1,019 matches
-
Basarab Nicolescu, Noi, particula și lumea, 2007 Transdisciplinaritatea Manifest, 2007 Teoreme poetice, 2007 Thierry Magnin, Între știință și religie, 2007 Tiberiu Brăilean, Fundamente filosofice ale economiei, 2008 Coperta : Florentina Vrăbiuță (c) BRIGITTE CHAMAK (c) ÉDITIONS DU ROCHER, 1997 (c) EDITURA JUNIMEA, IAȘI ROMÂNIA Brigitte Chamak GRUPUL CELOR ZECE sau metamorfozele raporturilor dintre știință și politică cuprinzînd convorbiri cu Henri Atlan, Jacques Attali, Jack Baillet, JeanFrançois Boissel, Alain Laurent, Edgar Morin, René Passet, Annie Robin, Jacques Robin, Michel Rocard, Joël de Rosnay
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
cu Henri Atlan, Jacques Attali, Jack Baillet, JeanFrançois Boissel, Alain Laurent, Edgar Morin, René Passet, Annie Robin, Jacques Robin, Michel Rocard, Joël de Rosnay, Jacques Sauvan, Michel Serres Prefață de Basarab Nicolescu Traducere din limba franceză de Diana Ciobanu EDITURA JUNIMEA IAȘI 2009 În amintirea tatălui meu PREFAȚĂ Istoria relațiilor dintre știință și politică a fost, în ultimul secol, tumultuoasă, complexă, ambiguă. Ridicarea limbajului științific la rangul de limbaj ce impune normele de adevăr ori de validitate a oricărei cunoașteri demne
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
ZECE? 272 Motivațiile 274 Jacques Robin, "constructor de rețele" 277 "Pluriapartenența" 279 Influența științelor vieții 284 Întîlniri publice: deschiderea grupului 294 Dualitate 300 Relațiile știință/politică 303 Influența Grupului celor Zece 310 CONCLUZIE 320 ANEXE 335 REPERE CRONOLOGICE 337 Editura JUNIMEA, Iași ROMÂNIA, Strada Pictorului nr. 14 (Ateneul Tătărași), cod 700320, Iași, tel./fax. 0232-410427 e-mail: junimeais@yahoo.com PRINTED IN ROMANIA 1 Diplôme d'études approfondies (Diplomă de studii aprofundate). 2 Pascal Ory și Jean-François Sirinelli, Les intellectuels en France
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
Simona Modreanu Lecturi infidele (c) SIMONA MODREANU (c) EDITURA JUNIMEA, IAȘI ROMÂNIA Simona Modreanu Lecturi infidele EDITURA JUNIMEA IAȘI 2014 Celor care îmi luminează viața, de aici sau de dincolo Cuprins PORTIC 7 1. STUDII ȘI ESEURI 11 Locuri și nelocuri ale francofoniei 13 Identitate multiculturală în literatura francofonă. Cazul
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
Simona Modreanu Lecturi infidele (c) SIMONA MODREANU (c) EDITURA JUNIMEA, IAȘI ROMÂNIA Simona Modreanu Lecturi infidele EDITURA JUNIMEA IAȘI 2014 Celor care îmi luminează viața, de aici sau de dincolo Cuprins PORTIC 7 1. STUDII ȘI ESEURI 11 Locuri și nelocuri ale francofoniei 13 Identitate multiculturală în literatura francofonă. Cazul lui Atiq Rahimi 19 Limbă majoră, destin minor
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
Sportès, Morgan, Tout, tout de suite, Fayard, 2011 * Vann, David, Sukkwan Island, Gallmeister, 2010 Vă invităm să vizitați site-ul Editurii Junimea, la adresa www.editurajunimea.ro, unde puteți comanda oricare din titlurile noastre, beneficiind de reduceri. Tehnoredactor: Florentina Vrăbiuță Editura JUNIMEA, Iași ROMÂNIA, Strada Ion Creangă nr. 14 (Ateneul Tătărași), cod 700320, Iași, tel./fax. 0232-410427 e-mail: junimeais@yahoo.com www.editurajunimea.ro PRINTED IN ROMANIA 1 " CENTO FRANCHI et CENT FRANCS, dans la neige tu es marrant, avec la montagne
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
