1,986 matches
-
urmă refacerea în Moldova, regimentul desființat și el trimis la aviație, primele zboruri, entuziasmul cu care luptau și cum a fost rănit pe când fotografia. Pilotul Mincu l-a crezut mort, el însă a băut o sticlă de rom ca să nu leșine, sosirea la barăci, desperarea ordonanței care l-a îngrijit ca o mamă. Avea „La Croix de guerre“ de la francezi. Era ca un copil, plin de viață, cu simțiminte bune, gentil și cu farmecul familiei sale. În episoadele cele mai tragice
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
uitau la el cu ochii holbați. Dădu din cap, apoi încercă să articuleze câteva cuvinte din care reieșea că l-au lăsat frânele. Îndrăzni să se uite sub autobuz, pregătit pentru o imagine de coșmar. Nu văzu pe nimeni. Și leșină, în timp ce din depărtare se auzea o sirenă... Femeia se ridică de la masă și își spuse, nervoasă, că iar se va răci mâncarea. Puse mâna pe telefon, formă numărul, dar fu suprinsă să audă vocea robotului care o anunța că persoana
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
pentru ca respectivul criminal să se culce pe o ureche. Bine, eu nu sunt criminal, să fim bine înțeleși. Durerea a înfipt creionul în urechea ăleia. Nu eu. Eu nu sunt în stare să omor nici măcar o muscă. La școală am leșinat la ora de disecție. Atunci când văd o seringă mă ia cu transpirație. În armată n-am putut să trag nici măcar în ținte, îmi imaginam că sunt oameni și mă apuca tremuratul. Eu am fost și rămân doar o unealtă a
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
cumplit încruși noaptea -ntreagă - atunci ea zări ca zece pași departe o luntre neagră [și-n] ea *, stând drept în picioare, cu fața adâncă, aspră, neîmpăcată - Castelmare. Atunci înțelese totul. Ea străvăzu într-un moment toată starea ei cumplită și leșină - pentru a nu se mai trezi niciodată. În vremea aceea Ieronim zărise numai din întîmplare focul plutitor și ca un fulger îi trecu prin minte ce-ar putea să se întîmple. EI aprinse un foc stabil pe țărm, sări într-
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
dacă lași avere. O! am văzut scene unde mama ascunde testamentul tatălui în sânul ei, de frica fiilor ei, ce, aproape cu cadavrul nenmormîntat încă, caută cu ochiri umede, însă de șarpe, testamentul răposatului. Am văzut asemenea scene, unde soția leșină numai pentru că letargia și libertatea ce dă paloarei sale îi șade bine. E infam tot ce e om... Nu cred în această bestie răutăcioasă care se trage din măimuțe și care și-a adus toate obiceiele rele ale străbunilor ei
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
proprie părea tăiată în fier... Nici o mișcare în acele membre zvelte și nalte... numai fața lui roșită de nebunesc * entuziasm, numai buzele lui subțiri se mișcau în declamațiune... Cortina căzu... De Lys prinse pe Cezara-n brațe, care era aproape să leșine. - Ce frumos e! murmură ea zâmbind... atât de trist, atât de resignat, cu atâta amor totdeodată. Angelo se retrase-n cabina lui... Era ostenit... ostenit de sărutarea ei, de îmbrățișarea ei nervoasă. Îi era ca și când l-ar fi bătut cineva
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
Trebui, trebui... Ea s-așeză pe el... Îl mușca cu sărutările ei... îi încălzea mînile în sân... Copilul meu... dulcele meu copil! Cât te iubesc... ce adânc te urăsc... Îl ridică-n brațe și[-l] aruncă de sus, apoi recăzu leșinată în corabia aerului. {EminescuOpVII 276} [POVESTE INDICĂ] 2259 De mult, de mult a fost un Împărat în țara departată a Indiei și avea o fată frumoasă cum nu se mai povestește, bălaie ca o lacrimă a soarelui, dacă soarele a
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
se-mbăta de frumusețile ei. A-i cuprinde șalele, a ține mâna la acele rotunzimi perfecte și pline era deja o fericire nemaipomenită, nouă încă, apoi ea mai * era rușinoasă, încît actul amorului o făcea să tremure, să țipe, să leșine, ceea ce-i adăuga și mai mult fericirea *. {EminescuOpVII 327} EXERCIȚII et MOLOZ 2257 Și vântul are fantazie bogată și-nflorită - visurile lui le realizează în aerul albastru și zidește din nisip portice, palate, geamii sure care se ridică pe-un
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
