5,821 matches
-
lipsit de credință. Parcă și acum șoptea despre galerele norvegiene ce brăzdaseră lumea apelor, sub stindardul cu figuri de corbi, despre navele de linie britanice, bastioane gri ale civilizației, ieșind cu toată forța aburului din cețurile unui iunie Întunecat În largul Mării Nordului. - Ia te uită! Amory Blaine! Amory a aruncat o privire spre strada aflată cu un nivel mai jos. Un automobil de curse scund se oprise la semafor și o față veselă, cunoscută, se ițea din spatele volanului. - Hai jos, nemernicule
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
frăsuie iritat într‑un colț. De ce să nu poți să te anihilezi până nu mai rămâne în urma ta decât un pic de aer cald? Ar trebui să te sinucizi. Totuși, iat‑o pe Sophie, iar Rainer îi explică foarte pe larg și ținând seama de împrejurări că iubirea nu este eros. Adevărata fericire este sentimentul că ți‑ai dorit tot ce e mai bun în viață, deși poate că acest lucru a fost interpretat greșit. Impasibilă, Sophie tocmai servește pe cineva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
Încălțat cu niște mocasini cum purtase John Harrisson acum treizeci de ani În Liverpool. Pe masă, lângă farfuriile cu sortimente de sashimi și vinete coapte, Își așezase The Yage Letters a lui Burroughs și Ginsberg. Părea că se simte În largul său În atmosfera restaurantului japonez plin de rezidenți newyorkezi. Nu-mi venea să cred că gândise singur tot ce spunea, dar ce mă enerva și mai tare la el era modul acela artificial de comportare doar pentru a fi În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
coniac cu cherry, o să ai un Jean Gabin. Eu am creat toate aceste cocktailuri, care se vând cel mai bine aici. Apropo, câți ani ai? Bărbatul avea un talent special de a-i face pe oameni să se simtă În largul lor, așa cum putea să-i facă să se simtă stânjeniți. Pentru el era același lucru. O forță care izvora din adâncul privirii. — N-ai Încă treizeci de ani, nu-i așa? La vârsta ta, aveam deja bani cât să-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
În evidență formele. Glumeam spunându-i Maestrului că am vrea să ne agațe o zgardă de gât, legată cu un lanț al cărui capăt să-l țină În timp ce ne scoate la plimbare, dar se părea că nu se simte În largul lui la astfel de petreceri mondene. Cu toate acestea Îi stătea foarte bine În frac. Ca să ne relaxăm, luam mereu câte ceva, În special cocaină. Pe vremea aceea eu deja dormeam În aceeași cameră cu Maestrul, iar Keiko avea o cameră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
în el. E singurul lucru pe care-l beau vreodată. Era un pic cam devreme pentru mine, dar am pregătit două pahare din amestecul acela. Mi-a plăcut la ea faptul că încerca să mă facă să mă simt în largul meu, chiar dacă se presupune că asta e ceea ce ar trebui să fac eu pentru clienți, în virtutea profesiei. Numai că Frau Lange nu era câtuși de puțin emoționată. Părea să fie genul de doamnă care avea ea însăși foarte multe calități
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
îl aprobă dând gânditor din cap, iar Heydrich păru încântat de această comparație. Începu să vorbească nestingherit. Pe scurt - despre unele dintre lucrurile pe care le detesta - francmasonii, catolicii, martorii lui Iehova, homosexualii și amiralul Canaris, șeful Abwehr-ului, și pe larg - despre unele dintre lucrurile care-i făceau plăcere - pianul și violoncelul, scrima, cluburile de noapte preferate și familia lui. — Știți, noua Germanie, zise el, nu înseamnă altceva decât stoparea declinului familiei și realizarea unei comuniuni de sânge la nivel național
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
și mai puține de spus decât înainte, dar am stat totuși o oră întreagă, ținând-o pe Katia de mână și încercând să înghit nodul din gât cu câteva pahare de șnaps. — Cum se descurcă Heinrich? am zis, deloc în largul meu, auzind sunetul inconfundabil al vocii băiatului care cânta în dormitor. — Nu a vorbit despre asta încă, zise Katia, glasul ei îndurerat ei părând puțin încurcat. Cântă, cred, deoarece vrea să evite să înfrunte situația. — Durerea îi afectează pe oameni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
am încruntat ca și cum îmi trecuse ceva prin minte: — E un lucru care mă nedumerește, i-am spus. Ceva ce voiam să vă întreb. Ce interes are firma dumneavoastră în agenția de detectivi Rolf Vogelmann? — Rolf Vogelmann? repetă ea deloc în largul ei. — Da. Vedeți dumneavoastră, am aflat printr-o pură întâmplare că editura Lange finanțează o campanie de publicitate pentru Rolf Vogelmann din luna iulie a acestui an. Mă întrebam doar de ce să mă fi angajat pe mine când ați fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