, revistă apărută la București din 1 mai 1922 până în septembrie 1927, editată de Asociația Junimii Evree. În Cuvântul înainte se precizează că revista va contribui la „a cunoaște poporul nostru, a-i admira faptele trecute”, punând accentul pe rolul tineretului (Mișu Weissman). Publicația este consacrată educației tineretului evreiesc, legendelor biblice, problemelor care preocupau societatea evreiască
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287680_a_289009]
-
fără îndoială. N. SCURTESCU Teatrul e debil în această epocă. Matei Millo pastișa în Apele de la Văcăresci vodevilurile lui V. Alecsandri. De la N. Scurtescu (1844- 1879) ne-a rămas o tragedie raciniană Rhea-Silvia, corectă, uscată, prea convențional clasică. Capitolul XII "JUNIMEA" TITU MAIORESCU Literatura română a fost scrisă, până la întemeierea "Junimii", aproape numai de boieri, la început de protipendadă, apoi de boierii de clasa a doua și de burghezii și dascălii intrați în boieria măruntă. Țărănimea nu ia parte deloc la
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
întîrzie asupra lui în chip monografic și nici nu-i rezervă în istoria literaturii locul central pe care îl merită. Acest loc central i-l va acorda lui Eminescu G. Călinescu. Și nu numai lui, dar și celorlalți scriitori ai "Junimii", lui Creangă, lui Caragiale și lui Slavici. ă...î Literatura veche și cea contemporană sunt abordate de Călinescu dinspre Eminescu și Creangă. Prin ei sunt făcute să treacă principalele fire ale evoluției noastre literare. ă...î Mircea MARTIN, G. Călinescu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
interbelică), „Drum drept” (1913-1914, în 1915 contopită cu „Ramuri”), „Cuget clar” (1928-1936) și „Cuget clar (Noul «Sămănător»)” (1936-1940). Creându-și organe de presă proprii, I. nu a contenit să-și împrăștie slova și în alte periodice. A colaborat la „Universul”, „Junimea literară”, „Gazeta Transilvaniei”, „Timpul”, „Patria”, „Excelsior”, la reviste literare precum „Lamura”, „Gândirea”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Universul literar” (pe care l-a și dirijat câteva luni în 1925). Semnătura lui apărea (mai ales între cele două războaie mondiale) în diverse publicații
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287605_a_288934]
-
care, împreună cu Ion Roșca, își propune „să afirme în literatura bucovineană noi forme de artă”. Până în 1933 lor li se adaugă George Antonovici, George Drumur, Neculai Pavel, cei cinci întemeietori ai mișcării „iconariste” fiind colaboratori, la acea dată, la revista „Junimea literară”, aflată sub directoratul lui Ion Nistor, om cu vederi și, ulterior, cu funcții liberale. Curând cei cinci vor atrage alți tineri (Iulian Vesper, Teofil Lianu, Ghedeon Coca, Liviu Rusu, Cristofor Vitencu, Mihai Cazacu, Sextil Dascăl, George Nimigean, Neculai Roșca
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287500_a_288829]
-
Vesper pleacă la București (ca director în Ministerul Muncii), iar în august se întoarce de la Roma Traian Chelariu, care reformează „Glasul Bucovinei” în dorința de a exclude amatorismul, „puerilitățile, reclamagismul autohton de prost gust”. Curând Mircea Streinul își încetează participarea la „Junimea literară” și la „Glasul Bucovinei”, moment ce semnifică și sfârșitul grupării „iconariste” inițiale, și începe să editeze revista I. Având în vedere că Traian Brăileanu, profesor de sociologie și membru de seamă în partidele de dreapta, era și directorul revistei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287500_a_288829]
-
