3,756 matches
-
În direcția noastră, Îmbrăcat În cowboy, cu pantaloni de piele, cămașă cu pătrățele și pălărie autentică de cowboy. Arată așa de incredibil de megasexi, cum simt că mă ia cu leșin. — Vine-ncoa’ ! șuieră Connor. Repede ! Curăță coaja aia de lămîie ! Bună ziua, domnule, spune cu voce tare. Doriți un pahar de Pimm’s ? — Îți mulțumesc foarte mult, Connor, spune Jack cu un zîmbet, apoi se uită la mine. Bună, Emma. Îți place petrecerea ? — Bună, spun, pe un glas cam cu șase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
sîntem de părere... că poate n-am fost... că poate n-am observat Întotdeauna... Amuțește și Începe să se frece cu putere la nas. — Cappuccino, spune chelnerul, punîndu-mi o ceașcă În față. Ca-fea filtru, cappuccino... prăjiturele cu cafea... prăjiturele cu lămîie... cu ciocolată... — Mulțumim ! Îl Întrerupe mama. Vă mulțumim foarte mult. Cred că de aici ne descurcăm. Chelnerul dispare iar și mama mă privește lung. Emma, ce vrem noi să-ți spunem este că... sîntem foarte mîndri de tine. O, Doamne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
le numea friandise. Când se Întorcea acasă de la universitate, obișnuia să se oprească la o băcănie și să cumpere o pungă de acadele pentru copii. Se delecta cu bomboane gelatinoase din fructe, În special cu semilunile galbene cu gust de lămâie. Ceea ce a determinat ca acapararea trufelor de către Rosamund să aibă un efect atât de atrăgător pentru Ravelstein era faptul că soția mea apărea ca o tânără drăguță, bine crescută, manierată, inteligentă. Îl incita pe Ravelstein ideea că se Îndrăgostise de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
iahturile Își remorcau bărcile de cauciuc. Avioanele decolau și aterizau pe aeroport. Dar plaja era frumoasă, netedă, largă, mărginită de copaci și tufișuri Înflorite și survolată de nori de musculițe gălbui. În spatele casei era un pom cu ramurile Încărcate de lămâi. Și Îndărătul lui, un deal povârnit. Ne luam cafeaua de dimineață la capătul străzii principale. În bistrouri și patiserii se vorbea un soi de franceză. Ședeam pe terasă admirând priveliștile. Dar ce mare lucru era de văzut? Sau de făcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
peste pupăză! Iese repede din apa băii încercând să nu privească deprimanta vopsea gălbuie, de ulei, a pereților asudați. În curând va fi roz! Toată baia va fi roz! Lăsând peste tot mici băltoace de apă cu parfum răcoritor de lămâie, aleargă în pielea goală în dormitor, scotocește în geantă și scoate celularul. Butonează repede numărul, dar nu-i răspunse nimeni. Nu s-au întors încă de la biserică, pesemne. Și fără să vrea prin fața ochilor îi trece imaginea bunicii, când bunica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
văzu pe Gina lângă chioșcul de ziare. Mai întoarse capul odată spre platanul unde fusese taxiul, ridică apoi din umeri și se răsuci spre el. - Tot cu nenorocita asta umbli? După câte ți-a făcut?! Gina o studia. Privire seacă, lămâie încă nestoarsă. Printre buze, șerpește, mai mult spre muscoiul care se oprise pe franzela femeii: - Intru puțin la Meli Melo, până vă rezolvați. Au băgat noutăți proaspete, după cum presimt. O zbughi printre mașinile ce începuseră să se urnească. Reuși să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
o boacănă și te-ai dus și, în cele din urmă, ca să-i rămână și de taxi, am comandat cinci porții de porc cu alune, o supă Su Qi pentru Sara, patru paste de primăvară, două mere glazurate și trei lămâi în caramel. Bineînțeles că, după ce am comunicat informațiile operatoarei, Cornel m-a luat deoparte și m-a întrebat cât costă. Eram pregătit și i-am arătat foaia cu calcule, demonstrându-i că am făcut cea mai bună alegere, fiindcă îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
pic, am luat autobuzul și am lăsat mașina la firmă; i-am dat lui nea Zoaie merele glazurate și s-a bucurat, a zis că nu-i nici o problemă, și șeful își lasă mașina peste week-end, i-am dat și lămâile, să le ducă lui nepotu-său, a fost și mai bucuros. Înainte să plec de la chermeză, m-a sunat Dana pe mobil și m-a întrebat, contrariată, ce muzică e aia acolo, de ce nu vin acasă. - Am semnat contractul cu sud-africanii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
