66,303 matches
-
un minunat povestitor. Dintre cei simpli, cu umor, voce blândă care te fură în spunerea poveștii. Cele câteva istorii "personale" (rețineți ghilimelele) se află, cum sugeram, undeva la jumătatea biografiei (și-ar fi găsit oricând o rațiune aruncate undeva prin jurnal) și a ficțiunii (unele povestiri par mici piese de mozaic scăpate din frescele romanelor). Caracterul povestirilor - le voi numi așa, fără grija de a fi exact taxinomic - alternează și, în același timp, contribuie la menținerea "suspiciunii". Un extraordinar text Despre
Povestiri pentru bărbați by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12176_a_13501]
-
pentru a se pune pe sine în valoare), își acceptă destinul și n-are nostalgii pentru infinitul lucrurilor pierdute și posibilităților ratate. Ceea ce face cu adevărat fascinantă cartea lui Zoltán Rostás este prezența, în paralel cu evocările Elisabetei Goga, a jurnalului ei din timpul primului război mondial, două imagini în oglindă - una "la cald", cealaltă filtrată prin experiența cîtorva decenii și meandrele imprevizibile ale memoriei omenești - ale acelorași evenimente: începutul războiului, retragerea, ocupația germană a Bucureștiului, văzute "la firul ierbii", în
Fața și reversul memoriei by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/12209_a_13534]
-
părăsesc sala de concert la intrarea lui Mackensen în loja regală, în răspăr cu Istoria faptelor de arme, a eroilor și jocurilor strategice pe tabla de joc a bătăliei națiunilor. Istorii recuperabile, cum e avertizat colocutorul Elisabetei Goga, și din jurnalele și memoriile altor doamne (Sabina Cantacuzino, de exemplu, dar și Zoe Cămărășescu), notarea periodică a întîmplărilor zilnice fiind o practică (de disciplină și autoevaluare) curentă în lumea bună ante- și interbelică. Scris în franceză (e limba de cultură, româna folosește
Fața și reversul memoriei by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/12209_a_13534]
-
ante- și interbelică. Scris în franceză (e limba de cultură, româna folosește doar comunicării triviale) de o tînără cosmopolită și perfect emancipată la cei 24 de ani ai săi (siguranța și voluntarismul ei pun sub semnul întrebării multe teorii feministe), jurnalul Elisabetei Odobescu din 1916-1918, chiar fără a avea permanent sub ochi imaginea bătrînei la fel de puternice la 94 de ani, e esența subtilă și concentrată a Bucureștiului neclintit sub bombardament de zeppeline și a acelei Românii care-a făcut Unirea, România
Fața și reversul memoriei by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/12209_a_13534]
-
Dicționarul onomastic, prinde viață o lume nu absurdă, nu S.F., ci mică, dar a noastră. Fiecare articol e, în fond, o mini-proză, ba chiar o eboșă de poezie a unui autor la care, se vede, "instrumentele" se amestecă. E un jurnal la vedere, ținut în numele "cititorului implicit", care așa l-ar scrie dacă l-ar scrie, cu onoare și oroare, și cu oarece simț al datoriei, fiindcă "mă cunoșteau vecinii toți..." Este, drapată într-o pedanterie ironizată fin, la rîndu-i, răzbunarea
O lume guresă, cochetă... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12205_a_13530]
-
lagăr: De aici nu se iese decât pe coș. Dacă primul roman era povestea celor care încercau să supraviețuiască lagărului Buna, Armistițiul redă experiența supraviețuitorului, a fericitului pe care providența sau abilitatea l-a scăpat de selecții. Armistițiul e un jurnal de călătorie (precedat de unul de convalescență) desfășurat treptat sub ochii cititorului. Primo Levi e, mai mult decât orice, un povestitor. Inventariază, cu pasiune de colecționar, figuri, întâmplări... Foști camarazi sau torționari, victime, vagi contururi ale unor ființe umane. Henek
