2,387 matches
-
Alunecăm spre nord, spre sud, spre est Un stol de păsări pe un cer albastru Cu fiecare vorbă, gând sau gest Rămânem umbre într-un trup sihastru. SE RĂSPÂNDEȘTE NOAPTEA PESTE CASE Se răspândește noaptea peste case Din garduri câinii latră asurziți Iubirile nu vor ca să ne lase Chiar dacă voi nu le mărturisiți. Din trandafiri corăbii lungi respiră Gonind ca vântu-ntins, fremătător Ca sunetele frunzelor pe liră Săpând în vadul clipei iertător. Rămân pe stânci vitraliile sparte Tăcerile, blănd coapsele-și
VISUL LICORNULUI (1) de ION VANGHELE în ediţia nr. 393 din 28 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360673_a_362002]
-
caracterul și comportamentul animalelor din vremuri ancestrale, însă, sigur se cunoaște că unii dintre noi se comportă asemeni câinelui. Acest animal care a devenit stăpânul omului, a făcut ca unii dintre noi să împrumute caracterul acestuia. Astfel de oameni tot latră la lună, pentru a nu se plictisi, s-au la alți oameni care își văd de treabă în drumul lor prin viață . Nu ne-ar deranja, vorba aceea, fiecare „animal” are dreptul la exprimare prin limba lui. Însă, atunci când lătratul
CÂNILE MOARE DE DRUM LUNG ŞI PROSTUL DE GRIJA ALTUIA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360694_a_362023]
-
petreacă și la ... câinele despre care vorbeam .În general îmi plac câinii , mai ales cei dresați . Din păcate , majoritatea dintre ei nu au avut norocul să fie...”școliți” . Îmi pare rău de neînțelegerea “câinelui”, de care fac vorbire, că mă latră degeaba. Au făcuto și alți câini , tot degeaba, pe motiv că le-am arătat bățul pe care scria colaboratori cu cotețul pe care se afla firma “Securitate”. Chiar m-au exclus din haită crezând că am făcut vreodată parte din
CÂNILE MOARE DE DRUM LUNG ŞI PROSTUL DE GRIJA ALTUIA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360694_a_362023]
-
cum să înțeleagă libertatea omului de a se asocia cu cine dorește .Chiar să înființeze organizații profesionale. Întotdeauna diversitatea conduce spre progres.Doar,nu o să rămânem la un singur partid unic . În aceste condiții îi scriu “prietenului” meu “javra”, să latre pe la alte case ,dacă nu are ceva mai bun de făcut . Mai bine ar fi să nu mai latre, căci nimeni nu-l bagă în seamă . Dacă ar fi fost un câine de circ ,cu o operă în spate, ar
CÂNILE MOARE DE DRUM LUNG ŞI PROSTUL DE GRIJA ALTUIA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360694_a_362023]
-
conduce spre progres.Doar,nu o să rămânem la un singur partid unic . În aceste condiții îi scriu “prietenului” meu “javra”, să latre pe la alte case ,dacă nu are ceva mai bun de făcut . Mai bine ar fi să nu mai latre, căci nimeni nu-l bagă în seamă . Dacă ar fi fost un câine de circ ,cu o operă în spate, ar fi altceva . Se pare că , mai nou , cochetează cu “scârța ,scârța pe hârtie”, însă , întotdeauna i-au ieșit niște
CÂNILE MOARE DE DRUM LUNG ŞI PROSTUL DE GRIJA ALTUIA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360694_a_362023]
-
însă , întotdeauna i-au ieșit niște schelălăituri jalnice . Iar unele ziare au scris că personajul nostru, îi place să amușineze sexul masculin al unor dulăi de prin “Țara Vrâncioaiei “. Nu doream să mă cobor până la nivelul acestei javre care mă latră de câțiva ani încoace, dar am făcuto dintr-o necesitate practică : să-i arăți câinelui nuioaua atunci când scapă din lesă și mușcă . Fiind javră nu are de unde să cunoască proverbul românesc:” Câinii latră,ursul merge.” Însă, se pare,în incoștiența
CÂNILE MOARE DE DRUM LUNG ŞI PROSTUL DE GRIJA ALTUIA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360694_a_362023]
-
