1,018 matches
-
zboare. Ne-am luptat cinci zile și cinci nopți și am reușit să salvăm jumătate din recoltă. Când tata a declarat victoria, era de-acum acoperit de insecte și de carapacele lor sparte. Până și din buzunare i-am scos lăcuste. Împăratul Hsien Feng m-a ascultat cu fascinație. Mi-a spus că și-l putea închipui pe tatăl meu și că și-ar fi dorit să-l fi cunoscut. A doua zi mi s-a ordonat să mă mut cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
dezastrul economic din China. În public, fac tot posibilul să păstrez iluzia puterii soțului meu. Însă pe mine însămi nu mă pot păcăli. Pe sub rochia mea aurie sunt Orhideea, fata din Wuhu. Știu că recoltele sunt lispite de apărare când lăcustele dau năvală. Atunci când audiențele se desfășoară fără incidente, împăratul Hsien Feng îmi spune că eu l-am ajutat să-și redobândeacă puterile magice. Tot ceea ce fac, însă, este să-i ascult pe oameni ca Su Shun și prințul Kung. Dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
voi trezi eu însămi în locul ei. Pentru moment, încerc să iau ce pot. Mă gândesc la ziua de mâine ca la un mister căruia îi dau voie să se dezvăluie singur. Cuvântul „viitor“ mă face să mă gândesc la războiul lăcustelor pe care l-a purtat tatăl meu în Wuhu, atunci când câmpurile de primăvară au dispărut peste noapte. Nuharoo reușește să afișeze zâmbete superbe în public, însă bârfele eunucilor și ale doamnelor ei de onoare dezvăluie că este nefericită. Se adâncește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
este oferit privirii străinului ca regenerat, purificat de martiriul multisecular al unui popor destinat să sufere în tăcere: "Vai, spune țăranul român însuflețit de Brătianu, veniți să ne vizitați în vremurile cele mai vitrege. Iarna a fost grea, am avut lăcustele, i-am avut pe turci, pe ruși și toate urgiile." Problema străinătății în raport cu românul, așa cum o formulează Brătianu "Care dintre cele două invazii v-ar fi făcut să suferiți mai mult?" determină reizbucnirea dramei eroismului popular: "Rușii i-au făcut
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
nou val de antisemitism zdruncină România: evreii sînt acuzați că ar fi un obstacol în fața dezvoltării unei clase de mijloc. Un apel lansat de un grup de studenți din Iași în 1899 arată: "Ei s-au abătut în grabă ca lăcustele pe cîmpia fertilă a țării noastre". În 1899, se asistă la un val de emigrație care privește o comunitate de 296.000 de evrei. Această emigrație face loc unor fenomene curioase, aproape în fiecare oraș din regiunea locuită de evrei
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
de uluitoare eclipse de soare și de lună, de revărsarea Tibrului și a Padului, de mari cutremure în Calabria și în Sicilia, stihiile arătând cu degetul schimbări ale naturii ce-ascultă de Dumnezeu. A mai fost și o invazie de lăcuste, iar la Stilo, în iulie 1599, s-a putut vedea o mare cometă și-n văzduh o scară ce purta, în vârful ei, un chiparos". X Firea calabrezilor se caracteriza prin faptul că toți căutau să scape de orice răspundere
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
Cine știe unde or fi acum. XIX Golful se deschise în toată splendoarea lui: un semicerc amplu și plin ochi de ferestre aducând a tot atâtea guri înfometate și neliniștite. Nava își încetinise înaintarea și marinarii erau în fierbere, se agitau precum lăcustele, fără răgaz. În sfârșit, Marsilia! spuse căpitanul întorcând capul către Tommaso. E un oraș mare. E mai mare decât Napoli? Asta nu știu, știu doar că portul e de zece ori mai mare. Ar merita vizitat în tihnă, dar dacă
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
incapabili a le percepe esența sacră și de a le metamorfoza în poezie: "carele cerului/ scârțâie/ sub povara cuvintelor/ cu mâinile legate/ cuvintelor/ trăgând la galere/ cuvintelor/ nerostite încă de oameni/ purtate pe brațe/ de necunoscutele puteri/ ale îngerilor" (Invazia lăcustelor). Nici agonia regnurilor din lumea naturală (Taina prefacerii în amintire), nici "golul dintre mine și tine", inutil umplut cu figuri duplicate ale femeii unice, iubite de altfel cu ardoare (În golul dintre tine și mine), în fine, nici măcar întâlnirea bizară
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
o mulțime de aspecte agreabile / adună cu fărașul acest imens morman de poeme cu elitre uscate / citește calendarul bunicii apoi studiază pe îndelete probleme ecologice/ arma ta de apărare să rămână doar asprimea glaspapirului tradițional” (Sfaturi pentru cel invadat de lăcuste). Registrul poetic se schimbă din nou odată cu „antiliricele” din volumul Piața Tien An Men II (1991), inspirat de episodul Piața Universității. Acum, ca și în cărțile ulterioare - Manevrele de toamnă (1996), Insomniile bătrânului (2000), Vizita maestrului de vânătoare (2002) -, S.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289952_a_291281]