Despre lagăre și supraviețuitori by Georgiana Sârbu () [Corola-journal/Journalistic/12221_a_13546]
-
existe, chiar dacă într-o formă mai îndulcită. Aceeași perpetuă luptă cu frigul, cu păduchii și mai ales cu foamea. E o foame de natură psihologică. Rația nouă de mâncare, rezonabilă, nu ajunge niciodată unui fost deținut la Auschwitz sau Birkenau. Jurnalul de călătorie a lui Levi va rămâne în memoria literaturii nu neapărat pentru calitățile literare (notabile uneori!), cât pentru amănuntul viu decupat din experiența la care a fost martor. Fără un Moise care să-i ghideze printr-o deșertică Europă
Despre lagăre și supraviețuitori by Georgiana Sârbu () [Corola-journal/Journalistic/12221_a_13546]
-
film de Sergiu Nicolaescu - astfel că eforturile lui Robert Turcescu și ale lui Iuliu Wincler de a creea o atmosferă destins-colocvială, nu prea s-au văzut din cauza fumurilor penelist-peremistice. Păcat! l După cum se amușină în ultimele zile1), și rezultă din jurnalele tv, se pare că Adrian Năstase și Marko Bela, pun de-o coaliție guvernamentală PSD-UDMR, ceea ce l-a făcut pe Haralampy să reflecteze: -Fain, mă! Înseamnă că, dacă ne ajută bunul Dumnezeu, UDMR-ul și coaliția, vom elibera Ardealul de sub
" Români de români" și la TVR1 - cu felicitări by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12224_a_13549]
-
rătăcire fără speranță pe drumuri sălbatice, infinit mai lungă decât a grecilor conduși de Xenofon, acum aproape 2500 de ani, ar fi putut exclama, cu o indescriptibilă bucurie, ca și ei, "Thalassa, thalassa", marea izbăvitoare. Așa se explică și titlul jurnalului dintre 1985-1990, ținut de Radu Ciobanu, cunoscut prin romanele sale, precum Călărețul de fum (1984), Casa fericiților (1986), Arhipelagul (1988), Roata lumii (1988) ș.a. Țărm târziu se constituie ca încă o dureroasă mărturie despre "epoca de aur", a foamei și
Terapia Jurnalului by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/12235_a_13560]
-
lumii (1988) ș.a. Țărm târziu se constituie ca încă o dureroasă mărturie despre "epoca de aur", a foamei și a frigului, despre toate interdicțiile impuse scriitorului de o cenzură care amintea stalinismul anilor '50. Observațiile diaristului, știute și din alte jurnale, vin parcă să stimuleze memoria prea scurtă a multora, uituci de câte ne-a fost dat să pătimim în acele vremii de restriște. Magazinele erau aproape goale, înțepeneai ore întregi la coadă pentru carne și lapte, pentru rația de 5
Terapia Jurnalului by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/12235_a_13560]
-
numai el, ajunge să se bărbierească la lumânare. "în scurtele intervale, când curge, apa e un fel de mocirlă gălbuie". Trenurile erau înghețate și fără lumină, în localuri trebuia să stai îmbrăcat cu paltonul. Uneori, }ărmul târziu se întâlnește cu Jurnalul lui Mircea Zaciu: "Vorbă care circulă în București: ŤCine n-a murit de frig în iarna trecută va regreta în iarna astať." " Mizeria și umilința răbdării ne încovoaie" - notează diaristul; exasperat, el simte cum alunecăm "în haosul unui dezastru din cauza
Terapia Jurnalului by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/12235_a_13560]
-
Costin, mai târziu, Ovidiu. Gestul său nu era singular. Alții s-au retras în filologia clasică, în lingvistică, în literatura veche a cronicarilor și a textelor sacre, în genere, în istorie literară. Tot un fel de autoterapie o reprezintă și jurnalul, o decomprimare a pesimismului și a stării depresive: "Troenit de scârbă, de lehamite și - ceea ce e mai grav - de deznădejde, n-am mai văzut iar nici un rost al acestor însemnări. Dar azi, depresiunea fiind mai crâncenă ca de obicei, deschid
Terapia Jurnalului by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/12235_a_13560]
-