cobor până la nivelul acestei javre care mă latră de câțiva ani încoace, dar am făcuto dintr-o necesitate practică : să-i arăți câinelui nuioaua atunci când scapă din lesă și mușcă . Fiind javră nu are de unde să cunoască proverbul românesc:” Câinii latră,ursul merge.” Însă, se pare,în incoștiența acesteia , practicarea ideeii ”calomniază,calomniază,că tot rămâne ceva”, poate să aibă efect . Îm pare rău de timpul pierdut cu răspunsul la lătratul... javrei .Insistența acesteia m-a împins la un răspuns. Poate
CÂNILE MOARE DE DRUM LUNG ŞI PROSTUL DE GRIJA ALTUIA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360694_a_362023]
-
Mănăștur, cândva m-au bătut la tur doi mili-milițieni, nu era în Mon Jardin. Macarona, Imberosa, mai lăsați trichineloza, ce frumoși erau la urmă anii când umblam în turmă. N-auzeai nici candela, cum mai susura, ba da, auzeai cum latră grav fiul Marelui Zuav, chihlimbar din sânge alb, sclavul slav, stăpân și sclav. Îngerului păzitor îi trimit chiar prin vizor sfânta mea înjurătură spusă mut și fără gură. Căprioară, ochi -lumină, vino, vis de turmalină, ametiști din toată lumea, ne unim
MANELISTUL DE SERVICIU de BORIS MEHR în ediţia nr. 1277 din 30 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360014_a_361343]
-
călca bătătura și alți pețitori, mai ales cân’ s-o auzî de ce ai plecat de la nevolnicul ăsta! După două săptămâni, cred că n-au fost mai multe, ne-am trezât într-o sară că bătea cineva în poartă și cânele lătra a om. - Ia vezi, Cătălină, cine-i! mi-a zâs taica. El sta pe laviță în cotu’ sobii și curăța de boabe niște drugi pentru măcinat, că nu mai aveam făină de mălai în nelei - Lasă, Cătălină, că mă duc
LA UMBRA UNUI FAG ROTAT de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359972_a_361301]
-
Acasa > Literatura > Fragmente > IARNĂ Autor: Leonid Iacob Publicat în: Ediția nr. 1133 din 06 februarie 2014 Toate Articolele Autorului Iarnă Iarna, cu ochii cârpiți de nesomn, se zbate pe albele dealuri, undeva mai latră un câine pribeag și râul e-nghețat între maluri. E ca mine, singuratică, albă și grea zămislindu-și povești fără număr, fiindcă Timpul așează să stea ani de pustiu peste umăr. Fulgii ne sunt secundele reci ce se-aștern peste noi
IARNĂ de LEONID IACOB în ediţia nr. 1133 din 06 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360177_a_361506]
-
servit niciodată. Dar iubit- da. De iubire nu te poți sătura. O imensă foame de iubire. Îngăduie firii tale să supraviețuiască. Îți ia jumătate din creier, din voință. Trăim între buline, droguri, smoguri. Clopot robust. Victimă și efect. Numărul zece latră. Mulți oameni au reverii. Dar nu-l știu pe psi. Ne stingem încet ca-n vechiul Tibet. Cuiva i-a dispărut iubita. S-a evaporat. A simțit libertatea de care se bucură nebunii. Ca un sinucigaș. Nu înțeleg pe cei
CULTIVAT de BORIS MEHR în ediţia nr. 648 din 09 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359785_a_361114]
-
XII. PASTEL ÎNGHEȚAT, de Sorin Olariu , publicat în Ediția nr. 391 din 26 ianuarie 2012. doar păsările morții scrutează bolta noastră se scutură ninsoarea din pomii ce se rup au înghețat și geamul și florile din glastră iar câinii-și latră frigul cu urlete de lup e iarna deznădejdii cu ochi mărunți de vrăbii cu dinți ieșind din soare cu lame de pumnal o casă sfârtecată de țurțuri și de săbii și promoroaca strânsă-ntr-un nechezat de cal zăpada nesfârșită
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/359772_a_361101]
-
într-altă viață avem priviri pierdute în depărtarea albă și-n suflete antarctici de moarte și de gheață ... Citește mai mult doar păsările morții scruteazăbolta noastrăse scutură ninsoarea din pomiice se rupau înghețat și geamul și floriledin glastrăiar câinii-și latră frigul cuurlete de lupe iarna deznădejdii cu ochi mărunțide vrăbiicu dinți ieșind din soarecu lame de pumnalo casă sfârtecată de țurțuri șide săbiiși promoroaca strânsă-ntr-unnechezat de calzăpada nesfârșită luceșteca o salbănici timpul nu mai este ce-a fostîntr-altă viațăavem priviri