-
din Câmpulung Moldovenesc și Breaza, apoi se mută la Liceul „Gh. Lazăr” din București, unde va și absolvi. Frecventează Facultatea de Filologie a Universității din București, luându-și licența în 1972 (e coleg de grupă cu Gheorghe Iova și Ioan Lăcustă), și între 1977 și 1980, Academia Trupelor de Uscat „N. Bălcescu” din Sibiu. Din 1972 începe o carieră de jurnalist militar la Televiziunea și Radiodifuziunea Română: reporter, redactor, redactor-șef. După 1989 va fi șef al Grupului Audiovizual al Armatei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289017_a_290346]
-
aduce anul care tocmai începe, dacă vor fi ploi suficiente (formulat în manieră mitică: va vrea zeul fertilității să iasă și să fecundeze solul, turmele și cirezile?), dacă va fi pace, bună guvernare și recoltă ferită de cataclisme naturale precum lăcustele, cutremurele, inundații (formulat în manieră mitică: va garanta divinitatea ordinea creației, supraviețuirea cosmosului și înfrângerea puterilor haosului?) Oricât își concentra israelitul atenția asupra lui Yhwh, Domnul absolut al cosmosului și al fertilității, totuși continua să persiste nesiguranța cu privire la aceste aspecte
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
LĂCUSTĂ, Ioan (13.IX.1948, Vârfurile, j. Arad - 14.XI.2008, București), prozator și eseist. Este fiul Antoninei (n. Movileanu) și al lui Dumitru Lăcustă, învățători. Urmează cursurile liceale la Rădăuți și Galați. A absolvit Facultatea de Limba și Literatura Română
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287735_a_289064]
-
LĂCUSTĂ, Ioan (13.IX.1948, Vârfurile, j. Arad - 14.XI.2008, București), prozator și eseist. Este fiul Antoninei (n. Movileanu) și al lui Dumitru Lăcustă, învățători. Urmează cursurile liceale la Rădăuți și Galați. A absolvit Facultatea de Limba și Literatura Română a Universității din București (1972), lucrând apoi ca profesor, ziarist și redactor la revista „Magazin istoric”. Membru al cenaclului de proză Junimea, figurează în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287735_a_289064]
-
Mitra din creștinismul arimin se bucura de acest privilegiu sfînt împreună cu cei șapte dio care împărățeau cerurile și Pămîntul împreună cu Tatăl Ceresc. Iahwe nu împărțea cu nimeni puterea sa puturoasă. La 9,1-10 vedenistul rătăcit prin ceruri vorbește despre niște lăcuste trimise pe capul oamenilor care însă au forme și fețe de oameni iar împăratul ce le conducea era îngerul Adîncului, Abadon(aba: tată, părinte + don: a stăpîni, a ajuta, a străluci) pe evreiește și Apolion pe grecește, adică Zabelo, cum
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
sunt interesați de trecut o anumită perspectivă asupra unor pagini de istorie românească. Perioada 1940-1943 face obiectul unor importante controverse între istoricii români, mărul discordiei fiind reprezentat de deciziile luate de diriguitorii țării, din acei ani. Retragerea fără rezistenta LAVINIU LĂCUSTĂ INTRODUCERE CAPITOLUL I - ELIBERAREA BASARABIEI ȘI A NORDULUI BUCOVINEI CAPITOLUL II - TRECEREA NISTRULUI, O PROBLEMĂ CONTROVERSATĂ CAPITOLUL III - SITUAȚIA EVREILOR ȘI A POPULAȚIEI DE ETNIE RROMĂ ÎN TRANSNISTRIA CAPITOLUL IV - ROMÂNII LA STALINGRAD CONCLUZII - 3 INTRODUCERE Lucrarea de față iși
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
sub acea avalanșă de epitete grupate în sfînta treime a unui arsenal artistic considerat ca desuet. Scrie Delavrancea în Sultănica: "zăpada cade puzderie, măruntă și deasă"; "cu căutătura-n jos, cu un nod în gît, cu gura friptă de sete"; "lăcuste erau, secetă era, vitele boleau"; "chipul ei, zbîrcit, uscat și luminat de candelă"; "ponoase, cîrtiri, zavistii"; "tînără, curățică, harnică"; "cu mijlocul încolăcit în bete, c-un maldăr de ciucuri pe șoldul drept, cu pălăria pe ceafă"; "ochi negri, blînzi și
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
în toate împrejurările, mărturisire sinceră și curajul jertfei de sine pentru aproapele. Rugăciunea ne păzește de tendințele contrare Bisericii și ne îndeamnă s-o apărăm în orice împrejurare. Vorbele frumoase sub care se ascunde otrava pornirilor lor sunt ca și lăcustele ce ies din adânc, așa cum le-a văzut Sf. Apostol și Evanghelist Ioan în Apocalipsă. Rugăciunea ne face să înțelegem și să trăim Sfintele Taine, care cu greu sunt înțelese de mintea omenească. Cei care se roagă trăiesc chemările adânci
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
