KorAP: Find »[drukola/base=larvă & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...38 39 40 ...77 >

1,913 matches

Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850

între 300 și 1000 ouă, uneori până la 2000. Perioada de incubație durează 7 - 10 zile. Înainte de eclozare, larvele suferă prima năpârlire. În momentul eclozării, larvele ating vârsta a Il-a și sunt cunoscute sub numele de “larve de invazie'’". Aceste larve părăsesc galele și migrează în sol în căutare de noi plante gazdă. Găsind plantele preferate, larvele perforează rădăcinile și pătrund în țesuturi (în țesutul cortical), obișnuit în apropierea vârfului de creștere. După un scurt timp de hrănire, larvele devin imobile

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
eclozare, larvele suferă prima năpârlire. În momentul eclozării, larvele ating vârsta a Il-a și sunt cunoscute sub numele de “larve de invazie'’". Aceste larve părăsesc galele și migrează în sol în căutare de noi plante gazdă. Găsind plantele preferate, larvele perforează rădăcinile și pătrund în țesuturi (în țesutul cortical), obișnuit în apropierea vârfului de creștere. După un scurt timp de hrănire, larvele devin imobile, rămânând în aceleași locuri până la sfârșitul evoluției. Odată cu hrănirea, larvele secretă enzime, care provoacă hipertrofierea celulelor

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
invazie'’". Aceste larve părăsesc galele și migrează în sol în căutare de noi plante gazdă. Găsind plantele preferate, larvele perforează rădăcinile și pătrund în țesuturi (în țesutul cortical), obișnuit în apropierea vârfului de creștere. După un scurt timp de hrănire, larvele devin imobile, rămânând în aceleași locuri până la sfârșitul evoluției. Odată cu hrănirea, larvele secretă enzime, care provoacă hipertrofierea celulelor, formându-se umflături caracteristice (gale), ce sunt alcătuite din celule gigantice, cu numeroși nuclei. După 2 - 3 săptămâni de hrănire, larvele năpârlesc

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
noi plante gazdă. Găsind plantele preferate, larvele perforează rădăcinile și pătrund în țesuturi (în țesutul cortical), obișnuit în apropierea vârfului de creștere. După un scurt timp de hrănire, larvele devin imobile, rămânând în aceleași locuri până la sfârșitul evoluției. Odată cu hrănirea, larvele secretă enzime, care provoacă hipertrofierea celulelor, formându-se umflături caracteristice (gale), ce sunt alcătuite din celule gigantice, cu numeroși nuclei. După 2 - 3 săptămâni de hrănire, larvele năpârlesc de 4 ori. După ultima năpârlire are loc diferențierea pe sexe: larvele

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
hrănire, larvele devin imobile, rămânând în aceleași locuri până la sfârșitul evoluției. Odată cu hrănirea, larvele secretă enzime, care provoacă hipertrofierea celulelor, formându-se umflături caracteristice (gale), ce sunt alcătuite din celule gigantice, cu numeroși nuclei. După 2 - 3 săptămâni de hrănire, larvele năpârlesc de 4 ori. După ultima năpârlire are loc diferențierea pe sexe: larvele mascule devin viermiforme, iar cele femele piriforme. Până la maturitate, larvele mascule năpârlesc încă de 2 ori, iar cele femele de 3 ori. Răspândirea nematodului se poate face

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
larvele secretă enzime, care provoacă hipertrofierea celulelor, formându-se umflături caracteristice (gale), ce sunt alcătuite din celule gigantice, cu numeroși nuclei. După 2 - 3 săptămâni de hrănire, larvele năpârlesc de 4 ori. După ultima năpârlire are loc diferențierea pe sexe: larvele mascule devin viermiforme, iar cele femele piriforme. Până la maturitate, larvele mascule năpârlesc încă de 2 ori, iar cele femele de 3 ori. Răspândirea nematodului se poate face prin diferite căi: cu materialul săditor, ghivece de flori, cu pământul infestat, prin

