28,495 matches
-
la susținerile reprezentantului autoarei excepției de neconstituționalitate de a se analiza, în mod suplimentar, încălcarea art. 1 alin. (5) din Constituție, din perspectiva clarității și predictibilității textului de lege criticat, Curtea constată că nu poate primi această solicitare, întrucât, potrivit jurisprudenței sale, temeiurile excepției de neconstituționalitate sunt cele precizate prin încheierea de sesizare a instanței de judecată în fața căreia a fost invocată excepția, astfel că în fața Curții Constituționale nu pot fi invocate alte temeiuri ale excepției decât cele stabilite
DECIZIA nr. 827 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251559]
-
Oficial al României, Partea I, nr. 564 din 4 septembrie 2013, sau Decizia nr. 332 din 21 mai 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 541 din 2 iulie 2019). ... 20. În final, Curtea reține că, în jurisprudența sa, prin Decizia nr. 388 din 27 mai 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 530 din 16 iulie 2015, paragraful 14, și Decizia nr. 417 din 16 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
DECIZIA nr. 827 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251559]
-
critici similare, Curtea respingând, ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate. Astfel, prin Decizia nr. 733 din 21 noiembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 159 din 27 februarie 2020 (paragrafele 20-27), a reținut că, în conformitate cu jurisprudența sa constantă, instituirea pensiei de serviciu pentru magistrați nu reprezintă un privilegiu, ci este justificată în mod obiectiv, ea constituind o compensație parțială a inconvenientelor ce rezultă din rigoarea statutului special căruia trebuie să i se supună magistrații. Curtea a
DECIZIA nr. 676 din 21 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251517]
-
lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. ... 3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, invocând în acest sens jurisprudența în materie a Curții Constituționale, și anume Decizia nr. 434 din 22 iunie 2017. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: 4. Prin Încheierea din 10 mai 2018, pronunțată în Dosarul nr. 1.918/317/2017, Judecătoria Târgu Cărbunești a
DECIZIA nr. 652 din 19 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251607]
-
încalcă dreptul la un proces echitabil, întrucât încheierea de respingere de către judecătorul de cameră preliminară este definitivă, „neexistând calea de atac prevăzută de dispozițiile art. 129 din Constituție“. Totodată, susține că „prin textul de lege menționat se încalcă și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului în materie penală“. Consideră că plângerea întemeiată pe prevederile art. 340 din Codul de procedură penală nu poate fi considerată o cale de atac, întrucât controlul judiciar trebuie să privească o hotărâre judecătorească, și anume
DECIZIA nr. 652 din 19 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251607]
-
pronunțate în temeiul prevederilor art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală, Curtea Constituțională a statuat în mod constant că liberul acces la justiție nu presupune accesul la toate căile de atac și la toate instanțele judecătorești. Totodată, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul de acces la justiție implică, prin însăși natura sa, o reglementare din partea statului și poate fi supus unor limitări sau condiționări, atât timp cât nu este atinsă substanța dreptului (Hotărârea din 26 ianuarie
DECIZIA nr. 652 din 19 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251607]
-
Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești [...] privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei [...] “ . În acest sens este și jurisprudența Curții Constituționale, de exemplu, Decizia nr. 41 din 4 februarie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 324 din 21 aprilie 2020, și Decizia nr. 196 din 28 mai 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
DECIZIA nr. 652 din 19 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251607]
-
invocate nu constituie veritabile critici de neconstituționalitate, autorul excepției fiind nemulțumit, în realitate, de modul de aplicare de către procurorul de caz a dispozițiilor de lege criticate. ... 16. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, soluția de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate pronunțată de Curte prin decizia mai sus menționată, precum și considerentele care au fundamentat această soluție își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. ... 17. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146
DECIZIA nr. 652 din 19 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251607]
-