lui Boccaccio, La Rochefoucauld, La Bruyère, Al. Dumas, iar Petru Popescu rezumă câteva piese ale lui Shakespeare. Gazeta încearcă să țină la curent cititorul bănățean cu viața literară din România, reluând din ziarele și revistele bucureștene articole și știri (polemicile Junimii cu B. P. Hasdeu, discuțiile de la ședințele Academiei Române ș.a.). Se tipăresc și versuri satirice, inspirate de aspecte sociale lugojene, anecdote populare, versuri umoristice scrise în graiul bănățean ș.a. Au mai colaborat Anastasia și Letiția Tempea, Leontin Simionescu și M. Besanu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286742_a_288071]
-
îngrijiri revoluționare ăsubl. de Kogăln.î, apăsarea spiritelor fu mai blândă. De aceea și inteligența au dat mai mult semn de viață..."1 Și înșiră cărțile și publicațiile apărute în anii 1849- 1854. În Muntenia, "cea mai mare parte din junime fiind silită a se desțăra, cu dânsa emigrase și toată viața intelectuală a Țării Romînești". Constantin Negruzzi ne spune același lucru - numai că el nu face distingere între Moldova și Muntenia, ca Kogălniceanu: "Întîmplările anului 1848 au fost fatale literaturii
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
și politice, care este o noutate față cu vechea școală critică și în care n-au avut dreptate, dovadă, iarăși, evoluția ulterioară a societății române. Costache Negruzzi, în germene, bineînțeles, și fără un plan sistematic, reprezintă cele două atitudini ale "Junimii". Costache Negruzzi are exact atitudinea dlui Maiorescu, vreau să zic că nu e nimic la dl Maiorescu care să nu fi fost simțit și spus de C. Negruzzi. Cele câteva puncte de vedere în plus la C. Negruzzi - oarecare accentuare
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
însuși el despre atitudinea disprețuitoare a dlui Maiorescu. În această vreme, Eminescu - reacționarul de mai târziu - recomandă cu entuziasm pe Victor Hugo, pe acel "adorator al poporului și al libertății": " Pe acest bard al libertății îl recomandăm cu multă seriozitate junimii ce va vrea să se încerce în drame naționale-romîne" 2. O altă idee esențială a lui Eminescu din această epocă e preocuparea - antijunimistă - de valoarea etică a operei de artă: 1 Scrieri politice și literare, p. 57 ăTeatrul românesc și
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
al țăranilor 1. Din acest punct de vedere a criticat Eminescu formele noi, care sunt rele, pentru că sărăcesc și distrug acele clase. Ca să pricepem și mai bine deosebirea dintre Eminescu și junimiști, să ne gândim la atitudinea câtorva corifei ai "Junimii". Pe când Eminescu, cum am spus, a criticat societatea românească în numele claselor de jos, dl Maiorescu a criticat societatea românească din punctul de vedere al necorespondenței dintre fond și formă și a luptat pentru ideea de "stat", în numele statului, și nu
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
i a lui Mihai Eminescu, c? reia i s? a al? turat ? i Iorga. Privind retrospectiv lucrurile, ne este greu s? stabilim ce altceva s? ar fi putut face. Cum ar fi putut altfel Br? tienii s? formeze un stat? Junimi? ții nu recuno? teau c? acele �forme f? r? con? inut� (adic? institu? iile occidentale) erau absolut necesare ini? ierii integr? rîi na? ionale, sociale ? i culturale �n concernul na? iunilor europene. Iorga �i ură pe liberali ? i le detesta politică. Cu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
unchiul lui, Iancu Iorga, care a v? zut fotografia de pe mas?. Recunosc�nd? o pe făt? , acesta a luat leg? tură cu judec? torul Vasile Tasu, pe care �l cuno? tea bine (era un binecunoscut membru al Societ?? îi ie? ene �Junimea�). Tinerei fete i s? a permis peste pu? în timp s? se �nt�lneasc? cu Iorga, iar �n ianuarie�1890 schimbau inelele de logodn?. �n cele din urm? , �n aprilie 1890, s? a celebrat la Ia? i c? s?toria dintre Nicolae Iorga