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
caracteristice (gale), ce sunt alcătuite din celule gigantice, cu numeroși nuclei. După 2 - 3 săptămâni de hrănire, larvele năpârlesc de 4 ori. După ultima năpârlire are loc diferențierea pe sexe: larvele mascule devin viermiforme, iar cele femele piriforme. Până la maturitate, larvele mascule năpârlesc încă de 2 ori, iar cele femele de 3 ori. Răspândirea nematodului se poate face prin diferite căi: cu materialul săditor, ghivece de flori, cu pământul infestat, prin încălțămintea celor care lucrează în sere, prin apa de irigații

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
Femela are corpul piriform, de 0,5 - 1,0 mm lungime și 0,4 - 0,5 mm lățime, de culoare albă, transparentă. Masculul este piriform, de 1,0 - 1,4 mm lungime. Oul este de formă elipsoidală, de culoare brunpal. Larva este asemănătoare cu masculul. Biologie. Iernează în stadiul de femelă matură sau de ou, ce se găsesc în galele din sol sau resturile vegetale rămase în câmp după recoltare. În iernile cu temperaturi foarte scăzute, ouăle rezistă, însă femelele hibernante

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
de ou, ce se găsesc în galele din sol sau resturile vegetale rămase în câmp după recoltare. În iernile cu temperaturi foarte scăzute, ouăle rezistă, însă femelele hibernante pier. Prezintă 2 - 3 generații pe an. Infestarea plantelor se face prin larvele de vârsta I-a și a II-a, care pătrund în țesuturile rădăcinilor din zona vârfului de creștere. Larvele se hrănesc cu conținutul celulelor, determinând hipertrofierea acestora iar nucleii se divid. Rezultă celule gigantice, polinucleate, care influențează negativ circulația normală

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
cu temperaturi foarte scăzute, ouăle rezistă, însă femelele hibernante pier. Prezintă 2 - 3 generații pe an. Infestarea plantelor se face prin larvele de vârsta I-a și a II-a, care pătrund în țesuturile rădăcinilor din zona vârfului de creștere. Larvele se hrănesc cu conținutul celulelor, determinând hipertrofierea acestora iar nucleii se divid. Rezultă celule gigantice, polinucleate, care influențează negativ circulația normală a sevei. Nematodul rădăcinilor este mai sensibil la umiditate decât la temperatură. Plante atacate și mod de dăunare. Este

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
Descriere. Adultul are corpul de 1,3 - 1,5 mm lungime, de culoare cenușie-albăstruie și acoperit cu pete și perișori scurți. Ghearele picioarelor cu un singur dinte la bază. Furca (aparatul de sărit) este bine dezvoltată. Spinii anali sunt scurți. Larva este asemănătoare cu insecta adultă, la eclozare corpul de culoare albă și cu pete negre, iar după câtva timp devine brună cenușie ( fig. 58). Biologie și ecologie. Specie polivoltină, iernând în stadiul de insect adultă în stratul superficial al solului

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
sere, solarii, răsadnițe se poate înmulți fără întrerupere, generațiile suprapunându-se. Ponta are loc în stratul superficial al solului, în grupe de câte 12 - 35 bucăți. În funcție de temperatură și umiditate incubația durează 18 - 36 zile, în medie 18 - 22 zile. Larvele sunt mobile, deplasându-se prin salturi caracteristice. În timpul dezvoltării ele năpârlesc de mai multe ori, la interval de 5 - 7 zile; în perioadele de năpârlire ele se concentrează în grupe de câte 50 - 100 indivizi. Maturitatea larvelor intervine după 5

