1,485 matches
-
cu patru ani înainte, în 1900, Georg Simmel publica volumul Philosophie des Geldes, iar în 1889 își finaliza teza de doctorat asupra filozofiei lui Immanuel Kant. Nu întâmplător, la o primă lectură, textul eseului despre modă ilustrează foarte bine influența kantiană asupra operei lui Georg Simmel, prin apelul la conceptul de "formă". În lumina acestor considerente, desprindem înțelesul afirmației că moda reprezintă "o formă socială cu o finalitate demnă de admirat" (G. Simmel, 1911/1998, 50), prin intermediul căreia omul poate experimenta
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
din structura societății franceze a anilor 1963-1968, furnizând noi concepte explicative pentru delimitarea stratificării sociale: "capital cultural", "gust", "habitus". Teza sociologului francez Pierre Bourdieu despre gusturile culturale se aseamănă, într-un fel, cu cea a lui Georg Simmel prin originea kantiană a conceptelor pe care le vehiculează. Dar, spre deosebire de Georg Simmel care utiliza conceptul filozofic de "formă" pentru a defini moda, Pierre Bourdieu transpune în interogații sociologice și antropologice conceptul de "gust". Modul în care consumăm (ne manifestăm gusturile, deci preferăm
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
credinței. În forma mistică a cunoașterii, realismul scoate omul din lumea vizibilă, transgresând indistincțiile dintre exterior și interior și situând ființa în orizontul arhetipurilor. În plan uman, potrivit concepției lui Petre Țuțea, Realul nu se identifică cu obiectul cunoașterii fenomenalismul kantian, ficționalismul -, iar sub raport mistic, Realul echivalează cu Adevărul Unic. Iată de ce gânditorul român formulează o concluzie pertinentă: nu se poate niciodată gândi real fără termenii fundamentali: creație ex nihilo, ordine, ierarhie, vocație, revelație și finalitate ultimă. De aceea, un
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
termeni în proces: ceva care transcende față de ceva care este depășit. În chestiunea universului, ființa umană este și transcendentă, întrucât ființa umană face parte din univers, și depășită, întrucât ea este subiect de cunoaștere. Conștiința modernă este antinomică, potrivit gândirii kantiene; chiar dacă opozițiile sunt nefericite, simțul filosofului pentru caracterul antinomic al rațiunii este de o precizie și de o tărie clasică. Rațiunea fragmenteză universul; ea desface și despică totul, vindecarea existenței fiind realizată de gândirea ascetică, cea purtătoare de Dumnezeu. Deci
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
diferite culturi și filosofii de guvernare. O sarcină centrală a diplomației, în viziunea lor, este să găsească un teren comun între state care sunt radical diferite și au adesea suspiciuni reciproce. După cum susținea Wight (1991: 41-2) împotriva liberalilor de inspirație kantiană, ei nu se lasă convinși de aceia care cred că membrii societății de state trebuie să aibă ideologii politice identice. Totuși, autori precum Wight au argumentat și că societățile cu un atașament puternic față de constituționalism și cu o istorie a
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
orizontal între ideologii, ce taie de-a curmezișul granițele statelor și divizează societatea umană în două tabere cei care cred în comunitatea imanentă a omenirii și aceia care îi stau în cale; dreptcredincioșii și ereticii, eliberatorii și oprimații". Conform interpretării kantiene a societății internaționale, convențiile diplomatice trebuie să fie lăsate deoparte, de dragul unificării umanității. "Buna credință cu ereticii" nu avea valoare intrinsecă, nu avea nimic mai mult decât "utilitate tactică" pentru că "între aleși și damnați, între eliberatori și oprimați, nu se
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
preocupat de înfăptuirea unei vieți drepte. Există totuși o diferență importantă între teoria critică și gândirea greacă, legată de condițiile în care este posibilă cunoașterea vieții politice și sociale. Două aspecte merită amintite în această privință: în primul rând, ideea kantiană că reflecția asupra limitelor a ceea ce putem cunoaște este o parte fundamentală a teoretizării și, în al doilea rând, o idee hegeliană și marxistă conform căreia cunoașterea este întotdeauna și în mod ireductibil condiționată de contextul material și istoric; în
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
fost elaborată de Habermas (1984: 99), etica discursivă pleacă de la nevoia subiecților comunicanți de a-și exprima credințele și acțiunile în termeni ce sunt inteligibili pentru ceilalți și pe care aceștia îi pot accepta sau contesta. Ea este fidelă principiului kantian că deciziile sau normele politice trebuie să fie generalizabile și consistente cu cerințele normative ale supravegherii de către public, dacă doresc să obțină legitimitate. În momentul în care un principiu internațional, o normă socială sau o instituție își pierde legitimitatea sau
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
