1,719 matches
-
implications and policy responses for the United States, CSIS Press, Washington, 2008. Gilson, Ronald, "The legal infrastructure of high technology industrial districts: Silicon Valley, Route 138, and convenants not to complete", în New York University Law Review, vol. 74, nr.3/june 1999, New York University School of Law, New York. Gilson, Ronald, Sabel, Charles, Scott, Robert, "Contract, uncertainty and innovation", în Columbia Law and Economics Working Papers, nr. 385 și Stanford Law and Economics Olin Working Paper, nr. 403, 2010, disponibil la http
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
se încredința decorarea pereților din Grande Salle, pictorul are ocazia s-o cunoască pe adolescenta Claude, fiica lui Jean Le Viste și a Genevievei de Nanterre. Astfel începe romanul licornului și al doamnei. Un joc alegoric al seducției, în care junele Nicolas nu ezită să-și strecoare avansurile fățișe, invocând virtuțile purificatoare ale cornului fabulosului animal alb asupra trupurilor de doamne și domnițe. Fapt e că stăpâna casei îi propune artistului, în locul unei vaste picturi istorice, o cu totul altă temă
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
și spaima indusă, cu realismul clișeelor previzibile, cu bravura și logica personajelor romanului polițist. Partea a doua a cărții aprofundează două modele posibile de cupluri, un love story între Poe și daneza Hanna, și eroul nostru Paco și Dora. În timp ce junele Poe, debutant în dragoste, timid și taciturn, își face gânduri și curaj, dar în cele din urmă își amână inițiativa față de matura lui iubită, Paco traversează o criză profundă de inspirație și neputință, dar și una economică. Alarmată de periculosul
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
pe Ludwig în anii liceului și la începutul studiilor sale tehnice. Celor din familie, ca și din afara ei, le apărea drept un tânăr ascultător față de cei mai mari și conciliant, dornic să nu iasă din cuvântul tatălui său, așadar un june cumsecade, dar, evident, fără o personalitate puternică și însușiri ieșite din comun. Wittgenstein însuși își amintea că a fost un copil și un adolescent lipsit de încredere în sine și, de aceea, foarte preocupat să facă o bună impresie celor
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
eventuale remușcări ori iluminat de imprevizibile revelații la sfîrșitul vieții), cît Wells-tînărul. Deși deprimat de apropierea morții (scriitorul suferă, în ultimii săi ani, de cancer hepatic), eroul își asumă destul de liniștit (în "discuția" cu el însuși) existența tumultoasă. În contra partidă, junele Wells se aruncă în viață cu un hedonism rapace, care i-ar face invidioși și pe cei mai înverșunați senzualiști ai istoriei. Se înțelege, acest Wells devine miza întregului text, iar intensitatea creionării moral-psiholo gice, exersate de Lodge, se focalizează
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
deși își iubește fetița, amintindu-și de ea mereu cu durere, o evită, nereușind să-i plătească nici măcar pensia alimentară). Se recăsătorește cu o femeie construită după profilul lui psihologic boem (o actriță cu similare impulsuri asociale), Mona (în trilogie), June (în realitate) pe numele ei. Mona/June îi înțelege dorința de evaziune din viața comună și îl încurajează să renunțe la orice angajament social, să devină un parazit de lux. Pentru Miller, aceasta este existența ideală (spune, la un moment
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
ea mereu cu durere, o evită, nereușind să-i plătească nici măcar pensia alimentară). Se recăsătorește cu o femeie construită după profilul lui psihologic boem (o actriță cu similare impulsuri asociale), Mona (în trilogie), June (în realitate) pe numele ei. Mona/June îi înțelege dorința de evaziune din viața comună și îl încurajează să renunțe la orice angajament social, să devină un parazit de lux. Pentru Miller, aceasta este existența ideală (spune, la un moment dat, în Plexus, cu un oarecare cinism
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
nu reușește să publice. Spre sfîrșitul anilor douăzeci, pleacă în Franța (la început, e împreună cu Mona, apoi rămîne singur), unde sărăcia continuă. Apar tensiunile între cei doi soți, generate, paradoxal, de un sentiment al trădării emoționale (relația homoerotică dintre Mona/June și personajul Anastasia, în Nexus, în realitate, Jean Kronski). Henry divorțează pentru a doua oară, începînd, la Paris, o relație cu Anais Nin (relație descrisă, cu amănunte grafice, în Tropicul Cancerului). Anais îl va ajuta să publice acest prim roman
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
Plexus și Nexus!) în formula unei trilogii inițiatice. Presupunerea ar fi întărită de unele argumente istorice și estetice. În primul rînd, Anaïs Nin (iubita pariziană a lui Miller, într-o perioadă cînd el mai este, măcar tehnic vorbind, căsătorit cu June, americanca bisexuală, evocată cu numele de Mona -, tandru, în Plexus, și, mai curînd întunecat, în Nexus) obține bani (de la Otto Rank!) pentru editarea celor trei volume în această ordine: Tropicul Cancerului (1934), Primăvara neagră (1936) și Tropicul Capricornului (1938). În al