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Margareta ? i mai ț�rziu l? a inspirat �n mare m? sur? pe Mussolini. Dup? ce s? a �ntors din Italia, Iorga a frecventat cercurile intelectuale de la Bucure? ți, �n care a fost introdus de socrul s? u Vasile Tasu de la Societatea �Junimea�, dar mul? i dintre ei citiser? deja articolele lui Iorga. Devenise cunoscut. S? spunem c�teva cuvinte despre elită rom�neasc? sau despre fruntea intelectualit?? îi. �n anii aceia (? i poate c? ? i ast? zi) acestea erau sinonime, alc? tuind un
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
drept exclusiv rom�nesc. Nici unul dintre popoarele Europei r? s?ritene nu a avut ? ansa unei evolu? îi autonome (sau �organice�, cum i? ar spune Iorga) care, prin natura ei, s? fereasc? de ruptur? culturile autohtone. Dup? p? rerea junimi? tilor, sistemul acesta de �form? f? r? con? inut� a fost men? inut cu ajutorul politicianismului 57. Politicianismul era �n opinia junimi? tilor doar un instrument menit s? dovedeasc? faptul c? politicienii ? i avoca? îi angaja? i �n politic? erau indispensabili existen? ei
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
au �organice�, cum i? ar spune Iorga) care, prin natura ei, s? fereasc? de ruptur? culturile autohtone. Dup? p? rerea junimi? tilor, sistemul acesta de �form? f? r? con? inut� a fost men? inut cu ajutorul politicianismului 57. Politicianismul era �n opinia junimi? tilor doar un instrument menit s? dovedeasc? faptul c? politicienii ? i avoca? îi angaja? i �n politic? erau indispensabili existen? ei statului rom�n. Junimi? ții au �n? eles c? nu exist? cale de �ntoarcere �n zilele Regulamentului Organic, dar Titu Maiorescu ? i Constantin
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
acesta de �form? f? r? con? inut� a fost men? inut cu ajutorul politicianismului 57. Politicianismul era �n opinia junimi? tilor doar un instrument menit s? dovedeasc? faptul c? politicienii ? i avoca? îi angaja? i �n politic? erau indispensabili existen? ei statului rom�n. Junimi? ții au �n? eles c? nu exist? cale de �ntoarcere �n zilele Regulamentului Organic, dar Titu Maiorescu ? i Constantin R? dulescu? Motru nu voiau s? se produc? nici o schimbare p�n? c�nd Rom�nia nu va fi preg? țiț? psihologic pentru reformele
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
i a discern? m�ntului literar, nu mai este nevoie de reviste literare, că s? nu mai vorbim de critică literar?. � Conservatorismul lui Maiorescu avea poate �n vedere revistele literare ale lui V.�Belinski, care erau mult mai mult dec�ț reviste literare. Junimi? ții voiau că literatura s? fie separat? de politic?; s? r? m�n? art? pentru art? , de preferat f? r? nici un con? inut social. Accentu�nd asupra diferen? ei dintre civiliza? ie ? i cultur? , Rom�nia r? m�nea, dup? p
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
din interese egoiste o �pseudocultur? �60. Iorga (că ? i Eminescu) a fost puternic influen? at de critică junimist? , cum au fost ? i R? dulescu? Motru ? i Simion Mehedin? i. Dar Iorga avea unele rezerve serioase: �n primul r�nd insisten? a junimi? tilor asupra separ? rîi complete a artei ? i politicii; �n al doilea r�nd, convingerea lor c? nici un individ nu trebuie s? renun? e la identitatea lui de dragul na? iunii. �n perioada aceea, Iorga a avut c�teva contacte cu mi? carea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]