. Mă rog, așa e, însă o grațioasă trăsătură generată de însuși altruismul ei părea să anuleze orice fel de jug, și trăiam într-o lume de aur. Firește, nu-mi făcea niciodată vreun reproș. S-ar fi zis că, pur și simplu, ținea să-mi dizolve orice simț al datoriei față de ea și că nu dorea altceva decât să se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
care, aparent, sunt O.K., numai că eu, întâmplător, am putut privi dincolo de scenă. Dumnezeule, Charles, ce înțelept ai fost că nu te-ai căsătorit! Ți-ai păstrat libertatea. Ca și Wilfred Dunning. Niciodată nu ți-ai băgat capul sub jug. Iisuse Hristoase, cum urăsc femeile! Dar nici în tabăra cealaltă nu pot să trec. Și nu-i nevoie să roșești și să faci pe mironosița. Eu țineam mult la bătrânul Wilfred, dacă vrei să știi. Wilfred cum se descurca în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
să ne ducă la izolare... s-a întors și a plecat. Istrate și ceilalți l-au însoțit. A rămas un gardian cu noi și după puțin timp au venit meseriașii cu dălțile și cu ciocanele, ne-au scos lanțurile și jugurile de la mâini și ne-au dus la izolare. Acolo am făcut izolarea aceea cu mâncarea la trei zile și cu apa caldă două zile la rând, după care am ajuns la celulă. Ce făceați toată ziua în celulă? Celula nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
cuprind aprecieri după care partea dintre Prut și Nistru a Moldovei a fost "ocupată" de România prin intervenția armată și prin acțiunile trădătoare ale Sfatului Țării [...], iar ultimatumul sovietic din 1940 apare ca un act de "eliberare" a basarabenilor de sub jugul străin. Și alte momente importante ale istoriei moderne și contemporane ale Moldovei sunt prezentate și interpretate denaturat, iar unii dintre clasicii culturii românești sunt socotiți drept clasici ai "literaturii moldovenești"". Din însemnarea manuscrisă de pe document aflăm că "tovarășul secretar C.
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
se auzi în întuneric, glasul lui Sofronie.”.. Ce-i pasă.. ei, Europei de această țară slăbită prin atâtea războaie și atâtea nenorociri..?!”... „Ce-i pasă de libertatea acestui popor român, care vroiește astăzi să se ridice din căderea sa sub jugul bolșevic, pentru ca să-și ia din nou... ce Dumnezeu însuși i-a încredințat..!”. „ Da, așa este Profesore,.. ai dreptate!”, interveni Tudosă cu amărăciune în glas. ... Acest popor, această țară, nu merită oare de a atrage luare aminte a occidentului ?! ... Cum va putea
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
ce Dumnezeu însuși i-a încredințat..!”. „ Da, așa este Profesore,.. ai dreptate!”, interveni Tudosă cu amărăciune în glas. ... Acest popor, această țară, nu merită oare de a atrage luare aminte a occidentului ?! ... Cum va putea România să năzuiască la eliberarea de sub jugul bolșevic, singură, fără ajutorul occidentului..?!.. Americanii întârzie... Oari or mai veni..?!” „ Da, vor veni!..vor veni, cu siguranță!”, interveni Baltă, prompt, simțind că le slăbește speranța. În ascunzătoarea de sub Toaca, discuțiile se încingeau seară de seară, uneori mai aprinse, care
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
amândoi se pierdură în mulțime. „ - Sta-lin și poporul rus li-ber-tate ne-au a dus..!”, se scanda în piața în delir, pentru „marele conducător”. Prin minte îmi trecură la întâmplare niște versuri.. „...Și-acum ar vrea un neam călău S-arunce jug in gâtul tău: E rău destul că ne-am născut Mai vrem și-al doilea rău..?” Și, mintea îmi repetă încet și rar... „... E rău destul că ne-am născut Mai vrem și-al doilea rău..?” Am coborât pe Ștefan
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]