apariția unor memorii ale unui fost ilegalist care nu pomenea nimic de marele revoluționar". Cărțile se amânau din plan în plan, se tergiversau cu anii, chiar fiind culese, până la topirea zațului, ca în cazul Dicționarului Scriitorilor Români. Într-o măsură, jurnalul de care vorbim este și unul de creație în linia lui Rebreanu. Autorul își notează frământările, când începe documentarea la romanul întemeierea: "Deocamdată bâjbâi căutând capătul unui fir". }ine un fel de "jurnal de bord", informându-ne când a terminat
Terapia Jurnalului by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/12235_a_13560]
-
cazul Dicționarului Scriitorilor Români. Într-o măsură, jurnalul de care vorbim este și unul de creație în linia lui Rebreanu. Autorul își notează frământările, când începe documentarea la romanul întemeierea: "Deocamdată bâjbâi căutând capătul unui fir". }ine un fel de "jurnal de bord", informându-ne când a terminat o carte, Casa fericiților, despre câte pagini a scris pe zi, despre momentele sterile, însă și despre altele spornice, norocoase. Dar lumea strâmbă și mizeria materială și morală în care e silit să
Terapia Jurnalului by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/12235_a_13560]
-
începe iar să se îndepărteze. Oare când se vor apropia de el cu adevărat noii și mult încercații oșteni mai puțin însoțiți de noroc decât aceia conduși de grecul Xenofon cu celebra lui operă Anabasis? Erată: în articolul nostru Un jurnal politic (nr. 45), col. 3, se va citi Broșteanu în loc de Brătianu și "tras de patru cai" în loc de "tras pe...".
Terapia Jurnalului by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/12235_a_13560]
-
Cronicarț Cultura, care a devenit o revistă valoroasă, dar de tipul National Geographic șși de unde pînă unde National Geographic?ț al culturii scrise, este conectarea la teme incitante, cu priza la prima atingere. De aici, marele titlu, cu caractere de jurnal de scandal, de aici citatul care are obiceiul de a fi bine ales (o fi existînd și un expert în citate, cine știe), cu caracter percutant etc. Fluctuațiile pe care le au alte reviste, cu schimbarea ponderii, de la număr la
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12226_a_13551]
-
un fel de epilog al întâmplărilor narate acolo. Chiar dacă și în această a doua carte a sa Primo Levi povestește, în esență, tot întâmplări trăite (zguduitoare prin caracterul lor de mărturie umană, de document, ca mai toată literatura concentraționară, de la Jurnalul Annei Frank la Specia umană a lui Robert Antelme, să spunem) ele sunt mai atent filtrate de astă dată prin prisma experienței unui scriitor pe deplin conștient de faptul că scrie literatură. Așadar, avem de-a face cu o operă
Meseria de a trăi by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/12222_a_13547]
-
alții, Cristian Bădiliță nu poate lăsa pe nimeni indiferent. În ultimii ani, Cristian Bădiliță a scris mai multe cărți de patrologie (Călugărul și moartea, Manual de anticristologie), filozofie (Platonopolis sau Împăcarea cu filozofia), eseistică (Sacru și melancolie, Văzutele și nevăzutele), jurnal (Tentația mizantropiei. Stromate), poezie (Regele cu o harpă în mîini), interviu (Captivi în lumea liberă. Convorbiri cu Theodor Cazaban, Pe viu despre Părinții Bisericii). A îngrijit mai multe ediții și antologii din scrierile clasicilor greci sau ale Părinților Bisericii (Miturile
Jocurile erudiției by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12253_a_13578]
-
Ion Simuț S-au umplut librăriile, bibliotecile particulare, revistele și cronicile literare de jurnale și memorii. Timp de un deceniu după 1989, era nevoie de o astfel de deversare a subiectivităților cenzurate. Ar fi fost imposibil să fie stăvilite. Literatura non-fictivă a creat o alternativă la ficțiune, o alternativă în care ne-am complăcut