mine. —Eu, de când a venit un tăntălău cu o sticlă de crème de menthe 1 la un cocktail și ne-a pregătit nuș’ ce chestie cu mentă care aducea a pastă de dinți cu frișcă, mă limitez la whisky cu lămâie, zisei, luându-mi paharul. Am sorbit un pic, de încercare. —Dumnezeule, da’ e chiar delicios. Convinsă pe loc, am tras o dușcă zdravănă cu paiul. Ia spune-mi țe ai mai făcut, zise Sally. —Eh, totul e OK, răspunsei eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
au descoperit picturi și gravuri neolitice, datând din mileniile VI-III. Numele divinității supreme a vechilor peruani, Tată al tuturor viețuitoarelor. Sau cebiche, fel de mâncare tipic peruan, preparat din pește crud sau fructe de mare crude, în suc de lămâie, ceapă, usturoi și sare (n. tr.). Produs în anul 1972. Denumire a Parlamentului în mai multe țări latino-americane. Eliberatorul, supranumele lui Simón Bolívar (1783-1830), general și om de Stat venezuelean, conducătorul războaielor de independență de sub dominația spaniolă din mai multe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
puțin deocamdată, acum nu simt nicidecum nevoia să o iau de la capăt. Pătrunse în sufragerie și observă imediat laptopul, iar amintirile ieșiră din cutele memoriei, făcându-i gura pungă. Dinții i se strepeziră instantaneu, ca și cum ar fi ronțăit kilograme de lămâi. Un iepure fricos, cu urechile pleoștite, scos din jobenul uriaș, aruncat către cupola circului, în rostogolire amețitoare, un magician - de unde naiba a mai apărut și ăsta, cu prostiile lui și cu insistența aceea agasantă? -, care dorea să-i transmită ceva
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
cum din moment ce pelicula nu exista pe atunci sau nu-i căzuse lui sub ochi o altă ecranizare, însă anii trecuseră, intrase în maturitate și avusese un șoc atunci când văzuse filmul, aproape că leșinase, se îngălbenise la față, arăta ca o lămâie îmbrăcată în sacou, cămașă și blugi decolorați, iar Lucia îl luase de mână și îl dusese pe hol, casiera de la cinematograf îi privise intrigată, era un film de succes, cum să pleci așa de repede, nu e păcat de bani
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
debara, cu chiu cu vai am mai găsit o pungă, zilele astea trebuie să ajung ne-a-pă-rat la magazin, zahăr brun, acesta este cel mai indicat ( Detectivul oftează insesizabil, oprește-te, zăbăucule, ești nevorbit?), am tăiat o jumătate de felie de lămâie, nu mai mult, se acrește prea tare dacă pui una întreagă, iar când m-am apropiat de fereastră - vroiam să văd doar dacă plouă în continuare, nu vă gândiți la altceva (ba mă gândesc, moșulică pervers și curios, poate că
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
vorbă. Gheorghe l-a felicitat și l-a întrebat dacă vrea să bea cu el un pahar cu vin. - Acum mă duc să-l aduc din beci. Am un butoi neînceput cu vin alb, limpede ca lacrima și galben ca lămâia, spuse zâmbind. Ca să nu îl refuze, George încuviință din cap. Gheorghe a scos o carafă cu vin și a pus în pahare. - Mult succes și la facultate! - Mulțumesc nea Gheorghe, sper să am noroc să reușesc, că de pregătit, sunt
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
-te acasă și odihnește-te, îi zise primarul. Frusina mai stătu o oră și plecă. Când se apropie de casă văzu tractorul la poartă, semn că Petre nu plecase pe câmp în ziua respectivă. Îl găsi în casă galben ca lămâia; nu-i trecuse răul pe care îl avusese toată noaptea. I se făcu milă de el și pregăti un ceai pe care il aduse și i-l puse pe un scăunel, lângă patul pe care stătea, fără să scoată un
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
așteptat o oră până la următorul interviu de pe agenda zilei. Am intrat Într‑o cafenea lângă Televiziune să ne mai Încălzim și să ne tragem puțin sufletele. Veniserăm pe jos prin zăpadă de la Victoriei până În Aviatorilor. Am cerut un ceai de lămâie cu zahăr și Teo Haiduc și‑a luat un espresso și o apă minerală. Discuția cu el mă ducea cu gândul la caietul cu coperți albastre. Ca printr‑o minune, Îl luasem cu mine la București și Îl dechisesem, din
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
așteptat o oră până la următorul interviu de pe agenda zilei. Am intrat într-o cafenea lângă Televiziune să ne mai încălzim și să ne tragem puțin sufletele. Veniserăm pe jos prin zăpadă de la Victoriei până în Aviatorilor. Am cerut un ceai de lămâie cu zahăr și Teo Haiduc și-a luat un espresso și o apă minerală. Discuția cu el mă ducea cu gândul la caietul cu coperți albastre. Ca printr-o minune, îl luasem cu mine la București și îl dechisesem, din