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
18 - 22 zile. Larvele sunt mobile, deplasându-se prin salturi caracteristice. În timpul dezvoltării ele năpârlesc de mai multe ori, la interval de 5 - 7 zile; în perioadele de năpârlire ele se concentrează în grupe de câte 50 - 100 indivizi. Maturitatea larvelor intervine după 5 - 7 săptămâni. Insectele adulte se deplasează mai mult prin mers, au o longevitate de 5 - 10 luni și sunt rezistente la lipsa de hrană, supraviețuind fără hrană până la 40 de zile; specia este sensibilă la variațiile de

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
hrănindu-se cu diferite plante de camp sau din depozitele de păstrare; la înmulțirea în masă ea poate produce daune la culturile de cartof, sfeclă, castraveți, dovlecei, ceapă, allele, narcise și mai ales la ciuperci. Atât insectele adulte cât și larvele rod galerii scurte și ramificate în tulpinile și pălăria ciupercilor. Ca urmare a atacului, ciupercile se brunifică, se înmoaie și putrezesc; procesul de putrezire a ciupercilor se intensifică atunci când în țesuturile atacate se instalează și diferite microorganism vehiculate de colembole

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
Răspândire. Insecta are o largă răspândire în toate țările cultivatoare de ciuperci. În țara noastră se întâlnește pretutindeni. Descriere. Adultul are corpul de formă caracteristică, ghebos, de 2 - 3 mm lungime, de culoare neagră, cu antene scurte (fig. 59 a). Larva este apodă și acefală, mandibulele chitinizate, adaptate pentru ros (fig. 59 c). Biologie și ecologie. Insecta se înmulțește continuu, din luna iunie și până în toamnă. Femelele depun ouăle între lamelele ciupercilor sau pe miceliu. Larvele eclozate sapă galerii în pălăria

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
antene scurte (fig. 59 a). Larva este apodă și acefală, mandibulele chitinizate, adaptate pentru ros (fig. 59 c). Biologie și ecologie. Insecta se înmulțește continuu, din luna iunie și până în toamnă. Femelele depun ouăle între lamelele ciupercilor sau pe miceliu. Larvele eclozate sapă galerii în pălăria ciupercii, dezvoltarea lor durând 5 - 6 zile. La maturitate larva părăsesște corpul ciupercii și se transform în pupă în substratul nutritive sau amestecul de acoperire. După 1 - 2 săptămâni zboară muștele din noua generație. Plante

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
fig. 59 c). Biologie și ecologie. Insecta se înmulțește continuu, din luna iunie și până în toamnă. Femelele depun ouăle între lamelele ciupercilor sau pe miceliu. Larvele eclozate sapă galerii în pălăria ciupercii, dezvoltarea lor durând 5 - 6 zile. La maturitate larva părăsesște corpul ciupercii și se transform în pupă în substratul nutritive sau amestecul de acoperire. După 1 - 2 săptămâni zboară muștele din noua generație. Plante atacate și mod de dăunare. Insecta atacă diferitele specii de ciuperci cultivate și spontane. Larvele

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
larva părăsesște corpul ciupercii și se transform în pupă în substratul nutritive sau amestecul de acoperire. După 1 - 2 săptămâni zboară muștele din noua generație. Plante atacate și mod de dăunare. Insecta atacă diferitele specii de ciuperci cultivate și spontane. Larvele rod galerii în bazidiofruct și în special în pălăria ciupercii (fig. 60 d). Țânțarul ciupercilor - Sciara fenestralis Zett., ordinul Diptera, familia Sciaridae Răspândire. Insecta este larg răspândită pe toate continentele. În țara noastră apare frecvent în toate regiunile cauzând pagube

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
sistem clasic și chiar intensive. Descriere. Insecta, asemănătoare unui țânțar, are corpul de 1,5 - 6,0 mm lungme, fragil, de culoare neagră; capul este globulos, poartă doi ochi compuși bine dezvoltați și antene filiforme lungi (fig. 60 a, b). Larva este apodă și eucefală, capsula cefalică de culoare neagră- strălucitoare, iar corpul de culoare albă; la maturitate lungimea corpului ajunge la 5 mm (fig. 60 c). Biologie și ecologie. Prezintă 3 - 4 generații pe an. Femela depune ouăle direct în