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/359772_a_361101]
-
n-au mai căzut decât bucăți de carne, mâini, un picior, capul care-i atârna pe raniță ca o brezoaie, răpusă de vânt și sângele care parcă țâșnea dintr-un mic izvor...După care au început catiușele : paca! paca! paca!- lătrau ca niște cățele înfuriate peste noi. Și s-au amestecat toate, soldați, cai, căruțe, tunuri, puști, mașini...Când am privit mai atent, Donul se înroșise de sângele nostru... Eu am avut noroc cu carul...Am apucat un cal de căpăstru
NEBUNUL DIN VIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 660 din 21 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359860_a_361189]
-
stele. Se vedea ca în palmă pe tot podișul străjuit de ambele părți de fălnicia munților. Sus, sub un fag secular se afla coliba de la stâna lui Miron. Câinii, cum au simțit miros de om străin, au și început să latre și s-o ia la vale în întâmpinarea intrusului. Miron nu se mai aștepta ca prietenul lui să ajungă la acea ora târzie, așa că ieși din colibă să vadă cine le-a tulburat liniștea câinilor. Din vale se zărea o
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. II de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1108 din 12 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359935_a_361264]
-
treci înapoi. Care ești acolo, mă, că te rup câinii? - Eu sunt, Miroane, Nicolae. - La ora asta, măi omule! - Lasă că-ți zic eu cum îi treaba. Câinii auzind că îi cheamă stăpânul înapoi și pe doctor vorbind, au mai lătrat de câteva ori fără chef și s-au înturnat la picioarele baciului, scuturându-și plictisiți cozile pline cu mărăcinii adunați de pe pășuni. Mogâldeața se apropia din ce în ce mai mult și Miron, pentru orice eventualitate, trimise unul dintre ciobanii săi să-l întâmpine
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. II de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1108 din 12 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359935_a_361264]
-
simplu. - Încearcă numai două sau trei săptămâni și să-mi spui pe urmă cum te simți. Corpul oprește ce-i trebuie, restul se elimină, nu dau obișnuință, nu au nici un fel de contraindicații. Și pe deasupra nu costă nimic. Aud câinele lătrând, mă îndrept spre poartă, îmi aduce poștașul o scrisoare, de fapt o carte din partea unui prieten. Mulțumesc, mă întorc și mă umplu de amărăciune, oftând. Plicul avea colțul tăiat și se putea vedea foarte bine ce este înăuntru. Și cu
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET de ION UNTARU în ediţia nr. 256 din 13 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359610_a_360939]
-
care-o vor scofâlci și tranșa Din simțul bravurii neîngrădite - Cai înșeuați cu harnașamente din piele de sconcs Spre-a-ndepărta inamicul înainte de șarjă Din chingi bine prinse-n scări Se vor înălța în pinteni comandanții De escadroane cu ordine lătrate In nechezul de moarte al cailor doborâți Al strigătului de ajutor al mamelor la unison De-o parte și de alta a baricadei Luptători prăfuiți și văluriți în steaguri înstelate Sub faldurile cărora fuseseră chemați să se sacrifice Impinși de
CARNAGIU LA GETTYSBURG (I) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 257 din 14 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359641_a_360970]
-
s-au dus anii, nărăvașii cai? ce galop nebun și-ncai nu mai am nimic de spus nu e iarna cum e vara și nici soacra cum e nora dacă vine aurora doar când plouă la Amara ei vorbesc și ceilalți latră unii lucră, alții dărâm’ pietrele de caldarâm să-ți ia turta de pe vatră bucuria nu mai zburdă unde poți să te mai duci s-a umplut lumea de cuci vremea noastră e absurdă Referință Bibliografică: nu e iarna cum e