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
fost frumos. A fost altfel. “Clasa”... Am plecat flămânzi de la restaurant, dar am avut fineturi... Trufe, pate de gașcă, caviar, un medalion de vită cu ornamentație colorată... Un amestec de salate de toate felurile și culorile, cu puțină zeama de lămâie. Cred că au folosit o linguriță să ni-l pună pe platou. O felie de tort de ciocolată - o minune! - a trebuit să dau partea mea lui Țușca, nu-i ajunsese nici pe-o măsea... Nu-i nimic, tot stă
Taraba cu vise by Sava Nick () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91662_a_92378]
-
de lungă, chiar și pe stradă, doar sfîrcurile sînt nițel acoperite, cît vor mai fi, vezi șolduri goale, buricele fetelor te privesc din mijlocul unor abdomene chinuite de foame, femeile sînt mereu flămînde, femeia-șnur, un iaurt, o chiflă, apă cu lămîie, nu mai ai de ce să apuci, Berg, niște schelete, revistele sînt pline de femei despuiate, și ce dacă? Nu Îi mai impresionează nici pe puști prea tare, tot mai mulți, Berg, tot mai mulți trec În tabăra homo; inimile nu
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
trebuia lăsată carnea de porc sau carnea de pui, și mai ales cum trebuiau pregătite fleicile și pulpele pentru grătar, bătute puțin sau împănate cu usturoi sau marinate întîi în diverse sosuri sofisticate pe bază de ulei, oțet, zeamă de lămîie și diverse mirodenii. Victor își impunea superioritatea practică în tot. Dacă trebuia ales seara un restaurant, el avea cele mai interesante intuiții, iar cînd trebuia ales la restaurant vinul el avea flerul cel mai bun pentru a identifica raportul ideal
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
le toci, le prăjești în untdelemn, pui și puțină ceapă tocată mărunțel, pe urmă le așezi în tingire cu apă, sare, piper, ce-i trebuie, pătrunjel, scorțișoară și unt de nucă (cum se mânca odată), și înăcrești cu zeamă de lămâie. Și lași să fiarbă. - Și pe urmă, adaugă Stănică cu apetit, presari pe deasupra tot scorțișoară pisată! - Așa mâncam noi, bătrînii! încheie simplu Agripina,ronțăind alune americane. Stănică își continua ancheta prin rafturi. Se uita acum la ceștile de cafea, multe
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
am spus eu că are săse întîmple ceva extraordinar în curînd? He, hei, Stănică e totdeauna bine informat. Știți c-am făcut pe detectivul. L-am găsit pe Titi. - Unde e? - E acasă, îl tratează soacră-mea cu zeamă de lămâie. Stănică povesti scurta odisee a lui Titi. Nu fusese decât o banală escapadă. Titi se întîlnise cu Sohațchi, care îl bătuse pe umeri amical și-i făcuse teoria obiectivității. Între ei, zise el, nu putea fi nici un conflict. Ce fusese
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
nostalgic: - Ora asta chiulesc, sunt la mare ca de obicei iar doamna dirigintă îi caută! Era noapte fără lună la Costinești, întunericul ascundea numeroase penumbre bântuitoare din conturul plajei. Pe masa festivă, compusă din pahare policrome având marginile zaharisite cu lămâi, lichioruri, coniacuri și votca albă scria complicat de simplu ,,20 de ani,, și cu mare greutate a îndrăznit să le răvășească. În toți acești ani a spus cu mândrie ,,Am terminat la Mircea!,, însă nu putea să-și amintească profesorii
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
pe ban, să se ajungă și ei. Negustorul grăbise pașii. Abia se descurcau în gloata pestriță. La întretăieri se deschiseseră bragagerii cu perdele tărcate și tejghele de zinc. Femei și bărbați se înghesuiau în fata tarabelor, să bea limonada cu lămâie, sau să ia un rahat cu apă rece. Fetișcanele îmbrăcate în rochii de stambă sau poplin mâncau semințe, hohotind șăgalnic la soldații ce se țineau pe urmele lor. Către gară, se ridicaseră prăvălii noi de cărămidă. Acestea luaseră locul vechilor
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
câteodată popa, apoi liniștea învăluia din nou curțile până la Bobotează, cîftd venea sfinția-sa cu miruitul. Trecea părintele cu dascălul, după obicei. Tot pe atunci băteau finii la ușile nașilor cu plocoanele. Muierile țineau prosoapele lucrate în arnici, portocalele și lămâile învelite în foițe, iar bărbații, ploștile și gâștele gătite. Ce de petreceri! Prin februarie se ardeau gunoaiele și se reparau gardurile. Cerul se subția. Primăvara venea neștiută. Sub garduri încolțeau mărăcinii. Râpile galbene se umpleau de câini. Erau o ceată
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]