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
Femela depune ouăle direct în substratul sau amestecul de acoperire, respective în sol, bălegar, mai rar direct pe ciuperci, în pachete de câte 4 - 6 bucăți. O femelă depune 30 - 40 ouă, adesea până la 300. Incubația durează 4 - 7 zile. Larvele eclozate se hrănesc cu țesuturile miceliene, ajungând la maturitate după 15 - 20 zile. Larva matură părăsește substratul alimentar, se retrage în substratul de acoperire unde se împupează. După 1 - 2 săptămâni apar insectele adulte, longevitatea acestora fiind de 1 - 6

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
mai rar direct pe ciuperci, în pachete de câte 4 - 6 bucăți. O femelă depune 30 - 40 ouă, adesea până la 300. Incubația durează 4 - 7 zile. Larvele eclozate se hrănesc cu țesuturile miceliene, ajungând la maturitate după 15 - 20 zile. Larva matură părăsește substratul alimentar, se retrage în substratul de acoperire unde se împupează. După 1 - 2 săptămâni apar insectele adulte, longevitatea acestora fiind de 1 - 6 zile. Dezvoltarea unei generații durează 25 - 30 de zile. În lunile de vară se

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
lunile de vară se înmulțește în masă, temperaturile de 18 - 200 C și umiditatea de peste 80 % fiind favorabile. Pragul de prolificitate este de 180 C. Plante atacate și mod de dăunare. Insecta atacă diferitele specii cultivate și spontane de ciuperci. Larvele distrug miceliul sau sapă galerii în piciorul ciupercii, urcându-se până la pălărie. Butonii de fructificare atacați devin cuiburi pentru larvele dipterului. Când atacă bazidiofructele, acestea apar normale la exterior, secționate însă, se pun în evidență galerii săpate în pulpa piciorului

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
prolificitate este de 180 C. Plante atacate și mod de dăunare. Insecta atacă diferitele specii cultivate și spontane de ciuperci. Larvele distrug miceliul sau sapă galerii în piciorul ciupercii, urcându-se până la pălărie. Butonii de fructificare atacați devin cuiburi pentru larvele dipterului. Când atacă bazidiofructele, acestea apar normale la exterior, secționate însă, se pun în evidență galerii săpate în pulpa piciorului sau pălăriei ciupercii. La un atac puternic în ciupercărie se simte un miros dezagreabil de descompunere. Paralel cu pagubele directe

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
60 e). Familia Cecidomyidae cuprinde muștele cecid. Sun musculițe foarte mici, de 5 - 6 mm lungime, de culoare galben-portocalie, cu antene lungi de culoare roz, cu reproducere pedogenetică, în care dezvoltarea de la ou la adult este mult scurtată. În interiorul unei larve mamă se formează larve fiice ce încep să atace miceliul ciupercilor. Musca cecid - Heteropeza pygmea, familia Cecidomyidae Prezintă larve cu character fotocinetic (sunt atrase de lumină), apărute pedogenetic. Larvele au 1,0 - 2,8 mm lungime și se hrănesc sugând

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
cuprinde muștele cecid. Sun musculițe foarte mici, de 5 - 6 mm lungime, de culoare galben-portocalie, cu antene lungi de culoare roz, cu reproducere pedogenetică, în care dezvoltarea de la ou la adult este mult scurtată. În interiorul unei larve mamă se formează larve fiice ce încep să atace miceliul ciupercilor. Musca cecid - Heteropeza pygmea, familia Cecidomyidae Prezintă larve cu character fotocinetic (sunt atrase de lumină), apărute pedogenetic. Larvele au 1,0 - 2,8 mm lungime și se hrănesc sugând conținutul miceliului sau al

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]