și ale art. 6 - Dreptul la un proces echitabil cuprins în Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. ... 14. Analizând excepția de neconstituționalitate a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2017, în ansamblul ei, Curtea reține că, potrivit jurisprudenței sale referitoare la regimul constituțional al ordonanței de urgență a Guvernului (a se vedea, cu titlu exemplificativ, Decizia nr. 137 din 13 martie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 295 din 17 aprilie 2019, paragrafele 83-87
DECIZIA nr. 737 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251597]
-
Guvernului, sub controlul Parlamentului, să facă față unei situații extraordinare. Actul se justifică prin necesitatea și urgența reglementării acestei situații care, datorită circumstanțelor sale, impune adoptarea de soluții imediate în vederea evitării unei grave atingeri aduse interesului public. ... 17. Potrivit jurisprudenței Curții Constituționale referitoare la art. 115 alin. (4) din Constituție (spre exemplu, Decizia nr. 255 din 11 mai 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 511 din 16 iunie 2005), Guvernul poate adopta ordonanțe de urgență în
DECIZIA nr. 737 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251597]
-
fost formulată. În esență, arată că norma de lege criticată este neconstituțională, deoarece permite ministrului afacerilor interne să stabilească niște condiții prin care să se acorde grade profesionale, ceea ce adaugă la lege și este contrar dispozițiilor constituționale, precum și jurisprudenței Curții Constituționale. ... 4. Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, susținând, în esență, că legea reglementează condițiile de obținere a gradelor profesionale, iar nu ordinul ministrului afacerilor interne, și că dispozițiile de lege criticate
DECIZIA nr. 715 din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251579]
-
stabilite în legea organică - Legea nr. 360/2002 privind statutul polițistului. ... 17. În cauză, susținerea principală a autorului excepției de neconstituționalitate este aceea că, așa cum rezultă din art. 73 alin. (3) lit. j), p) și t) din Constituție și din jurisprudența Curții Constituționale referitoare la statutul special al polițistului, un element esențial al acordării gradelor profesionale pentru polițiști, și anume numărul de posturi, ar fi trebuit reglementat prin lege organică, iar nu prin ordin al ministrului de interne. Cu privire la
DECIZIA nr. 715 din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251579]
-
al polițistului, un element esențial al acordării gradelor profesionale pentru polițiști, și anume numărul de posturi, ar fi trebuit reglementat prin lege organică, iar nu prin ordin al ministrului de interne. Cu privire la aceste susțineri, Curtea reține că, în jurisprudența sa referitoare la statutul polițistului, a statuat că polițistul este funcționar public civil, cu statut special, potrivit art. 1 alin. (1) din Legea nr. 360/2002, și că, în conformitate cu art. 2 alin. (1) din aceeași lege, polițistul este învestit
DECIZIA nr. 715 din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251579]
-
prevede că numărul de posturi este stabilit prin ordin al ministrului de resort. Numărul de posturi nu constituie un „element esențial“ în ceea ce privește modificarea raportului juridic de serviciu al polițistului, în sensul celor reținute de Curtea Constituțională în jurisprudența sa anterior menționată. Aceste aspecte pot fi reglementate prin ordin al ministrului, cu respectarea art. 77 și 78 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
DECIZIA nr. 715 din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251579]
-
părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. ... 3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, având în vedere că în materia criticată există jurisprudență a Curții Constituționale și nu au intervenit elemente noi, care să conducă la schimbarea acesteia. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Sentința nr. 252/F din 26 iunie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 515/107/2013, Tribunalul
DECIZIA nr. 878 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251612]
-
neîntemeiată, în contextul în care chestiunea deschiderii procedurii falimentului este raportată de judecătorul-sindic la situația concretă a debitoarei aflate în reorganizare, prin prisma textelor de lege care reglementează obligațiile acesteia în acest moment al procedurii, sens în care menționează jurisprudența Curții Constituționale în materie. ... 7. Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției
DECIZIA nr. 878 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251612]
-
din Constituție, fără ca prin acestea să fie adusă atingere principiilor egalității între cetățeni și egalității în drepturi prevăzute de art. 4 alin. (2) și de art. 16 alin. (1) din Constituție. ... 15. Cu privire la principiul egalității, Curtea, în jurisprudența sa, a reținut că art. 16 din Constituție vizează egalitatea în drepturi între cetățeni în ceea ce privește recunoașterea în favoarea acestora a unor drepturi și libertăți fundamentale, nu și identitatea de tratament juridic asupra aplicării unor măsuri, indiferent de