Brașov, 1888; Bei, Vodă, Domn, Brașov, f.a.; Junii, Brașov, 1889; Unul scapă, altul piere, Brașov, [1891]; Strada Carmen Sylva, Brașov, 1891; Notarul și banditul, Brașov, 1894; Cu voia dumisale, Brașov, f.a.; Curca, Brașov, f.a.; Noaptea de St. George, Brașov, 1897; Lăcustele, Brașov, 1897; Casierul, Brașov, 1897; Plevna, Brașov, 1902; Vițelul de aur, Brașov, 1903; Vistavoiul Marcu, Brașov, 1903; Nici minte, nici noroc, Brașov, 1903; Pur și simplu, Brașov, 1903; Bicicleta la mahala, Brașov, 1903; Săricica, Brașov, 1903; Împletește-despletește, Brașov, 1903; Slavă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285249_a_286578]
-
Stendhal, Schitul din Parma, I-II, București, 1922-1923; W. A. Hoffmann, O mireasă la loterie, București, 1926; Ch. Dickens, David Copperfield, I-III, București, 1928; W. Somerset Maugham, Din Oceanul Pacific, București, 1930; J.-H. Fabre, Minunile instinctului la gângănii. Păianjenul. Lăcusta verde, București, 1931; Louis Bromfield, Vin ploile, I-II, București, 1941 (în colaborare cu Lucia Demetrius), Un erou modern, București, 1946, Dragoste și destin, București, 1993; H. Taine, Despre Balzac și despre Stendhal, București, f.a., Pictura Renașterii în Italia, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286728_a_288057]
-
italienește, era om citit. Pe de altă parte se prilejește însuși la evenimentele cronicii sale, care se termină cu moartea lui Ștefăniță Lupul (1661). El are talent literar, stilistică savantă de factură clasică, putința de a descrie. Pagina despre năvala lăcustelor e dantescă: " Un stol ținea un ceas bun, și dacă trecea acest stol, la al doilea ceas sosea altul; și așa, stol după stol țineau, cât țineau din prânz până îndeseară. Unde cădeau la mas, ca albinele zăceau; nice cădea
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
La lumina de tăciune: Și șed toți pe lângă vatră Pe câte un sghiab de piatră. Arghir până să îmbuce O ploscă de vin aduce Dintr-ale sale merinde, Care foarte bine prinde. Uriașul, dacă-l gustă, Cu stomac ca de lăcustă, Iar fi plăcut ca să tragă Pe gîtu-și o bute-ntreagă. Grădina cea plină de fragranță a Ilenei în care adoarme Arghir este evocată floare cu floare, după metoda pictorilor primitivi. Tema aceasta a grădinii, venită din Orient, a culminat în
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
duși, Să scăpăm măcar o clipă De-a pământului cătuși. Legănați încet de valuri Să dăm grijile uitării, Să dăm sufletele noastre Dragostei și depărtării. Interesnte sunt încercările de epigrame și elegii după Goethe, cu toate că metrul antic îngreuiază emisiunea: Vine lăcusta și clopot și coasă prin sate răsună. Timpuri trecute recheamă în minte-mi această-ntîmplare. Peste-a mea patrie hoarde barbare iar văd cum se-nșiră: Gotul în frunte, lui hunu-i urmează, avarul, bulgariul; După aceștia mulțime vin încă, mănâncă ce
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
recheamă în minte-mi această-ntîmplare. Peste-a mea patrie hoarde barbare iar văd cum se-nșiră: Gotul în frunte, lui hunu-i urmează, avarul, bulgariul; După aceștia mulțime vin încă, mănâncă ce află, Cresc, se-nmulțesc; dar timpu-i omoară ca iarna lăcusta. Dintre tragedii, Rienzi se desfășură prea încet și fără nerv. Lăpu-șneanu-vodă aduce complicații împotriva spiritului cronicilor și face abuz de shakespearianism. Anna debitează insanități ca o Ofelie: Racul are două clește Și au prins în ele-un pește; Peștele a
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Sătulă e cireada toată. A-ngenuncheat lângă fântână, Boi mari, în freamătul de iarbă, clipesc din ochii fumurii, Izbind cu cozile în muște. Tălăncile domol se-ngînă, Cât graurii, scântei de soare, s-au fugărit pe bălării. Fântâna cumpăna destinde ca o lăcustă. Ziua moare... Un taur se ridică negru, în seara galbenă mugind, Și-și roade coarnele de crucea ce tremură scârțâitoare, Cu un Hristos, ce-n zugrăveală stă slab, uscat și suferind. G. TOPÎRCEANU Autor de "parodii originale" care dovedesc un
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
lână. E pestetot o beție de vegetal, de fructe, de animalitate rece. Vegetalele au ceva cărnos animalic (flori cu "sîni de lapte", struguri enormi hrăniți din stârvuri de om), animalele se confundă cu vegetalele, fiind preferate acelea inerte, mimetice: șopârle, lăcuste, melci. Bacantele sunt verzi și sar ca lăcustele: Nouă preotese verzi Sar prin codri și livezi. Zamolxe însuși caută contactul rece cu șopîrlele: Altădată nopțile-mi erau un leagăn de odihnă, iar ziua lucrurile dimprejur se prefăceau în mine într-
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]