Defaimarea jurnalului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12234_a_13559]
-
cenzurate. Ar fi fost imposibil să fie stăvilite. Literatura non-fictivă a creat o alternativă la ficțiune, o alternativă în care ne-am complăcut prea multă vreme fără un suficient spirit critic. Tot ce a venit pe făgașul acestei oferte de jurnale și memorii a fost considerat invariabil bun, dacă nu chiar excepțional. Nu era potrivit (nu era momentul!) ca spiritul critic să se exerseze în selecție. Ba, mai mult, fără să-și dea seama, era pus în fața unui blocaj al judecății
Defaimarea jurnalului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12234_a_13559]
-
a fost considerat invariabil bun, dacă nu chiar excepțional. Nu era potrivit (nu era momentul!) ca spiritul critic să se exerseze în selecție. Ba, mai mult, fără să-și dea seama, era pus în fața unui blocaj al judecății: memoriile și jurnalele nu sunt compatibile cu un criteriu estetic, deci pot fi primite pe bandă într-o devălmășie a receptării euforice. Nu prea repede, cam prin 2000, s-a ajuns la sațietate (tot ce-i prea mult strică!), la autoiluzionare în legătură cu valoarea
Defaimarea jurnalului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12234_a_13559]
-
politică, istorică, literară) a obosit sub povara dezvăluirilor de culise, a micilor și înveninatelor adevăruri personale, a demitizărilor, a aglomerărilor de mărunțișuri și a (uneori) iluzoriilor răsturnări de perspectivă. Fenomenul risca să devină nociv prin absolutizare, prin succesul înșelător (câte jurnale sau memorii editate în anii´90 ar mai fi primite astăzi la fel?) și prin complacerea în regimul minor al celei mai slabe estetici (până la non-literar). Jurnalele și memoriile nu fac, totuși, o literatură durabilă, nici exportabilă (ceea ce e un
Defaimarea jurnalului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12234_a_13559]
-
de perspectivă. Fenomenul risca să devină nociv prin absolutizare, prin succesul înșelător (câte jurnale sau memorii editate în anii´90 ar mai fi primite astăzi la fel?) și prin complacerea în regimul minor al celei mai slabe estetici (până la non-literar). Jurnalele și memoriile nu fac, totuși, o literatură durabilă, nici exportabilă (ceea ce e un semnal major al lipsei de orizont), dar creează o alternativă temporară a discursului literar, până când ficțiunea se regenerează, iar scriitorul și publicul redobândesc încrederea într-o literatură
Defaimarea jurnalului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12234_a_13559]
-
orizont), dar creează o alternativă temporară a discursului literar, până când ficțiunea se regenerează, iar scriitorul și publicul redobândesc încrederea într-o literatură ce-și depășește prejudecata documentului și a imediatei realități, capabilă să evolueze spre un imaginar constructiv și speculativ. Jurnalele și memoriile părăsesc acum prim-planul, pe care îl ocupaseră conjunctural abuziv, și se îndreaptă spre al doilea și al treilea raft, locul ce li se cuvine. Nu dispar din raza noastră de atenție, dar își estompează prezența. Pentru a
Defaimarea jurnalului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12234_a_13559]
-
care mai persistă în unele aprecieri defazate), face bine apelul la acele opinii care relativizează importanța non-ficțiunii. Tocmai de aceea aduc în atenție o antologie mai veche de mărturisiri ale lui G. Călinescu, realizată de Eugen Simion sub titlul Fals jurnal. În 1999, când a apărut, nu avea cum să fie luată în seamă, pentru că ne aflam încă în zona de grație a confesiunilor pe care le detestă, din principiu, G. Călinescu. E un paradox neglijabil constatarea că din însemnările lui
Defaimarea jurnalului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12234_a_13559]