voi ruga pe prietenul nostru Otto să stingă lumina. Dar întâi de toate, aș vrea ca să închidem cu toții ochii și să respirăm adânc, cu scopul de a ne relaxa. Numai dacă suntem relaxați spiritele se vor simți suficient de în largul lor pentru a ne contacta și a ne oferi beneficiul a ceea ce ele sunt capabile să vadă. S-ar putea să ajute dacă vă gândiți la ceva liniștit, cum ar fi o floare sau o formațiune de nori. Făcu o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
accident. Am clătinat din cap cu amărăciune: — Ei bine, cel puțin, există un sfârșit pentru micul lor complot murdar. Cel puțin vom fi scutiți de un alt pogrom, măcar pentru o vreme. Heydrich părea acum să nu se simtă în largul său. Nebe se ridică și se uită afară pe geamul bibliotecii. — Pentru numele lui Dumnezeu! am urlat eu. Doar nu vreți să spuneți că o să se meargă mai departe? Heydrich tresări în mod vizibil. Ascultați, știm cu toții că evreii nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
uit de lacrimi întristări Alăturea de tine Doamne Călătorind spre dalbe zări Descrie-mi frumusețea vieții În ascultare de Isus Speranță dragostea divină Mă-ndeamna să privesc în sus Și chiar de gânduri mă apasă Când nu mă simt în largul meu Te regăsesc printre cuvinte Isus Mântuitorul meu
C?nd g?ndurile by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83359_a_84684]
-
dar Un roi de existențe din moartea mea răsar, Și-adevăratul nume ce port: e unduire. Deci, arcuit sub timpuri, desfășur lung țesut De la plăpânda iarbă la fruntea gânditoare, Și blondul șir de forme, urcând din soare-n soare, În largurile vieții revarsă un trecut. Din călătoarea undă, din apele eterne, Îmi însușesc veșmântul acelor care mor, Și înnoit și ager alerg - subtil fior - Prin săli orgolioase ori umede caverne... Și astfel, în Pământuri croindu-mi vaste porți Spre ritmuri necuprinse
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
de munte se scufundă... - Spre care țărm, Stăpâne, spre care Ararat Din bruma depărtării, mă poartă-adînca undă?- S-a coborât pe ape lințoliu-ntunecat. Aud cum se destramă un suflet undeva, Departe, în a ploii acidă melopee... E noapte-n larg... iar Arca te-așteaptă, Jehova, Pe mările din suflet să fereci curcubee. ȚI-AM ÎMPLETIT ... Ți-am împletit suprema cunună de tristețe, Să te înalți mai gravă în cadrul tău de-azur Iar seara să-ți umbrească înalta frumusețe Și astfel
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
Va asculta cum sparge a orei îngrădire, Cum urcă din adâncuri un mare imn august. Și-ntregi în trâmbițarea de dincolo de vreme Și năzuind înalte și albe biruinți Ne vom zvârli prin larma asaltelor fierbinți Mai sus de noi... în largul destinelor supreme... LUNTREA Teorbele sonore și cântecele toate Au adormit în burgul târziei noastre nunți; Și în stăruitorul declin, chiar tu renunți Să întîrzii pe culmea posomorâtă. Poate El doar să mai rămână... el, somptuosul crin Al formei care urcă
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
pe-nalte praguri, s-asculte nengrădit Prelunga nechezare a lumei fecundate... - Tu nu știi încă? Imnul tumulturilor vii Nici zid și nici tenebră nu poate să-l sufoce: La poarta zăvorâtă grăbește-te să vii: Vei desluși și astăzi, în larguri, marea voce. CÎND VA VENI DECLINUL Cu mâini învinețite de umblet lung prin ger Voi reintra în mine când va veni declinul; Voi coborî să caut, pierdută-ntr-un ungher, Firida unde arde cu foc nestins Divinul. Și flăcării voi
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
port, cetatea sa fragilă de vis: "alba Isarlîk". Este golul, nimicul și gratuitul, locul în care se trezește și spre care este, totuși, dus. În port acostează vasul fantomă, puntea cu strălucitoare marfă, cu aspect de bazar plutitor, vine din larg și din necunoscut, ca o legendă. Totul este o sărbătoare, fracționată, a aparențelor și o bucurie a formelor. Însă drumul până la Isarlîk este totodată și călătoria spre moarte a mitului. Apropierea de miracol îl spulberă, și portul visat rămâne o
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