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
viețuirii într-un orizont închis. Rămîne, în egală măsură, adevărat faptul că "ideea" unei trilogii ar putea fi contrazisă de două elemente structurale. Tropicul Capricornului (deși publicat ultimul) plasează acțiunea înainte de interludiul parizian al lui Miller, cînd scriitorul trăiește, alături de Mona/June, într-o sărăcie dezolantă, în New York, "pregătind", psihologic cel puțin, o "evadare" ulterioară către ceea ce el consideră a fi libertatea Europei (vestice). Totuși, să admitem, inconsec vența planurilor cronologice funcționează la Henry Miller ca trăsătură de esență a operei, nefiind
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
în interiorul peisajului postbelic european, al anilor douăzeci, asemenea unei "generații pierdute", menite să-și irosească talentul și valoarea intrinsecă într-un univers descompus identitar și social. Ulterior, noțiunea a făcut carieră și peste Ocean, funcționînd ca o "etichetă" culturală pentru junii descumpăniți de Marea Depresiune din 1929, juni forțați să supraviețuiască unui proces de alienare, în anumite privințe mai dur chiar decît războiul. Și fără a fi activ în cadrul grupului ca atare (deși a călătorit de cîteva ori la Paris, din
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
asemenea unei "generații pierdute", menite să-și irosească talentul și valoarea intrinsecă într-un univers descompus identitar și social. Ulterior, noțiunea a făcut carieră și peste Ocean, funcționînd ca o "etichetă" culturală pentru junii descumpăniți de Marea Depresiune din 1929, juni forțați să supraviețuiască unui proces de alienare, în anumite privințe mai dur chiar decît războiul. Și fără a fi activ în cadrul grupului ca atare (deși a călătorit de cîteva ori la Paris, din atmosfera căruia s-a inspirat pentru mai
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
3-a, îngrijită și prefațată de Elvira Sorohan. Iași: Junimea, 2004, 278 p. Elvira Sorohan: Prefață, p. 5-10. CANTEMIR, Dimitrie. Legende și istorioare orientale: legen-de, anecdote, istorioare cu tâlc din Istoria Imperiului Otoman / extrase și prefațate de Elvira Sorohan. Iași: Juni-mea, 2013, 250 p.: il. Elvira Sorohan: Cuvânt introductiv, p. 5-12. ARTICOLE ÎN PUBLICAȚII PERIODICE. INTERVIURI SOROHAN, Elvira. Reeditarea lui Ion Pillat. În: Iașul literar, 16, nov. 1965, nr. 11, p. 88-90. Ion Pilat. Poezii. Antologie și prefață de Aurel
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
care făcea parte, acea falangă de tineri(Mihai Drăgan, Ion Constantinescu, Dumitru Irimia, Ion Apetroaie, Ilie Dan, Petru Ursache, Luminița Chelaru) menită a rebolti ceea ce se surpase în anii proletcultului și a reface țesutul distrus al mediului academic ieșean. Acești juni aduceau indiscutabil un suflu nou, o dorință manifestă de schimbare și erau purtătorii speranței de mai bine în pofida faptului că schijele stalinismului încă mai zburau nestingherite și provocau răni, iar aerul nu devenise pe deplin respirabil. Asistenta noastră se asemăna
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
expresie nivelul dezvoltării durabile. Chiar dacă indicatorii agregați nu pot oferi o imagine completă asupra dezvoltării umane<footnote M. Lazăr, C. Lazăr, „The Quantification of the Sustainable Development at Local Level”, Wseas Transactions on Business and Economics, Vol. 5, Issue 6, June 2008, ISSN 1109-9526, http://www.wseas.org, p. 310. footnote>, asemeni unui sistem complex de indicatori, ei au însă un real caracter științific și sunt utilizați deseori în aprecierea dezvoltării umane, constituind un instrument deosebit de util pentru a măsura progresele
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
din acel areal geografic. De fapt, seria de litote aparent liniștitoare loc izolat, mânăstire, tinere fete se dovedește a fi o construcție sartriană, un huis clos în care frustrările și invidiile vîrstei se îmbină periculos cu efluvii etnice maladive. Astfel, junele hutu, aparținînd grupului aflat pe atunci la putere, le țin cumva ostatice spiritual pe cele din etnia tutsi, nelăsîndu-le vreo clipă să uite că sunt cel mult tolerate, sau, mai exact, dușmani în devenire. Brutalitatea lumii exterioare, filtrată de zidurile
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
foarte agitat: nu este dornic de a se organiza (în rândurile organizației anti-românești și pro-sovietice a UTC-ului, n.n.) și în mare parte a fost cuprins în T.F.P. (tineretul Frontului Plugarilor, n.n.)”. Deci, am lămurit și problema refuzului cvasi-general al junilor de a se „încadra” într-o organizație contrară intereselor lor. Mai departe: „... iar cealaltă parte este sub influența maturilor și a agenților reacțiunii (a se citi: „opoziției democratice”, n.n.) care agită spiritele tineretului exploatând situația economică proastă a județului nostru