NU E IARNA CUM E VARA de ION UNTARU în ediţia nr. 425 din 29 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359741_a_361070]
-
butoaie și începu să urle ca turbatul: - După mineee! Se roti de vreo două ori și ieși prin fereastra deschisă, cu norii burduhănoși după el. În urma lui Nor Vânăt mai alergau Viscorilă, cu ceata Vânturilor Lățoase, și câțiva Fulgoi care lătrau și urlau înfuriați de biciușca Iernii. Le luaseră urma blestematele de namile, dar cizmele lui Mărțișor făcură adevărate minuni. Unde nu se aruncau ele din stâncă în stâncă, își înfigeau colții de oțel (cu care erau potcovite) în granitul stâncilor
MĂRŢIŞOR-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1477 din 16 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359703_a_361032]
-
mai e de trecut noaptea și încă o jumatate de zi. Nu era deloc încântător să rămână peste noapte de unul singur. Undeva în depărtare se auzea un lătrat de vulpe.Acum,nu ca Tudor ar fi știut exact cum lătra o vulpe, dar își amintește cum povestea bunicul lui când își făcuse un cort în pădure. A stat atunci o lună. Mergeau cei de prin sat și îi duceau apă și mâncare. Ei,atunci bunicul lui a trait o frântura
ASCUNS IN PADURE de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 483 din 27 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359216_a_360545]
-
A mers la facultatea de Construcții. Nu stia încă ce va face după ce va termina, dar era o plecare sigură de acasă și o rupere totală de la înrădăcinare. Tot bunicul i-a povestit cum într-o noapte a auzit vulpea lătrând, si pentru că Tudor era mic și nu prea înțelegea bine ce spune, bunicul a început să latre că vulpea. Tudor a inteles, dar nu a durat mult și în jurul lor s-au adunat vre-o cinci lupi care în întunericul
ASCUNS IN PADURE de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 483 din 27 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359216_a_360545]
-
o plecare sigură de acasă și o rupere totală de la înrădăcinare. Tot bunicul i-a povestit cum într-o noapte a auzit vulpea lătrând, si pentru că Tudor era mic și nu prea înțelegea bine ce spune, bunicul a început să latre că vulpea. Tudor a inteles, dar nu a durat mult și în jurul lor s-au adunat vre-o cinci lupi care în întunericul lăsat nu de mult păreau teribil de înfricoșători. Bunicul făcuse un foc mare care ardea că un
ASCUNS IN PADURE de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 483 din 27 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359216_a_360545]
-
i-a spus Marcel. „S-o fi însurat, oare?” Gândul acesta o rușina și dintr-o dată se gândi că iar a făcut mămăligă prea mare. „Dar am uitat, o să dau restul la cei doi câini care, deja au început să latre. Iar avem musafiri la masa!” - Natalița, vezi tu cine e și spune-le că nu suntem acasă! porunci tatăl, gata-gata să ațipească. Față știa că iar trebuie să mintă. Ar fi preferat să aducă o găleată cu apă, dar dacă
ÎNTR-UN NU ŞTIU CARE SAT de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 486 din 30 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359221_a_360550]
-
necesită eforturi mari din partea părinților. Duminică însă, numai ne așezăm la masa că venea unul sau altul, cu treburi, în vizită, sau să lase bagaje. Într-o zi de duminică numai ne-am așezat la masă și a început să latre ciinele, vestind un vizitator, la care tata zice: Du-te Natalita afară și spune că nu suntem acasă. Eu au făcut cum mi-a zis el, dar între timp, privind prin fereastră și vazind la poarta un verișor din altă
ÎNTR-UN NU ŞTIU CARE SAT de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 486 din 30 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359221_a_360550]