politicii. El vrea să știe când a început gândirea politică să imagineze, poate de manieră contraintuitivă, că războiul servește ca principiu pentru analiza relațiilor de putere în cadrul ordinii politice. Această înțelegere conflictuală a societății este în opoziție atât cu liberalismul kantian, cât și cu realismul hobbesian. Ea pare să anticipeze accentul pe luptă pus de Nietzsche. Puterea politică, instituită și legitimată în statul suveran, nu pune capăt războiului; mai degrabă, "în cea mai mică din cochiliile sale, pacea duce un război
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
noțiunile de subiectivitate și responsabilitate în lumina unei etici a celuilalt, sau a alterității. "Etica redefinește subiectivitatea ca ... responsabilitate heteronomă" (Levinas, citat în Campbell 1994: 463, 1998a: 176). Astfel ia naștere o noțiune a eticii ce se abate de la principiul kantian al generalizării și simetriei ce poate fi găsit în teoria critică. În loc să înceapă de la Sine pentru ca apoi să generalizeze imperativul universal la o comunitate de egali, Levinas începe cu Celălalt. Celălalt are anumite cerințe pentru Sine, astfel existând o relație
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
alterității, și nu lupta pentru a pune în umbră, a șterge sau a eradica alteritatea" (Campbell 1994; 477, 1998a: 191). Însă, așa cum a arătat Michael Shapiro (1998b: 698-9), acest etos ar putea să nu fie atât de diferit de etica kantiană a ospitalității ce încurajează toleranța universală a diferenței ca mijloc de reducere a violenței globale. Consecința luării în serios a criticii pe care postmodernismul o aduce totalității și suveranității este că noțiuni politice centrale precum cele de comunitate, identitate, etică
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
care renunță la seducție pentru a spune adevărul acolo unde formularea lui are nevoie de figură. Scriitorul lucrează cu figuri dar nu pregetă să recunoască statutul de figură a poveștilor pe care le inventează. Dacă arta modernă efectuează, În spirit kantian, sublimul, prin orice mijloace atîta vreme cît nu-i Încalcă limitele (Înspre politică, de pildă), la sfârșitul modernității artistul se denunță el Însuși ca mic zeu al propriei creații. La drept vorbind, spune scriitorul cititorului, eu nu creez, ci semnific
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
cumva o mutație accidentală, fiind de fapt un epifenomen. Problema teoriei evoluționiste este că riscă să îngroape cultura în explicații ce nu sunt pe placul unor ființe ce mizează pe rațiunea absolută. * Psihologia pare să confirme tot mai mult apriorismul kantian, arătând că existența oricărei percepții depinde atât de o componentă înnăscută cât și de fenomene. Iată cum filosofia a reușit să deschidă teren de cercetare științei! Rețin două mari modele de formare a unei societăți: prin uniformizare, membrii ei fiind
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
desființa, așa cum anunța M. Foucault. Viața devine o problemă căreia omul nu-i mai poate Înțelege rostul și, În consecință, ea nu mai are nici un preț pentru el, după cum nici omul nu mai are nici o valoare. În acest sens, Îndemnul kantian de a vedea În om „un scop și niciodată un mijloc” este complet răsturnat, omul devenind pentru ceilalți un mijloc de realizare a intereselor. Problema omului, extrem de complexă, aduce În discuție două aspecte tematice principale. O temă generală, universală, prezentă
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
că rolul cel mai important revine supraeului moral, acel „primum movens imobile” al persoanei umane, cel care mă Îndeamnă „a face” sau cel care mă oprește „să nu fac”. Aceasta este lecția morală a daimonionului socratic și a datoriei morale kantiene. Din cele prezentate mai sus rezultă că actul uman (actus humanusă este tot ceea ce face omul din punct de vedere voluntar sau involuntar, conștient sau inconștient, intenționat sau neintenționat. Din punct de vedere moral, orice persoană este responsabilă de actele
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
educației civice, democratice, al toleranței, pe fondul respectării normativității sociale; - să întărim valorile familiale, în special cele legate de triada tată-mamă-copil, fiecare având un statut bine definit în și pentru educație; - să revenim la acea autoritate părintească fondată pe spiritul kantian: „autoritatea părintească este o necesitate constantă în cadrul căreia trebuie arătat copilului că se exercită asupra lui o constrângere care-l conduce la folosirea propriei libertăți”. Bibliografie Băban, A. (coord.), 2003, Consiliere educațională. Ghid metodologic pentru orele de dirigenție și consiliere
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
nu numai o viziune generală asupra comparatisticii românești, dar și metode variate și complexe de analiză comparată, marcate de predilecția pentru literatura și filosofia germană. Prima parte, Clasicii în perspective comparatiste, se oprește îndeosebi asupra lui Eminescu, studiat în raport cu filosofia kantiană și cu literatura germană; adevărate „mostre” care surprind prin densitate și varietate sunt capitolele Eminescu și Richard Wagner în spiritul doctrinei lui Schopenhauer și Dosarul „Florii albastre”. Sunt evidențiate și problemele de traducere a poeziei lui Eminescu sau receptarea lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290621_a_291950]