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
plugușoarele să fie controlate și verificate pentru a nu se strecura colinde și plugușoare reacționare care se găsesc în număr foarte mare în județ (subl.ns.)”. Prin urmare, unde era imensa popularitate de care se bucura Tineretul Progresist în rândurile junilor vasluieni, de vreme ce, iată, Petru Bighiu recunoștea că „plugușoarele reacționare sunt în număr foarte mare în județ”?! Poate în mintea încețoșată a unora (puțini, da’ răi) de aburii unor „victorii” viitoare în „măreața operă” de comunizare și sovietizare a României! Deoarece
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
dar constatându se că această siglă nu era absolut de loc populară în rândurile tineretului vasluian dar și de pe întreg cuprinsul țării, mai marii bolșevici de la București au decis schimbarea numelui în Tineretul Progresist în speranța momirii „recalcitranților” și „refractarilor” juni români. Nu a fost nici pe departe așa, dovada zdrobitoare fiind numărul foarte mic al adepților, cel puțin la spațiul de referință al lucrării noastre. Mult așteptata și râvnita organizație de masă unică visată zi și noapte de liderii roșii
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
nr. 2, 1998, pp. 325-342. Vivian A. Schmidt, "La France entre l'Europe et le monde. Le cas des politiques économiques nationales", Revue française de science politique, vol. 49, nr. 1, 1999, pp. 51-78. Hermann Schmitt, "The European Elections of June 1989", West European Politics, vol. 13, nr. 1, 1990, pp. 116-123. Hermann Schmitt și Jacques Thomassen (ed.), Political Representation and Legitimacy in the European Union, Oxford University Press, Oxford, 1999. Herman Schmitt și Jacques Thomassen, "Représentation politique et intégration européenne
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
Varela, Guvernarea Uniunii Europene, Iași, Editura Institutul European, 2009, p. 34. 24 Ibidem. 25 Pippa Norris, "Nomination: Second Order Elections revisited", European Journal of Political Research, vol. 31, 1997, p. 110 (pp. 109-114). 26 Hermann Schmitt, "The European Elections of June 1989", West European Politics, vol. 13, nr. 1, 1990, pp. 116-123. 27 Paul Magnette, Europa politică... op. cit.., p. 53 (p. 84). 28 Mark N. Franklin, "Effects of space and time on turnout in European Parliament elections", în Wouter vad der
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
apucat să pozez ceva și acum unii își mușcă unghiile de necaz deoarece aceste poze ar fi fost niște probe grozave la dosarul de „luptător în revoluție”. Mai pe la capătul mesei, am avut timp să-l mai văd și pe junele Dan Filibiu care fusese ales ca membru al noii structuri dar și oareșce șef futelist, adică membru al unei structuri efemere botezată F.U.T.L după big fratele de la București și însemnând Frontul Unit al Tineretului Liber, că se
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
a beneficiat de o bursă de cercetare Copyro (c) CĂLIN CIOBOTARI (c) EDITURA JUNIMEA, IAȘI ROMÂNIA Călin CIOBOTARI Junimea de ieri, Junimea de azi Cuvânt înainte de Lucian Vasiliu EDITURA JUNIMEA IAȘI 2008 Junimea prelecțiunilor, prelecțiunile Junimii La numai 22 ani, junele Titu Maiorescu este trimis în Moldova, la Iași, de domnitorul Alexandru Ioan Cuza, cu misiunea de a reorganiza școlile. În februarie 1863, după câteva luni de acomodare în cetatea cronicarilor, a bisericilor, a pașoptiștilor de tip Mihail Kogălniceanu (a se
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
un celebru principiu aristotelic, solidaritatea bazată pe axioma "asemănătorului care caută asemănătorul". In-diferent de opțiunea politică, prelectorii aveau, desigur, sentimentul aflării de aceeași parte a baricadei, în lupta declarată pentru civilizare și proliferare a adevărului. În amplul său studiu asupra Juni-mii, Zigu Ornea insistă pe această "atmosferă liant": "Nu e exagerat să se spună că prelecțiunile nu au îndeplinit numai ofici-ul de a afirma în exterior Junimea și juni-misul. În egală măsură au contribuit la conturarea și impunerea unor opinii
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
o lansează pentru întâia oară Sorin Alexandrescu, într-un foarte interesant studiu publicat la începutul anilor '9030, menit a sublinia raportul delicat și nu întotdeauna avantajos între "discursul politic" și "discursul cultural". Făcând abstracție de primele prelecțiuni, cele anterioare fondării "Juni-mii", eseistul consideră aceste conferințe ca fiind gândite sub forma unui vector de imagine al Societății, menit a-i pune în valoare pe membrii ei, junimiștii. "E o modalitate de a forța recunoașterea meritelor în ciuda tinereții lor [a junimiștilor C.C.
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]