temeam și ne rușinam, sa gandim și să simțim că iubim? De ce oare domnea teamă în noi să lăsăm libertatea cuvintelor să zboare și a versurilor pline de candoare. Care ne făcea inima să se înalte Ca un porumbel în largul cerului? Oare ce înseamnă acest tumult sufletesc Când cu inocentă, cu iubire și tandrețe așteptăm să apară zorile dimineții? Să ne vedem, să ne-ntâlnim și pe furiș să ne privim? Cât timp amintirile trecutului ne copleșesc, vom fi supuși
ŞOAPTELE SFINTE ALE NOPŢII (POEME) de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 939 din 27 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364282_a_365611]
-
se mai părea așa de ușor ca la început să lași lucrurile din preajma ta să vorbească singure. Descoperisem o capcană bine camuflată pe care el o învinsese cu eleganță. Tenorul care cucerește auditoriul, lasă întotdeauna impresia că se simte în largul lui, cântă cu dezinvoltură, îți vine să crezi că nu întâmpină nici o dificultate, nu-i așa? Fără ca spectatorul pentru care a urcat pe scenă să știe cât a exersat ca să ajungă aici. Și m-a mai surprins partea vizibilă ca să
UMBRA UNEI FRUNZE de ION UNTARU în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364459_a_365788]
-
Hai că mă sună cineva pe celalalt mobil “Hai că mă sună cineva pe celalalt mobil” - de câte ori ați auzit această frază? Parcă trăim o disperare continuă. În primul rând există dependența de telefon. Sunt oameni care nu se simt în largul lor dacă li s-a descărcat bateria sau și-au uitat telefonul acasă. Se simt stresați, încordați și nesiguri în absență telefonului: “Dacă mă sună cineva?” Strâng telefonul în mână, ca un fel de ancoră de salvare, sau îl rotesc
HAI CA MA SUNA CINEVA PE CELALALT MOBIL de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364463_a_365792]
-
De dormit au dormit tot în frânghii ca să nu mai piardă timp a doua zi la reluarea lucrului. Totuși au avut mare noroc! După numai două zile de tortură nava opri în mijlocul mării și marinarii începură să se uite în larg. Peste câteva minute apărură pirații. Erau în vestitul Corn al Africii! Foarte veseli, pirații se urcară la bord și, în timp ce ei scoteau lăzile cu „cherestea” din cală, vorbeau și glumeau cu echipajul dând dovadă că se cunosc de mult. Comandantul
NOROCOSUL TITI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364489_a_365818]
-
păunul preferat al lui Mbobo. În consecință, ceva mai negru ca de obicei, Mbobo l-a îmbarcat pe o plută cam șubredă urându-i „bon voyage” cu ajutorul unor grenade și rafale de automat. Convingându-l astfel să vâslească disperat spre largul mării. Dar, proverbialul său noroc a funcționat din nou! Ruta era destul de circulată și, peste două zile când începuse deja să semene cu o pastramă, a fost recuperat de o navă militară, bătut, anchetat și depus într-un port. De
NOROCOSUL TITI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364489_a_365818]
-
este mai importantă decât Tipicul sau Pidalionul” (p. 29). În același timp, Părintele Andrei Kuraev menționează și două viziuni negative asupra a ceea ce numim ecumenism, răspândite și accentuate tot mai mult în zilele noastre, pe care le tratează mai pe larg în carte și cu care nici un ortodox nu poate fi de acord. Aceste două concepții ecumenice radicale pornesc din necunoașterea specificului creștinismului în general și a confesiunilor creștine, în particular, determinată de o nepăsare și o desconsiderare fățișă a credinței
PARINTELE ANDREI KURAEV... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 423 din 27 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364541_a_365870]
-
Ajunse la locul lor de scaldă la vremea când soarele cobora leneș spre locul de pitire, după Piscul Caprei, pentru somnul din timpul nopții, fetele constatară cu satisfacție că nu mai era nimeni prin zonă, deci se puteau simți în largul lor. Scăpară în mare viteză de tot ce aveau pe ele, aruncând veșmintele unde se nimerea și se aruncară în apa nu prea adâncă în acea parte a râului, însă deosebit de plăcută pentru căldura de afară. Un observator neutru putea
ROMAN CAP. V de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363770_a_365099]
-
intim, parcă-i toamnă, Oamenii sunt stropi de apă... Astăzi vremea mă aruncă De pe mal, mă ia, mă lasă Ca pe-o pasăre de luncă În pământ de apă groasă... Astăzi vremea mi te duce Ca pe-o luntre-n larg de ape, Apele să te usuce, Apele să te îngroape... Astăzi, vezi și tu, e vremea Deprimantelor eșecuri, Lumea-n doliu ud își geme-a Morții spaimă prin încecuri... Astăzi, vremea rea, ploioasă Viața-n stropi mi-a risipit-o
PLOUĂ STORS de ROMEO TARHON în ediţia nr. 913 din 01 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363873_a_365202]