-
se vedea rolul metaforei în știință: de la "găurile negre" la teoria "super-corzilor" etc.), iar pe de altă parte, modelarea a numeroase fenomene din cîmpul științei cu ajutorul modelului lingvistic (infra structuralismul și semiotica). Limbajul ca fundament al cunoașterii (Anfangsgrund în filosofia kantiană) a însoțit dintotdeauna creșterea cunoașterii, marile schimbări de paradigmă în istoria științei fiind dublate și de mutații de limbaj: programul leibnizian al unei științe unificate și al unei limbi universale logico-semiotice, limbajul semiotico-filosofic peircian, revoluția metodologică și lingvistică reprezentată de
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
ceea ce se găsește dincolo de ceea ce se spune) nu este o capacitate strict lingvistică, ci este mai degrabă o aplicare a unor foarte generale common-sense strategies (J. Morgan, 1978). Într-o perspectivă totalizatoare ŕ la Grice (1975), care a aplicat categoriile kantiene ale calității, cantității și relației atît comportamentului verbal cît și celui nonverbal, vom discuta un posibil principiu general de interpretare a glumei, bazat pe distincția direct derivat (aplicabilă atît actelor verbale, cît și celor neverbale). Gluma este un act ludic
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
enunțare prin introducerea unor adverbe modalizatoare (din fericire, din păcate), transformări emfatice. MODEL Sistem formal (ce simplifică, unilateralizează, stilizează) sistemul real pentru a-l face inteligibil. Pentru Alain Badiou (Le concept de modèle 1968), această procedură de mediere, analogă schematismului kantian servește la transformarea unor fenomene eteroclite într-un ansamblu supus unor legi. MODELUL DICȚIONARULUI ȘI MODELUL ENCICLO-PEDIEI Modelul dicționarului presupune că în limbă există unități de bază care le definesc pe toate celelalte, în timp ce modelul enciclopediei (U. Eco) presupune că
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
doar pentru că una se cantonează în idealitatea destinată să unifice, iar alta în metateoria care conține soluția demarcațiilor în complexitate, ci pentru că amândouă au pornit din conștiința lucrurilor destinate să schimbe ceva ce strică starea de confort a teoreticienilor. Viziunea kantiană asupra lumii este prima încercare de a schimba dependența ierarhică în ordonarea umană a lucrurilor, dar ridicând perspectiva la înălțimea formelor pure a ideilor care doar ele însele construiesc unitatea lumii (Kant, 1998). Văzute de la înălțimea instanței creatoare, care este
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
Constantin Rădulescu-Motru, atunci când a încercat surprinderea unor trăsături spirituale distinctive ale poporului român. În lucrările Românismul. Catehismul unor noi spiritualități și, mai ales Etnicul românesc. Naționalismul, autorul - după ce expune rezumativ marile doctrine filosofice referitoare la timp (cu insistență asupra doctrinei kantiene) - configurează o viziune proprie despre destin. Legând indisolubil ideea de noroc de cea de timp, Rădulescu-Motru constată că timpul a reprezentat obiectul de meditație al filosofiei din toate epocile, pe când destinul ca atare a rămas neglijat. Autorul ajunge la concluzia
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
rațiunii, chiar și "rațiunii pure" (care ar putea fi sensul acestui termen dacă nu: rațiunea purificată de orice căutare a satisfacțiilor impure: dorințele sexuale și materiale chiar și sub forma lor naturală; ceea ce reiese în cele din urmă din soluția kantiană a problemei etice). În ceea ce privește aspectul imanent al moralei, acesta este constituit de conflictul imanent din punct de vedere psihic dintre supraconștiința etică și tentațiile subonștiente. Datorită faptului că noțiunea de extraconștient psihic era ignorată în epoca lui, Kant se vede
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
naturii: civilizația împotriva barbariei... altfel există doar bestia umană, cea mai rea dintre toate". Există un pericol al copilăriei, iar educația înseamnă ridicarea ființei umane la rangul de om, prin rațiune, cum sugerează Comte-Sponville, care urmează în această privință tradiția kantiană (Kant, 1981, 441). În numele acestei tradiții, al acestei nobile concepții antropologice, s-a dezvoltat un curent de "apărare a școlii" de presupusele barbarii care o amenință, curent de gândire care biciuiește cu mult talent derivele laxiste care ar fi dus
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
relațiilor publice, Flaviu Călin Rus, 104 pag. • Memoria autobiografică, Ticu Constantin, 388 pag. • Pedagogie postmodernă, Emil Stan, 162 pag. • Pedagogie constructivistă, Horst Siebert, 228 pag. • Pedagogia comunicării, Laurențiu Șoitu, 280 pag. • Politica și presa, Gheorghe Schwartz, 304 pag. • Proiectele filosofiei kantiene, Viorel Cernica, 186 pag. • Relații publice și publicitate, Flaviu Călin Rus, 236 pag. • Româna de bază vol. 1(manual de învățare a limbii române pt. studenții străini), Mircea Fotea și Ana Dorobăț, 264 pag. • Româna de bază vol. 2, Mircea
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]