înfățișare. Era slăbit și-era rău, iar după o zi nu mai putea nici să meargă. Atunci s-a hotărât să evadeze într-un sânge proaspăt, dar și în turcul fălos în care intrase s-a simțit la fel, a leșinat în pulberea drumului și, tot încercând să se târască spre alt corp, se simțea din ce în ce mai pierdut, până când ceva l-a tras în fundul pământului. Atunci a fost prima oară când și-a dat seama că se afla într-un fel de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
și nimic mai mult. Într-una din zile următoare s-a întâmplat ceva care i-a întărit credința că înțepăturile meritau atenția lui. La Spitalul de Urgență a fost adus un senator. Omului i se făcuse rău chiar în fața spitalului. Leșinase, era stors și nici nu mai putea să vorbească. Pe gât avea două bube, de parcă i-ar fi fost înfipte două ace cu gămălii roșii. I-au făcut analizele și părea otrăvit. Au trimis probele de sânge la Cantacuzino, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
îngrijite nu puteau compensa pentru asta. ă Cum ne-ai mai speriat data trecută, Ilia Petrovici! Noi, prietenii tăi din departament, eram foarte îngrijorați de sănătatea ta. Nu mai văzusem o asemenea nuanță de mieriu în natură. și când ai leșinat. ă Asta se întâmpla vara. Fusese o zi teribil de călduroasă, iar mirosul de la Canal era de nesuportat. ă Doctorul însă a spus clar că temperamentul dumitale a contribuit la atac. ă Nu a fost nici un atac. ă Oare nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
El mi-a fost prieten - Gorinacikov. Cât despre Boria... Boria era un inocent. Bineînțeles că se urau unul pe celălalt. Este straniu că toate s-au sfârșit așa. Virginski se înclină a rămas bun, făcu un pas înspre ieșire și leșină. § Cei doi bărbați se aplecară asupra lui Virginski. ă Cum te simți? întrebă doctorul Pervoiedov. ă Ce ne-ai mai speriat, Pavel Pavelovici, spuse Porfiri. Virginski începu să se ridice. ă Vă rog, protestă doctorul Pervoiedov. Nu încerca să te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
Prokurorul Liputin. O să vorbesc cu Virginski. Nicodim Fomici observă ezitarea din vocea prietenului său și văzu de asemenea cearcănele de sub ochii acestuia. ă Fumezi prea mult, spuse el. Porfiri ținu fumul în plămâni. Își apropie genele. Era amețit, aproape să leșine. Într-un final, dădu drumul fumului cu un bolborosit brusc și zgomotos, uitându-se în ochii lui Nicodim Fomici. ă Mă ajută să gândesc, spuse el. § ă Nu mă puteți ține aici. Porfiri suspină și se uită la Virginski. Studentul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
Ravelstein că pasiunile nu pot exista fără Marea Politică. Rosamund a plâns când Antoniu rostește: „Mor, Egipt, mor!” și când Cleopatra Își pune vipera la sân. După aceea ne‑am culcat și am dormit, dar nu pentru multă vreme. Am leșinat pe dalele reci din sala de baie. Era Întuneric și bâjbâisem drumul afară din cameră, când m‑am prăbușit. Rosamund nu a reușit să mă ridice și să mă urce În pat. A alergat jos să o trezească pe proprietăreasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
girofar, până captează la maximum atenția. Apoi comentatorul, după ce mai aruncă o privire temătoare în stânga și una lejer îngrozită în dreapta, spune cu voce gâtuită: “Dăm legătura reporterului nostru special Vasile Castron, care vă transmite direct de la fața locului”, apoi cade leșinat cu capul pe masă, prezentând pe chip o lividitate suspectă. Nu trece mult și se face legătura cu reporterul special. Acestuia i se ițește strategic doar capul dintr-un șanț. Se observă cât de acolo, că a trecut prin grele
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
Prezentatorului TV i se face resuscitare prin respirație gură la gură de o frumoasă asistentă, care știindu-l căsătorit, nu se știe ce gânduri clocește acum sub zulufii aurii. În film apare clar și fără dubii cum mai mulți telespectatori leșină și nu are cine să-i resusciteze, nici măcar să dea telefon la 112. În cele din urmă toți cei vreo șase-șapte bucăți telespectator dau creștinește colțu’ și în felul acesta filmul bifează primele crime în serie, crime perfecte, cu alibiuri
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