DECIZIA nr. 878 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251612]
-
Balkandali împotriva Regatului Unit, paragraful 72, Gaygusuz împotriva Austriei, paragraful 42, Larkos împotriva Ciprului, paragraful 29, respectiv Bocancea și alții împotriva Moldovei, paragraful 24. ... 16. Cu privire la art. 45 din Constituție, pretins a fi încălcat prin normele criticate, în jurisprudența sa, Curtea a reținut că principiul libertății economice nu este un drept absolut, ci este condiționat de respectarea limitelor stabilite de lege, limite ce urmăresc asigurarea unei anumite discipline economice ori protejarea unor interese generale, precum și asigurarea respectării drepturilor
DECIZIA nr. 878 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251612]
-
hotărârea adunării creditorilor, ci reprezintă rezultatul verificării măsurii în care această hotărâre se circumscrie condițiilor prevăzute de lege. Aceste considerente sunt valabile mutatis mutandis și în prezenta cauză. ... 20. Prin urmare, având în vedere considerentele expuse mai sus, precum și jurisprudența Curții Constituționale în materie, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 107 alin. (1) și (2) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, în raport cu dispozițiile constituționale invocate în susținerea acesteia, urmează a fi respinsă ca neîntemeiată. ... 21. Pentru considerentele
DECIZIA nr. 878 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251612]
-
de publicare a acestora pe pagina de internet a Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților reprezintă o chestiune de fapt, lăsată la aprecierea instanței de judecată, pe baza probatoriului administrat, stabilirea acesteia intrând în competența exclusivă a instanțelor judecătorești. În sensul jurisprudenței Curții Constituționale (cu titlu exemplificativ, Decizia nr. 19 din 21 ianuarie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 171 din 18 martie 2003), este atribuția instanțelor de judecată să interpreteze și să determine dispozițiile legale aplicabile în
DECIZIA nr. 820 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251611]
-
nr. 165/2013, nerespectarea termenelor prevăzute de Legea nr. 165/2013 constituie contravenție, dacă nu sunt comise în astfel de condiții încât, potrivit legii penale, să fie considerate infracțiuni. ... 16. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să conducă la reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, cele reținute în jurisprudența citată își mențin valabilitatea și în cauza de față. ... 17. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3
DECIZIA nr. 820 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251611]
-
Legea nr. 165/2013 constituie contravenție, dacă nu sunt comise în astfel de condiții încât, potrivit legii penale, să fie considerate infracțiuni. ... 16. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să conducă la reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, cele reținute în jurisprudența citată își mențin valabilitatea și în cauza de față. ... 17. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit.
DECIZIA nr. 820 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251611]
-
pensie, la baza și cuantumul pensiilor în raport cu situația concretă a fiecărui titular, iar faptul că pentru gestionarea echitabilă a resurselor financiare bugetare pe anul respectiv sunt prevăzute anumite măsuri reprezintă un aspect care intră în atribuțiile Guvernului. În jurisprudența sa, Curtea Constituțională a statuat că legiuitorul are acest drept de a aprecia și de a stabili condițiile respective. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: 4. Prin Încheierea din 21 ianuarie 2020, pronunțată în Dosarul nr.
DECIZIA nr. 808 din 7 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251610]
-
nu sunt, sub niciun aspect, încălcate (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 8 din 14 ianuarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 416 din 20 aprilie 2021). ... 16. În același timp, în acord cu jurisprudența sa, Curtea reține că interdicția reglementării în domenii care fac obiectul legilor organice este prevăzută de art. 115 alin. (1) din Constituție pentru ordonanțele emise de Guvern în baza unei legi speciale de abilitare adoptate de Parlament. Această interdicție nu
DECIZIA nr. 808 din 7 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251610]
-
situația care impune adoptarea acestor măsuri constituie o stare de fapt obiectivă, independentă de voința Guvernului, care poate fi încadrată în conceptul constituțional de „situații extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată“, astfel cum acesta a fost definit în jurisprudența Curții. ... 19. De asemenea, Curtea a statuat că legiuitorul trebuie să dispună, la punerea în aplicare a politicilor sale, mai ales a celor sociale și economice, de o marjă de apreciere, pentru a se pronunța atât asupra existenței unei probleme
DECIZIA nr. 808 din 7 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251610]