mă uit la tine. Unde ai fost? Luana roși. Îmi cer scuze. Cuvintele tale mi-au adus în minte vremuri de demult. Băiatul se uită într-o parte, jenat. Te plictisesc, nu-i așa? O plictisise, într-adevăr, puțin! Nu leșina de emoție în prezența lui Antal Marcus, evident, dar îi plăcea acest interes pe care-l stârnise și nu voia să rămână prea curând fără el. Întoarsă în cameră să-și împacheteze lucrurile, Violeta, fosta colegă de generală, o surprinse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
indiscreția Violetei, talentul ei de-a se băga, cu de-a sila, în sufletul oamenilor. Fata îi smulse un caiet, îl deschise și își aruncă privirea pe foile scrise. Făcu ochii mari, plini de mirare: Liviu Livianu?! Luana crezu că leșină de furie. Întinse mâna dar, mai iute, Violeta ascunse caietele la spate. Trebuie să citesc asta. Te rog, Luana, dă-mi-le și mie. Îți trebuia oarece opincă în loc de obraz ca să faci față Violetei. Insistă într-atât, încât Luana cedă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
ideea că ceva se întâmplă și singurul care știe ce este Dan. Se hotărî să-l întrebe. Intră în casa Andei în momentul în care Dan îi povestea cum și-au petrecut ziua el, Renar și Oliviu. Luana simți că leșină. Inima i se opri în loc, capul începu să-i huruie iar pumnii i se strânseră cu o mânie necontrolată. Cum au putut s-o mintă astfel? Cu ce-a greșit? Se așeză pe treptele de la intrare aiurită, cu capul în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
privi fix și în secunda următoare o luă la galop spre ea. Fata încremeni. Scăpă valizele din mâini, în timp ce calul trecu pe lângă ea ca o săgeată și-o izbi cu burta în zidul căminului. Ajunse în cameră palidă, gata să leșine. Fetele se grăbiră s-o liniștească. Una din ele zise, atotștiutoare: Luana, calul alb înseamnă ursită. Te măriți! Ștefan o găsi marcată, încă, de întâmplare. O strânse în brațe și-o alintă apoi o întrebă dacă se simte în stare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
înaintată îi făcea s-o ia razna. Văzându-i cum fac spume la gură, se gândi să fie îngăduitoare. Am să mă ridic și-am să plec, considerând că nu s-a întâmplat nimic. Vanda fu cât pe ce să leșine. E strigător la cer! E la fel de obraznică și nerușinată ca în copilărie. Ne sfidează ca atunci când încercam să-i oferim o educație sănătoasă, cuprinși de milă că e orfană de tată. V-am spus că ne va face probleme, că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
Luana îl repezi. Tânărul ieși jenat, lipsit de curajul de-a mai încerca alte demersuri. Fata se simți vinovată de bruschețea cu care-l tratase. Îi dactilografie adeverința și i-o înmână personal, cu scuzele de rigoare. Radu simți că leșină sub atingerea dulce a zâmbetului ei angelic. Într-o altă zi, cei doi dădură nas în nas în magazia Nuții. El se fâstâci și fata se întrebă de ce tânărul Noia roșește ori de câte ori dă cu ochii de ea. La începutul primăverii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
zi la alta, dând jos multele kilograme pe care le acumulase în timpul sarcinii, recăpătându-și silueta de zeiță și se temea să-i mai dea drumul în lume. N-o lăsa niciodată să iasă fără el iar atunci când erau împreună leșina de gelozie văzând cum bărbații își sucesc capetele uitându-se după ea. Făcea un adevărat tărăboi când femeia voia să îmbrace o fustă scurtă sau un tricou mai decoltat. Temperamente puternice și încăpățânate, cei doi se războiau parte în parte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
i se înfipse în irisul negru și ea simți că se pierde. Doamna inovație, nu? Bariu se repezi s-o prezinte. Președintele companiei, de o eleganță covârșitoare în costumul Versace, întinse mâna spre ea și Luana se rugă să nu leșine. Aștept idei. Dispăru apoi, sub ochii ei încremeniți. La întoarcerea șefului, Luana i se înfățișă cu un raport. El o întrebă, ascunzându-și zâmbetul între hârtii: Cum a fost? Îngrozitor. Am crezut c-o să leșin. De ce i-ați vorbit despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
Luana se rugă să nu leșine. Aștept idei. Dispăru apoi, sub ochii ei încremeniți. La întoarcerea șefului, Luana i se înfățișă cu un raport. El o întrebă, ascunzându-și zâmbetul între hârtii: Cum a fost? Îngrozitor. Am crezut c-o să leșin. De ce i-ați vorbit despre mine? Nu-mi stă în caracter să mă împăunez cu ce nu-mi aparține. Noile investiții, în ce privește linia tehnologică, sunt rodul ideilor tale. Ai grijă, Luana. Se așteaptă mult mai mult de la tine. Gândește-te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]